Page 85 - Drumul_socialismului_1972_09

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 508 © DUMINICĂ 24 SEPTEMBRIE 1972

Gianl Radovicl — Deva. Am
reţinut propunerea dv; In li­
mita posibilităţilor şi spaţiu­
Pasiune nemărginită pentru lui, vom ţine cont de ea. ¡lytfl [if ^ jfl

Ioan Stoia — Căinelu de
cercetarea şi valorificarea Sus. Relaţii în problemele ce
vă interesează găsiţi în cu-
prisul Legii nr. 5/1972 (art. 2,
lit. b şi art. 34), precum şi în FILM Bărbaţi cumsecade“ Pentru
bogatului folclor hunedorean Instrucţiunile Ministerului Să­ ---- 33
nătăţii şi C.S.A. nr. 51/1958,
cu privire la aplicarea Decre­ CalilăţUă de necontestat ale şantier de construcţii. El tre­ Observaţia este, de la primul melomani
tului nr. 1059/1967. Mai sim­ şcolii cinematografice cehoslova­ buie să Înfrunte nu numai han­ moment pînă la ultimiţl, sensi­
Era în preajma Concursului Munca care a urmat a fost cloric al I.M. Petroşani şi cea plu e însă să consultaţi ofi­ ce nu necesită o prezentare dicapul începerii unei vieţi noi, bil, forînd adine in zonele mai Citeva discuri reţin în mod
ale
gre­
un
bunăvoinţă
conştiinţei
soi
Aceasta
că
pentru
al X-lea al formaţiilor artisti­ grea. Bun psiholog, procedînd de dansuri a Liceului pedago­ ciul juridic. deosebită. întreg de pelicule ne-a ci şi interpretată. de Clemenţa, por­ adumbrite aflăm mult, enorm uma­ de deosebit atenţia in magazine­
Şi
ne.
şit
un
şir
ce de amatori - „Omagiu cu mult tact pedagogic, el a gic din Deva, le-au fost con­ convins că in ţara vecină şi nirile de caritate ale şefului de mult despre oamenii care popu­ le de specialitate. Două dintre
vocile
acestea
înregistrat
partidului". In judeţ aveau loc reuşit însă să se impună. Re­ ferite premiile I. N-au lipsit Anonim — Hunedoara. Pen­ prietenă există o artă filmică echipă sînt pe cale să-l împin­ lează universul peliculei. Griji­ Iul David au Ohanesian şi Nicolae
Marek
cîşti-
lor
in
pe
intense repetiţii. Unele, in spe­ zultatele n-au întîrzlat. Ele nici invitaţiile de a pregăti tru schimbarea numelui tre­ progresistă, axată, actualităţii. special, Iozcf gă pe necinstit. pe drumul lumea le, slăbiciunile, cu virtuţile noastre. sea­ Florei. Primul Interpretează
In
mănă
gultti
izbitor
ale
fond,
Nu
problematica
cial cele ale echipelor de s-au perindat cu repeziciune formaţii şi din alte judeţe ale buie, în primul rînd, să aveţi Rezucha, regizorul filmului vrea să-l ajute pe Marek, fără in zadar ne recunoaştem, ade­ arii celebre din opere. Prin­
Trubadu­
Othello,
dansuri, treceau şi dincolo de (explicabil intr-un fel, dacă ne ţării, cum ar fi Alba, Arad, motive temeinice. Adresaţi-vă „Bărbaţi cumsecade“, face par să-şi dea seama că acest om, sea, în cite o situaţie şi apro­ tre acestea : Numele lui Ni­
rul,
Traviata.
nu
de
miezul nopţii. La sfirşitul lor, gindim că totul se încadrează Braşov, toate în momentele cu o cerere comitetului execu­ te din care rîndul acelor facă creatori arii chiar nefericit fiind, nu poate băm soluţia cu adincă convin­ colao Florei este legat pentru
accepta
poate
mistificarea,
gere.
din
să
vor
filme
interpreţi şl Instructor deopo­ cind se pregăteau pentru a lor o solidă punte de comuni­ accepta bani pentru care nu a Vlado Müller, Karol Machata, totdeauna de romanţă, aceste
trivă cădeau frînţi de obosea­ participa la întreceri interna­ care intre o ideatică avansată muncit. „Ajutorul“ lezează ima­ Jan Trlska, Ludorit Gresso, E- mici perle lirice, apropiate
conţine
Discul
nouă
tuturor.
despre
lă. Era oboseala unei zile de ţionale. In întreaga sa muncă, şi masele largi de spectatori. ginea lui Marek ajută, in colecti­ lena Zvariklova şi Eva Iîrozko- citeva extrem do cunoscute :
vitate,
acelaşi
dar
ii
in
interpretări
aceea
de
lucru într-o unitate economică Vasile Chevereşan a pus pi­ Tocmai nu este un „Bărbaţi al cum­ e- timp, să descopere în sine re­ va asigură sobru, distins fidele u- „Am iubit doi ochi albaştri“,
acest
film
cu
secade“
film
sau instituţie şi a multor ore cătură din sufletul său, o a- Voluţillor sofisticate, al abstrac­ surse morale noi, nealterate. nui din cele patru premii prin­ „In finul de ourind cosit“ şi
altele.
petrecute pe scena aşezămîn- dincă dăruire. tizării ideii de om-colectivitate, Filmul lui Iozef Rezucha Ur­ cipale la Festivalul de la Kar- ★
de
la
tului cultural. Intre aceşti oa­ Succesele obţinute de ar­ ci — apelînd naraţiunii forţa clare con­ măreşte ins cu şi exactitate raportul lovy-Vary, ediţia 1972. Dintre discurile de muzică
colectiv,
raportul
dintre
a
vingere
—
meni minunaţi, care îşi închi­ tiştii amatori hunedoreni se este expresia unor convingeri care se stabileşte — pe plan AL. COVACI populară amintim cele cu An­
şi
nau cu pasiune activitatea fru­ datoresc, aşa după cum afir­ cristalizate despre etica socie­ psihologic — intre individ şi gela Moldovan dintre Maria Clo-
banu,
interpretele
două
de
mosului artistic, ridicării pres­ mă cel a cărui muncă încer­ tăţii socialiste. responsabilitate. Experienţa al fil­ de frunte ale cintecuiui popu­
a
viaţă
personaj
fiecărui
Marek
Re­
tigiului de care se bucură căm să o redăm în rîndurile zucha, este Orban, eroul de Iui vitregiile mului determină punerea aces­ lar românesc.
Încercat
creaţia folclorică hunedorea- de faţă, „numai valorificînd tiv al consiliului popular de unei grave crize morale. Gre­ tei probleme în feluri diferite.
nă, se distingea din nou ma­ imensa creaţie folclorică local­ care aparţineţi, unde vi se vor şind împotriva normelor de Dar sensurile fiecărei atitudini Spectacole
estrul coregraf Vasile Cheve- nică care cercetînd-o, pe zi ce spune condiţiile -şi ce acte sînt convieţuire socială) legea îl o- converg întru demonstrarea ne­
obişnuitul
reşan, din cadrul Centrului de trece, îşi dezvăluie noi şi noi necesare. Alte relaţii şi amă­ bligă al să vieţii părăsească ca după un cesităţii obiective a cinstei, a in­ Teatrul de stat „Valea
cadru
sale,
îndrumare a creaţiei populare frumuseţi. Valorificindu-Ie cu nunte puteţi obţine consul- timp, reabilitat moraliceşte in tegrităţii principiilor elice. A- Jiului" din Petroşani pre­ Editoriale
şi a mişcării artistice de masă. mult discernămînt, dîndu-le tînd Decretul nr. 975/1968, cu faţa familiei şi a Gocietăţii, să cesta este momentul in care se zintă astăzi pe scena pro­
Cum a ajuns acest om să strălucire, fără a le altera cu privire la nume, capitolul II. se întoarcă in colectivul său. atinge pragul înţelegerii rolului prie spectacole cu piesa „Urmaşul" de Mihail Cal-
cunoască într-o atît de în­ nimic, vom putea să menţi­ Bănyâsz Mlhâly — Teliuc. Marek Orban nu este un om real intr-o structură specială. „Omul pămîntulul" de Va­ mîcu. Apărută în Editura
semnată măsură folclorul de nem la «n nivel ridicat mişca­ Situaţia s-a clarificat. Dv. n-aţi slab, tocmai de aceea are sufi­ Despre problemele de etică sile Zdrenghea. Eminescu, cartea redeschide
pe aceste meleaguri, pe păs­ rea artistică de amatori hune- ţinut cont şi de avansul de cientă putere să-şl dovedească propuse dezbaterii, filmul ..Băr­ fAr una dintre paginile atît de
trătorii lui, să se identifice cu doreană. La un folclorist nu 200 lei ce vi s-a acordat ime­ onestitatea, dragostea de mun­ baţi cumsecade“ vorbeşte cu Scenele hunedorene găz­ zbuciumate ale Moldovei de
filonul sănătos şi puternic al trebuie să dispară nici un diat după angajare. că atunci cind soseşte pe un multă sinceritate, grav şi serios. duiesc în zilele care urmea­ după domnia lui Ştefan cel
mişcării artistice din judeţ ? moment bunul simţ. Folclorul ză citeva spectacole de mu­ Mare. Personajul central al
Explicaţia o găsim undeva în în aproximativ 5 ani de acti­ nu trebuie strivit de dragul Zenovia Anches — Hune­ zică populară prezentate de evenimentelor şi al cărţii
pasiunea nemărginită, specifi­ vitate). El realizează aplauda­ unor Inovaţii fanteziste". doara. Dv. puteţi cere Oficiu­ ansamblul „Delta Dunării" este Ştefănită, adus pe tron
că comunistului, pentru munca te spectacole pe litoral în E în această confesiune o lui pentru probleme de mun­ din Tulcea. Astfel, în 24 după uciderea tatălui său,
pe care o desfăşoară în vede­ 1968-69, formaţiile de călu­ dovadă de înalt respect pen­ că şi ocrotiri sociale Hune­ septembrie — Simeria, O- Bogdan.
rea cunoaşterii în profunzime şari din Vinerea şi Romos şi tru autenticitate. Aceasta re­ doara recalcularea pensiei prin răştie; 25 septembrie — Cartea e captivantă, în
a celor mai adînci tainiţe ale ansamblul folcloric al Casei clamă în acelaşi timp nenu­ adăugirea vechimii în muncă Călan, Haţeg; 26 septem­ ciuda unui ritm domol, în
creaţiei populare. Işi are ex­ de cultură din Ilia şi căminu­ mărate zile petrecute în di­ lucrată după pensionare. brie — Petrila, Lonea. care se scurge acţiunea.
plicaţia, în ultimă instanţă, în lui cultural din Almaş-Sălişte verse localităţi, destul de în­ Pentru că aceasta evocă un
caracterul său aproape vulca­ obţin locul al doilea în ca­ depărtate, care au reuşit să-şi Florea Şerban — Streisîn- ★ veac al coaliţiei şi al intri­
nic, dar atît de prietenos cu drul Concursului al VllI-lea al conserve cel mai bine folclo­ giorgiu. La prima întrebare Cei mici pot urmări piesa gilor diplomatice de culise,
oamenii acestor locuri, crea­ formaţiilor de amatori. In anii rul local, in felul acesta, ruti­ aţi primit răspuns din partea „Oltul şi Mureşul", prezen­ un veac în care expansiu­
tori de frumuseţi spirituale ine­ 1969 şi 1972 pregăteşte cele na care paşte la tot pasul pe Consiliului popular al oraşu­ tată de Teatrul de păpuşi din nea imperiului turcesc era
galabile. două ansambluri hunedorene un coregraf este evitată. Cer­ lui Călan. In ceea ce priveş­ Alba Iulia, în 24 septem­ în continuă creştere.
Pentru fostul balerin de la care participă la festivalurile cetarea de teren aduce nou­ te amenda aiplicată de orga­ brie la Petrila, Lonea; 25 ★
Opera din Timişoara şi apoi folclorice internaţionale de la tate şi frumuseţe, trăinicie, nele de miliţie, ea este legală, septembrie — Hunedoara. „Călătoriile lui Sindbad
de la Teatrul de estradă din Zagreb (Iugoslavia) şi Zako­ substanţă muncii celor care se conformă hotărîrii nr. 7/1969, ★ Marinarul" de Dan Mutaş-
Deva, contactul cu folclorul pane (R.P. Polonă). Evoluţiile ocupă de folclor. Numai aşa art. 27, alin. ultim. Dv, aţi fost Casa de cultură a sindi­ cu. Este volumul unui ima-
hunedorean s-a petrecut brusc remarcabile ale artiştilor noş­ s-a ajuns ca mişcarea de a- avertizată în prealabil. catelor din Petroşani a pre­ gist de forţă. Sindbad al lui
in urma repartizării pentru a tri sînt răsplătite cu numeroa­ matori să nu poată trăi fără Iosif Benţa — Rapoltu Ma­ gătit un spectacol de muzi­ Mutaşcu, spre deosebire de
pregăti partea coregrafică a se premii şi cu unanime apre­ să valorifice folclorul, dar în că uşoară, pe care îl va eroul lui Joyce, este un că­
Dialogului la distanţă în întîl- cieri din partea publicului ce­ acelaşi timp îl şi susţine, re­ re. Credem că situaţia s-a cla­ prezenta în zilele de 25 şi lător de interior. Această
nirea cu reprezentanţii Jude­ lor două ţări. învie anumite datini. E cazul rificat în urma explicaţiilor 26 septembrie a.c. la Uri- călătorie în fantezie apare
ţului Cluj. Rezultatul este cu­ Clipe de frumoasă amintire formaţiilor hunedorene de du- primite din partea jurisconsul­ cani şi Lupeni şi respectiv astfel ca un antidot împo­
noscut. Hunedorenii au între­ rămîn pentru maestrul core­ başi şi căluşari, care au cres­ tului Consiliului intercoopera- Haţeg. triva oboselii citadine.
cut la puncte pe clujeni. For­ graf Vasile Chevereşan par­ cut într-un număr considera­
maţiile noastre de dansuri au ticipările la Festivalul naţional bil prin organizarea de festi­ tist Simeria.
obţinut punctaje maxime. al artei studenţeşti şi Con­ valuri dedicate lor. Toate do­ Mircea Buda — Hunedoara.
Acest debut fericit l-a legat cursul naţional cultural-artis­ vedesc o muncă responsabilă
pe tînărul coregraf cu mii de tic al elevilor din acest an. din partea factorilor culturali Nu ne-aţi spus ce vîrstă şi ce
fire nevăzute de mişcarea ar­ Cu acest prilej, formaţiile pre­ judeţeni. pregătire aveţi pentru a vă
tistică de amatori din judeţ. gătite de el, ansamblul fol- M. BODEA putea da explicaţiile cerute.
DOINA COJOCARU
Spărgător
ade din copaci culoa­
C re şi aur topit. E NU ORICE FEL DE MUZICA...
autoturismul 1-HD-292G, condus
do Ioan Oniţă, pe ruta Deva — toamnă şi plouă cu de gheaţă fluvial Despre delfini, aceste animale simpatice şi inteligente,
Brad. Ce s-a constatat 7 Viteza bucuriile rodului în sufle­ se povestesc tot mai multe intîmplări, care de care mai
de rulare nu a coborit sub 85 interesante. Zippy — unul din pensionarii unei grădini zo­
Itm/lt, nici In localităţi, nici in tele optimiste, picură cu In U.R.S.S. a fost realizat
curbe sau lochri periculoase ; melancolie în temperamen­ ologice din California — are o mare pasiune pentru mu­
s-a încercat depăşirea lui la tele maladive. Cîmpul, care proiectul celui mai puternic zică. Uneori renunţă la joacă, la mincarea preferată, pen­
schimbarea poziţiei de mers, spărgător de gheată fluvial tru a asculta muzică la... cască! De subliniat că delfinul
cind era obligat să se asigure o primăvară şi o vară le-a din tară. Funcţionarea noii na­
— o dată, de două ori, de trei fost mumă recoltelor, se la­ Zippy nu ascultă orice fel de muzică, sau oricare cintăreţ
— dar nu s-a putut, Ioan Oniţă, să acum despuiat de mîini- ve se bazează pe un princi­ sau cintăreaţă. Cind i se pune la magnetofon cîntăreaţa
fiind neatent, prezenta pericol. piu original: la provă, în cala preferată, este in stare să se delecteze ceasuri întregi cu
S-a pus in acţiune aparatura le semănătorilor-culegători.
RADARUL ÎN ACŢIUNE foto ; zeci de fulgere il urmă­ Panglicile de asfalt ale n-avei; se instalează un volant casca la urechi...
resc, dar Oniţă n-aude, nu ve­ drumurilor fac vecinătate de 26 tone, care, rotindu-se,
Zilnic, pe şoselele judeţului de... Din întimplare, la locul ţi­ imediată cu holde şi cu In- imprimă navei cca 100 osci­
patrulează maşina circulaţiei, nui accident, urmăritul „price­ laţii verticale pe minut. A-
dotată cu aparatură radar. Deşi pe“ ce i se putea întîmpla din
activitatea acestei maşini este felul cum conduce maşina. Bi­ ceastă instalaţie de balansa­ M O R T U L V I U
popularizată, deşi numeroşi con­ neînţeles, „învăţătura“ l-a cos­ re măreşte cu aproximativ o
ducători auto au „simţit“ efec­ tat, că orice şcoală costă bani... BOGĂŢIE Contele Bino Cicogne din Veneţia, socotit a fi multi­
tele radarului (la buzunar 1), a- Dar putea fi şi mai râu. treime apăsarea pe care o re­ miliardar, a fost găsit fără nici o lescaie. Ca să scape de
paratul continuă să înregistreze Multă atenţie, aşadar, Ia ma­
contravenienţi, aceştia suferind, şina de urmărire a circulaţiei, alizează nava asupra cîmpului datornici şi de închisoare, el s-a refugiat în Brazilia. Poli­
bineînţeles, şl sancţiunile de ri­ dar mai bine atenţie fără ea ! de gheaţă. In acest fel, nava ţia italiană a solicitat autorităţilor braziliene extrădarea
goare (amenzi de la 500 la 2 000 nuri, cu grădini şi cu li­ falitului, dar răspunsul acestora a întîrziat. In cele din urmă
lei). ACŢIUNE ÎMPOTRIVA... Din păcate, prin satele judeţului, şl chiar pe drumurile publi­ vezi, aşa că, de cîte ori trec poate sparge straturi de ghea­ a sosit la Veneţia un coşciug împreună cu anunţul auto­
Ultimii „Slan-Păţiţi“, care cir­ ce, mai sînt, încă, semnalate numeroase atelaje lăsate să circule în goana autobuzului pe tă cu grosimea de 1 m, în
culă cu viteză mai mare decît CONSUMATORILOR singure... teleghidate de simţul animalelor de tracţiune. Ceea ce rităţilor braziliene că Cicogne a decedat îh Brazilia. Dar,
cea legală (diferenţe de 15—25 nu înseamnă că acestea cunosc şi legea circulaţiei. panglicile de asfalt, mă gîn- timp ce spărgătoarele de ghea­ spre surprinderea rudelor, poliţia a descoperit că în sicriu
lim/h) : loslf Budol (l-HD-679) desc cu bucurie la mana se afla un alt mort / Se presupune că falitul conte ar fi
— din Hunedoara, Ioan Bărboni DE ALCOOL pământului. O văd strînsă tă fluviale actuale reuşesc cu „cumpărat“ un cadavru de la morga oraşului brazilian in
(46-HD-4303) — din Batiz, Şte­ în grămezi de mîinile cu­ greu să spargă gheţuri cu
19
data
a.c.,
fan Ţintea (l-IID-2745) — din la In Haţeg, in de zona septembrie Bucu­ care trăia in refugiu, expediindu-l în Italia ca să i se
Hanului
Petroşani, Constantin Mirea (1- legătorilor şi mă gîndesc grosimea de pînă la 60 cm. piardă urma. Parchetul veneţian a lansat un nou mandat
ra, a fost organizată o acţiu­
IID-5428) — din Hunedoara şl ne pentru depistarea conducă­ cu respect la sfînta lor tru­ de arestare !
mulţi alţii. torilor auto care circulă după dă. Prin ea, truda noastră,
consumarea băuturilor alcooli­
Aviz, deci, amatorilor de vite­ a celorlalţi, ajunge pîine şi
ce. S-a utilizat, cu acest prilej,
ză. Radarul nu iartă şi se In- şi aparatura electronică pentru vin şi bucate pe masa noas­
tîlueşte peste tot 1 , stabilirea direcţiei de mers a a- tră. Se recoltează cartofii. Un oţeSar străbate ţara
cestora. Pîntecul pămîntului mumă
Ciţiva dintre... depistaţi (ca să se lasă spintecat fără durere
CIRCULIND ÎN SPATELE nu-i jignim cu altă denumire „In perioada de activitate nedoara — Horezu — Bucu­ plămădirea oţelului cit şi in
mai... alcoolică) : Ion Ciungan şi ies la vedere copiii pă- desfăşurată în cadrul combi­ reşti şi retur. orice alte situaţii unde se cer
NECHIBZUIŢILOR — U.M.T.F. Deva (31-HD-3857) : mintului albi şi roşii şi u- natului a dat dovadă de Dar. înainte de efectuarea „atuurl“ sportive. Noi dispu­
Gh. Stoiculescu — din Hunedoa­ niform rotunjiţi. Ies la ivea­ multă conştiinciozitate, disci­ acestei drumeţii oţelarul în­ nem de resurse fizice şi an-
ra (motocicleta 4G-HD-55I0) ; A- lă cu milioanele, cu zecile
O maşină a serviciului circu­ filan UrsulescU — Regionala de tone la hectar; şi nu plină şi operativitate în re­ cheiase cu succes o alta: gajante inepuizabile!
laţiei intră adesea in urmărirea C.F. Deva (motoreta HD-1-347). mai vorbeşte nimeni despre zolvarea sarcinilor trasate, străbătuse între 8—19 august Intr-adevăr, cei care l-au
unui autovehicul, pe distanţă Astfel de acţiuni vor fi orga­ recoltă compromisă, pentru bucurindu-se de stimă şi res­ a.c. un traseu alpin, anevoios întilnit pe oţelarul Marin
lungă. Această maşină fotogra­ nizate prin vecinătatea tuturor că ştiinţa a lovit la timp pect din partea colectivului chiar pentru performerii din Ciocan pe traseul alpin —
fiază, înregistrează şi suprave­ restaurantelor, bufetelor, mote­ prin mina omului-semănă- de muncă, fiind apreciat de această ramură sportivă. Do­ Munţii Retezatului, Vulcanu­
ghează circulaţia vehiculului ur­ lurilor etc. Aviz amatorilor ! Conducători auto ! Nu urmaţi exemplul şi chiar feriţi-vă de tor tot ceea ce putea să conducerea secţiei". uă acte de curaj şi dăruire lui, Parîngului, Lotrului, Se­
bariera
la
ca
!
l-HD-4989
rîndul
mărit. Recent, in colimatorul „colegi“ Ilia, l-HD-4989, aşa In cum loc se să vede, stea Ora la grăbit şi său, Încercat să compromită. Nu, nu este vorba de ieşi­ 'fizică in care sînt înglobate, beşului, Cibinului, Făgăraşu­
a
C.F.R.
maşinii de urmărire, a intrat Lt. maj. T. BERBECEANU se instaleze in faţă. N-a avut loc şi numai i-a încurcat pe ceilalţi. Se vorbeşte despre recol­ rea la pensie a unui om care deopotrivă, dragostea oţelaru­ lui, Piatra Craiului — ori pe
te mai bogate ca orieînd. şi-a făcut văleatul in muncă. lui pentru drumeţie şi pen­ şoselele dintre Hunedoara şi
tru frumuseţile patriei noas­
Au fost obţinute însemnate Alineatul citat mai sus l-am tre. Să-l ascultăm insă pe Capitală cred> de acum, şi
sporuri de recoltă de pe pă- desprins întocmai dintr-o ca­
mînturile acestea hunedore­ racterizare a oţelarului Ma­ Marin Ciocan : mai mult in forţa oţelarilor.
— Am vrut să dovedesc,
ne, presărate în adînc şi la rin Ciocan. eliberată de Şi sînt mulţi, foarte mulţi cei
lumină cu toate bogăţiile. C.S.H. pentru a-i servi aces­ prin cele două drumeţii, că care s-au oprit şi l-au între­
Mana pămîntului e bogată tuia in maratonul făcut în noi, oţelarii hunedoreni, că­ bat pe drumeţul temerar cine
şi noi ne gîndim cu respect cinstea recent încheiatei O- liţi in dogoarea focului şi a
la sfînta trudă a semănăto­ limpiade de la München, în muncii, avem toate condiţiile este şi de unde vine.
rului culegător. perioada 26 august — 6 sep­ asigurate de partid şi de stat
tembrie a.c., pe traseul Hu- pentru a ne remarca atît in M. LIVEZEANU
Avancronică Campionatul judeţean înaintea
Pămîntul, care ne ţine şi fermeca şi pe alţii cu fru­ artistică demnă de toată a- menii Obîrşei însă nu l-au
ne hrăneşte, pămîntul aces­ museţea lui şi pentru a-şi precierea, de o deplină re­ uitat niciodată, n-au uitat
etapei de astăzi ta, devenit una dintre ma­ face din el cele trebuincioa­ considerare a valorii sale. că din el îşi au obîrşia şi
i... tîlc
l-au preţuit, l-au înfrumu­
Cu atît mai mult, cu cit la
teriile cele mai banale, co­
se unei gospodării de oa­
cu, SERIA VALEA MUREŞULUI moară nepreţuită, lutul de meni demni şi aşezaţi. Aşe­ Obîrşa ea îmbracă în tota­ seţat, l-au adus în casa lor,
pentru ca, apoi, să-l trimită
autenticităţii
valorile
litate
care depinde însăşi existen­
C L A S A M E N T U L ţa umană, animală sau ve­ zaţi, e un fel de a spune, şi originalităţii, păstrînd în în casele altora, ca să le
că altfel, se ştie, moţii, mi­
getală — îl călcăm în pi­ naţi de necazurile vremuri­ culoare şi motive decorati­ aducă aminte de... pămîntul
1. Constructorul Hunedoara 3 3 0 0 16— 0 6
Nimic n-ar fi mai potrivit Corvinul, în cursa sa con- 3 3 0 0 15— 4 cioare, îi răscolim mărunta­ lor trecute, colindau ţara ve, în meşteşugul in sine nepreţuit.
ca astăzi, după acea zi de tra-puncte-scăzute, va în­ 2. Aurul Certej 6 i iele, il arăm, il semănăm, să-şi schimbe oalele sau — de la selectatul şi fră- N. STANCIU
miercuri, albastră pentru fot­ cerca, şi neîndoielnic va 3. Sportul studenţesc Hunedoara 3 3 0 0 11— 3 6 ! îl îndrăgim fără să ne dăm ciuberele pe griu şi porumb. mîntatul lutului, la prepa­
2 2 0 0 10— 1 4 i
balul nostru reprezentativ, pe reuşi, acumularea a încă do­ 4. Aurul Brad 3 2 0 1 11— 6 4 i bine seama că de el sintem Şi-acum îi intîlnim prin al- rarea culorilor, din diferite N.A. Rîndurile de mai sus
5. I.G.C.L. Hunedoara
care am dori s-o uităm cit uă puncte in partida de as­ 3 2 0 1 10— 3 4 i mai legaţi decît de orice n-au vrut decît să aducă în
mai repede — dacă ne vor tăzi, cu Olimpia Oradea. 6. Dacia Deva 2 2 0 0 5— 1 altceva. atenţia cititorilor pe meşte­
i
4
ajuta Angelo Niculescu şi e- In divizia C : Ştiinţa Petro­ 7. Dacia Orăştie 3 2 0 1 8— 5 4 ! De puţine ori în viaţă ne rii olari de la Obîrşa, fără
levii săi —, echipele angaja­ şani — Vulturii Textila Lu­ 8. Prefabricate Cristur 3 2 0 1 5— 4 4 : dăm seama, rareori reali­ a avea pretenţia de a fi
te în campionat să ne răsfe­ goj : altădată ar fi fost derbi, 9. Viitorul Valea Brad 1— 4 i zăm la întreaga sa valoare floarea pămîntului lămurit valoarea, importan­
ţe c:i un joc de calitate, în acum este doar impusă vic­ 10. Gloria Haţeg 2 0 1 1 1—14 i inestimabila bogăţie a pă­ ţa cultural-etnografică, so­
primul rînd, apt să furnizeze toria elevilor profesorului I- 11. Voinţa Ilia 3 0 1 2 mîntului. Un asemenea mo­ ciologică şi locul acestei în­
şi rezultatele aşteptate. rimie; Electromotor — Mi­ 12. Minerul Teliuc 3 0 0 3 5—10 0 ment ni s-a oferit în scur­ deletniciri în civilizaţia
3—12 0
2 0 0 2
Jiul ne este în primul rînd nerul Teliuc: onorabil ar fi 13. Minerul Ghelar 3 0 0 3 2—11 0 tul răstimp al unei pur şi de ia Obîrşa noastră naţională. Aceste
14. Victoria Călan
datoare cu, bineînţeles, o pentru Gh. Gavena un rezul­ 15. C.F.R. Simeria 3 0 0 3 3—13 0 simple treceri printr-un valenţe le vor descoperi, de­
victorie. Aceşti tineri talen­ tat bun la Timişoara!; Mi­ 3 0 0 3 1—16 0 sat moţesc. La Obîrşa, pe sigur, folcloriştii, etnografii,
taţi ai lui Ştefan Coidum nerul Ghelar — Progresul Ti­ 16. Victoria Dobra drumul de platou montan specialiştii, care n-ar pierde
încă n-au trăit satisfacţia mişoara : ambele puncte vă Etapa viitoare (24 septembrie 1972) Aurul Certej — al Apusenilor, un sat fără nimic dacă şi-ar îndrepta
victoriei în al 55-lea campio­ sînt necesare, tovarăşe Fur- garduri, cu gospodării de te părţi decît cele moţeşti. pămînturi colorate, la roa­ atenţia şi asupra „cerami­
nat. Şi nici noi. alături de dui!; Mureşul Deva — Uni­ Aurul Brad; Sportul studenţesc Hunedoara — Constructorul oameni harnici, vecini care Ii vedem la tîrgurile meş­ ta tradiţională, la construc­ cii de Obîrşa". Dimpotrivă,
ei. Jiul mai trebuie, apoi, să rea Tomnatic: o adevărată Hunedoara; Victoria Dobra — Dacia Orăştie; Minerul Te­ n-au nimic să-şi ascundă — terilor şi artiştilor populari, ţia cuptoarelor de ardere, ne-ar da noi date şi amă­
grăbească lansarea unor ju­ revelaţie, echipa bănăţeană liuc _ C.F.R. Simeria; Prefabricate Cristur — I.G.C.L. Hu­ de aceea, probabil, nu-şi ale creatorilor de frumuseţi pînă la transmiterea mese­ nunte, ar pune în drepturile
cători pentru echipa naţiona­ are totuşi şanse minime la nedoara ; Gloria Haţeg — Dacia Deva; Minerul Ghelar — fac nici garduri între ei —, materiale şi spirituale. riei din generaţie în gene­ sale o cultură ceramică ce,
lă, care, aşa cum s-a văzut, Deva; Vagonul Arad — Mi­ am găsit pămîntul în casele La aceste tîrguri, de ciţi­ raţie — substanţa tradiţiei, probabil, îşi va merita un
cam duce lipsă de înaintaşi, nerul Lupeni: nu-i greu ega­ Viitorul Valea Brad; Victoria Călan — Voinţa Ilia. oamenilor, pe mese, în raf­ va ani încoace, graţie „re­ nesuferind încă influenţele asemenea renume. Pînă la
de apărători, de portar şi în­ lul la Vagonul „scîrţăit“, ti­ SERIA VALEA JIULUI turi, pe duşumele, pe... pă­ descoperirii" de către Cen­ artizanale, de serie, care venirea lor. însă, ne gîn­
că citeva piese... De ce să nere antrenor Mihalache; mîntul bătătorit, al tindei, trul judeţean de îndrumare riscă să se abată asupra al­ dim că valorificarea, popu­
nu sară şi Jiul în ajutorul Victoria Călan — Gloria A- Etapa viitoare: Parîngul Lonea — Minerul Uricani; Pre­ în mîinile bărbaţilor, feme­ a creaţiei populare şi a miş­ tor culturi ceramiste din larizarea concretă ar fi la
primei reprezentative ? Dacă rad: incontestabil, arădenii paratorul Coroieşti — Minerul Aninoasa; Utilajul Petroşani ilor, copiilor şi bătrînilor cării artistice de masă a ţară. cunoscute, de notorie­ îndemîna şi altor organe şi
nu chiar acum, atunci ceva nu vor fi... glorioşi la... vic­ satului. Olarii din Obîrşa, acestor adevăraţi artişti tate deja. instituţii, mai apropiate de...
mai tîrziu, că niciodată nu-i torioşii lui Voinescu; C.F.R. — Minerul Vulcan ; Energia Paroşeni — Preparatorul Petri- despre care ne-am bucura populari, îi vedem tot mai Flori colorate, de lut, pe Obîrşa, judeţene, cum ar Ji
Simeria — _ U.M.T.: acum, la; Streiul Baru — Preparatorul Lupeni, să scriem cit mai curînd des pe ceramiştii din O- blide şi oale de lut ne-au O.J.T., în ale cărei unităţi
prea tîrziu. tovarăşe Liviu Adam, ori ni­ numindu-i „ceramiştii din bîrşa. atras atenţia, în casele O- ar putea fi expusă, spre
Din mai multe motive e NOTĂ: Obîrşa" şi-au adus pămîntul
ciodată ; Aurul Brad — Arie- Echipele de juniori însoţesc echipele de seniori, cu ex­ îndeletnicire multiseculară bîrşei, asupra pămîntului vînzare, şi ceramică locală,
necesară astăzi o victorie a şul Turda: brudeni, vă vizi­ cepţia formaţiei Preparatorul Lupeni care stă, în locul ei de- în casă — de cind ?, nici ei pe aceste meleaguri, olări­ nepreţuit, pe care nemeritat nu numai cea pe care o gă­
Jiului şi aproape sigur că în tează o echipă bună, cea mai plasîndu-se echipa de juniori Minerul Lupeni. Meciurile Stre­ nu ştiu — pentru a-l pro­ tul redevine astăzi exact îl tratăm cu toată indiferen­ sim şi la Mamaia, şi la Si­
cronica de marţi o vom con­ bună clin serie! Nu scăpaţi, iul Baru — Preparatorul Lupeni (seniori) şi Streiul Baru — slăvi şi pentru a-şi înfru­ ceea .ce merită cu prisosin­ ţa noastră de atîtea ori. Oa­ naia, şi la Deva...
deci, o victorie de prestigiu. Minerul Lupeni (juniori) se desfăşoară pe terenul din Pui. museţa viaţa, pentru a-i ţă i artă populară, creaţie
semna, cu toată bucuria
noastră şi a spectatorilor. S. GORUN