Page 88 - Drumul_socialismului_1972_09

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 509 • MARTI 26 SEPTEMBRIE 1972
r-,iaiiMi.aw-'iT3;i.;:«íX-¿-.>Ilü5tta3á^UJS3WU SW*W

LA PETROŞANI

federalizarea

Schimburi de experienţă
unui nou procedeu
la Valea Lupului

Sarcina trasată de Conferin­ rea imobilizărilor de fonduri. producţie şi normc’e de con­ se menţin încă o seamă de de execuţie a Sîntămăria-Orlea. Câmlnul cultural din localitate a găz­ Cetăţenii satului Valea Lupu­
s-au
dumi­
ţa Naţională a partidului de Au fost constituite comisii sum aprobate, /-'sumenea as­ deficienţe care fac ca volu­ duit pe participanţii - directori de aşezăminte culturale - la lui (Baru) membrii Intîlnlt brigăzi
unei
cu
nică
a îndeplini cincinalul înainte care se ocupă în mod special pecte se întîinese la între­ mul imobilizărilor de fonduri schimbul de experienţă organizat de Comitetul judeţean de ştiinţifice conduse de tovară­
şul
de termen, de a determina o de reducerea stocurilor supra- prinderea electrocentrale De­ să fie ridicat şi să provoace tunelurilor cultură şi educaţie socialistă, pe tema : „Metodologia activi­ prilej, Vasile Găinaru. ' Cu Ii acest
participanţilor
s-nu
creştere susţinută a eficientei normative. S-au întocmit pla­ va, Centrala minereurilor ne­ greutăţi financiare întreprin­ tăţii ateist-ştiinţifice. Modalităţi eficiente de formare a concep­ oferit răspunsuri la întrebări,
economice în toate sectoarele nuri de măsuri şi grafice de feroase Deva, Centrala căr­ derilor. Această situaţie ne­ ţiei materialist-ştiinţifice despre lume şi societate". Dezbaterile puse în legătură cu cucerirea
Sîmbătă şi duminică Şan­
fenomenul
de activitate, impune cu acu­ lichidare a acestor stocuri bunelui Petroşani, întreprin­ gativă este generată de fap- tierul 71 Petroşani a fost au evidenţiat experienţa unor conduceri de aşezăminte cul­ spaţiului cosmic, viselor. Un
cauza
noapte—zi,
itate utilizarea cu efecte eco­ prin consum propriu, redistri­ derea minieră Hunedoara, U- ‘ tul că atît organizaţiile de gazda unui interesant schimb turale în acest domeniu, căutările in funcţie de specificul fie-“ interes aparte au manifestat
nomice maxime a fondurilor buirea între unităţile din ca­ zina „Victoria“ Călan. partid cît şi comitetele oame­ de experienţă organizat din cărei localităţi. Deosebit de interesantă şi eficientă în acelaşi cetăţenii pentru politica inter­
a
cu care întreprinderile sînt drul aceleiaşi ramuri precum La întocmirea planului de nilor muncii nu au exercitat iniţiativa Trustului de con­ timp s-a dovedit modalitatea folosită la Blăjeni de către tova­ nă şi internaţională nostru, partidu­
şi
lui
sfatului
coordo­
înzestrate de societate. Refe- şi prin desfacere la alte în­ aprovizionare nu se ţine sca­ un control sistematic şl efici­ strucţii căi ferate al Minis­ răşul Cornel Miheţ. Este vorba de folosirea unor forme tradi­ natele dezvoltării României in
rindu-se la însemnătatea de­ treprinderi. ma de stocurile existente la ent asupra compartimentelor ţionale de popularizare a cunoştinţelor ştiinţifice t şezători, în- anii socialismului.
osebită a acestui aspect esen­ care se _ ocupă Cu aprovizio­ terului de Transporturi şi tîlniri pe grupe de case, întîlniri cu deputatul, cu părinţii ele­
ţial al activităţii, tovarăşul narea şi desfacerea produse­ Telecomunicaţii cu scopul vilor. Despre utilitatea aparatelor de practică culturală a vor­
Nicolae Ceauşescu, în rapor­ © Acţiuni ferme pentru folosirea raţională a mijloa­ lor, au tolerat fabricarea u- generalizării în toate şan­ bit Florin Izdrăilâ, directorul Casei de cultură din Hunedoara. Filme
tul prezentat la Conferinţa celor materiale şi băneşti nor produse fără desfacerea tierele a unui nou procedeu Nu de acelaşi interes s-a bucurat expunerea bibliotecarei Ve-
Naţională a partidului, a ară­ @ La C.E.I.L. Deva, „Marmura" Simeria, „Vidra" O- asigurată şi preţuri aprobate, de executare a tunelurilor : turia Barbu (Sîntămăria-Orlea) privind folosirea cărţii ştiinţi­
„Executarea mecanizată a
fice în popularizarea acţiunilor de ateism, dovedind o slabă
tat : ,,In centrul activităţii de iar uneori chiar de calitate pregătire profesională. documentare
conducere trebuie să stea răştie şi în unităţile industriei locale se impun necorespunzătoare. De aseme­ tunelurilor de cale ferată
creşterea vitezei de rotaţie a măsuri pentru lichidarea stocurilor supranormative nea, lipsa unei evidenţe ope­ prin metodă scutului hidra­ Schimbul de experienţă a cuprins în a doua sa parte,
aceasta
Săptămlna
progra­
fondurilor materiale şi finan­ rative pentru urmărirea nive­ ulic". Această metodă nouă la care au asistat un mare număr de cetăţeni al comunei, vă­ mează pe ecranele cinemato­
ciare încredinţate unităţilor lului stocurilor la toate ele­ de consolidare a versanţi- dind interesul marelui public pentru acţiunile de popularizare grafelor din judeţ proiecţia
economice. In acest sens, este Ca urmare a acestor mă­ începutul anului care puteau mentele de mijloace circulan­ a cunoştinţelor ateist-ştiinţifice, expunerea „Ştiinţă şi uni­ unui mare număr de filme do­
cumentare
un
necesar ca — prin utilizarea suri la mai multe elemente fi folosite în cursul perioadei te de care să se ţină seama lor pe defileul Văii Jiului vers", susţinută de tovarăşul Robert Singer, directorul Liceului ter educativ, cu utilitar, larg de carac­
vădit
intensivă a maşinilor, utilaje­ ale mijloacelor circulante şi de plan. Asemenea aspecte se ori de cîte ori se formulează a stirnit interesul tuturor industrial de construcţii din Deva. Aceasta a fost urmată de interes. Reţin In mod deose­
lor şi instalaţiilor — să se îndeosebi la materii prime şi constată la „Marmura“ Sime­ comenzi de materiale şi piese constructorilor, lucrările a- proiecţii de filme documentare. bit atenţia filmele înfăţişind
asigure resurse pentru reînno­ materiale s-a înregistrat o ria, întreprinderea de trans­ de schimb a constituit o cauză In acelaşi timp, la Sinpetru şi Subcetate au avut loc seri aspecte general ale al vizitei secretaru­
tova­
partidului,
lui
irea şi modernizarea fonduri­ reducere substanţială a sto­ porturi auto, I.I.L. Brad şi al­ principală a apariţiei stocuri­ cestui schimb de experien­ de experienţe ştiinţifice şi respectiv de întrebări şi răspunsuri, răşul Nicolae Ceauşescu, în
lor fixe în termene cît mair curilor. supranorirlative. Fa­ tele. lor supranormative. Se mani­ ţă ce s-au desfăşurat pe urmate de filme documehtare. ţările Africii. Astfel, cinema­
Pe­
scurte. Totodată, acţionînd pen­ ţă de finele anului trecut Din analiza efectuată rezul­ festă în continuare tendinţa viu la locurile de muncă tograful „1 va Noiembrie“ din „Africa
troşani
prezenta
tru scurtarea ciclului aprovi­ s-au redus stocurile supranor­ tă Că la întreprinderile Unde de livrare neritmică a produ­ pe secţia Băniţa-Merişor şi ’*£: Republica Zair“, cinema­
zionare — fabricaţie — desfa­ mative la rezerve materiale pen­ fondurile de producţie sînt selor, situaţie ce conduce la Geoagiu. Tema schimbului de experienţă de aici a fost tograful „Cultural“ din Lupeni
Republica
cere, va trebui să se obţină tru producţie cu 11 milioane imobilizate în stocuri supra­ depăşirea normativelor de Defileul Văii Jiului deve­ „Mijloace şi metode de difuzare a cunoştinţelor agrozootehni­ vizita în Spectatorii din Populară
Congo.
Vulcan
producţii suplimentare folo­ lei la C,S. Hunedoara, cu 9 normative s-au depăşit limi­ produse expediate şi neîiica- nind o veritabilă sesiune ce". Dezbaterile, in cadrul cărora au luat cuvîntul directori de vor avea prilejul să vizioneze:
sind acelaşi volum de mij­ milioane lei la Centrala căr­ tele de finanţare şi creditare, sate la finele perioadelor de ştiinţifică cu vii discuţii în cămine culturale din localităţile Densuş, Geoagiu, Mia, Băcia, „Africa ’72 : Republica Unită
Tanzania",
iar
loace circulante. Vor trebui bunelui Petroşani, cu 4 mili­ situaţie ce a condus la înre­ raportare şi încetinirea vite­ rîndui celor peste 150 de Rapoltu Mare, au abordat aspecte legate de munca de difu­ vizita delegaţiei cei de din Lonea,
partid
şi
luate măsuri pentru accele­ oane lei la întreprinderea de gistrarea unor însemnate da­ zei de rotaţie a mijloacelor zare a cunoştinţelor agrozootehnice, prezentarea realizărilor şi de stat în Republica Democra­
rarea procesului de circulaţie transporturi auto etc. torii restante la I.M. Hunedoa­ circulante prin nerealizarea muncitori constructori, teh­ fruntaşilor din agricultură. Au luat, de asemenea, cuvintul spe­ tă Sudan.
asigurînd creşterea vitezei de Cu toate rezultatele obţi­ ra, Întreprinderea electrocen­ planului la producţia marfă nicieni. maiştri şi ingineri, cialişti din cadrul Staţiunii experimentale şi C.A.P. Geoagiu. In Filmele „Reportaj din Ţara
rotaţie a banilor — elemente nute în micşorarea stocurilor trale Deva, întreprinderea „Vi­ Vîndută şi încasată. cadre de conducere din intervenţia sa, ing. dr. Dumitru Frică a reliefat utilitatea cursu­ Severlnultii“ foc“ (Orăştie), „Triun­
ghiul
„Gincli-
(Teliuc),
de
esenţiale ale unei bune acti­ supranormative de materii dra“ Orăştie, întreprinderea Evidenţierea aspectelor cri­ toate şantierele T.C.C.F. din lui de pomicultură de la Bozeş, al Universităţii populare din ren matematică românească“
vităţi economice, ale unei e- prime şi materiale se consta­ „Marmura" Simeria, Centrala tice constatate în activitatea ţară. Geoagiu, a cărui eficienţă este remarcabilă. Cursul „Refacerea imaginea spectatorilor iiltregi
(Gurabarza)
vor
ş.a.
despre
conomii sănătoase. Numai pe tă însă că imobilizările do cărbunelui Petroşani şi orga­ unor unităţi economice ridică potenţialului pomicol" răspunde stringent realităţilor locale. România socialistă, cuceririle
calea intensificării vitezei de fonduri se menţin încă la un nizaţiile comerciale. Dobînzi- în mod acut problema respon­ In încheiere?! lucrărilor Pentru sporirea interesului, lecţiilor teoretice li s-au adăugat revoluţionare obţinute de po­
rotaţie a fondurilor, atît în nivel ridicat datorită depăşirii le penalizatoare plătite de în­ sabilităţii conducerilor între­ participanţii au vizitat obi­ demonstraţii practice, chiar în livezile cetăţenilor şi ale C.A.P. porul român sub conducerea
P.C.R.
producţie cît şi în circulaţie, stocurilor normate la alte treprinderile respective pentru prinderilor faţă de gestionarea ectivele turistice ce le o- In cursul acestui schimb de experienţă s-au relevat o dată Cinematografele din munici­
vom putea accelera progresul elemente şi îndeosebi la pro­ datoriile restante au fost de şi utilizarea fondurilor materi­ mal mult strînsa colaborare ce trebuie să existe intre condu­ piile Hunedoara, Deva, Petro­
economic al ţării, ridicarea ducţia neterminată, semifabri­ 5 milioane lei, sumă cu care ale şi financiare. Datoria a- feră Valea Jiului, precum şi cerile căminelor culturale, C.A.P. şi specialiştilor din comună gnniza şi întilnirl Călan vor or-
şani
oraşul
cu
educative
nivelului de trai al poporu­ cate, produse finite, în depo­ s-au majorat cheltuielile şi cestora este să acţioneze cu unele obiective industriale în vederea popularizării in mai bune condiţiuni a cunoştinţe­ tineretul, prilejuite de filmele
lui". zite şi produse expediate şi redus rentabilitatea întreprin­ energie şi fermitate pentru a ale judeţului Hunedoara. lor ăgrozootehnice, necesitatea unor filme documentare şi dia- „Să treacă vara“, „Cuţitul“,
Analizînd activitatea unită­ neîncasate. Asemenea stări derilor respective. Imobiliza­ asigura nu numai realizarea filme cu aspecte din cooperativele judeţului, invitarea la ac­ „La ea în te-ai gindit 7“, „Dezer­
şi
„Cazul
concediu“
torii
ţilor economice hunedorene de lucruri sînt frecvente la rea fondurilor în stocuri su­ indicatorilor de eficienţă pla­ CONSTANTIN AOANEI ţiunile de popularizare, pe lingă specialişti, şi a celor mai D“.
pranormative şi fără mişcare
prin prisma exigenţelor for­ C.E.I.L. Deva, „Marmura^ Si­ sau greu vandabile a condus nificată ci antrenarea tuturor corespondent voluntar destoinici ţărani cooperatori. AL. MARDARE
mulate de secretarul general meria, I.I.L. Deva şi „Vidra" şi la încetinirea vitezei de resurselor în circuitul econo­
al partidului, rezultă conclu­ Orăştie. rotaţie a mijloacelor circulan­ mic, în lumina sarcinii trasa­
zii importante ce trebuie să te. Aceasta a făcut ca pentru te de secretarul general al
stea în atenţia conducerilor Privind cauzele care au de­ îndeplinirea planului de pro­ partidului, ca fiecare unitate
întreprinderilor şi centrale­ terminat formarea stocurilor ducţie unităţile respective să să restituie societăţii tntr-un
lor, a organelor şi organiza­ supranormative, trebuie ară­ utilizeze un volum sporit de timp cît mai scurt şi cu bene­
ţiilor de partid care acţionea­ tat că există încă situaţii cînd fonduri neplanificate. ficii cît mai mari fondurile a- Wm
ză în economia judeţului. In
Din aspectele prezentate se
cursul acestui an, la majori­ se fac aprovizionări cu mate­ trage concluzia că în proble­ vansate de societate. Vaier Cornea — Sîntămăria- lească dacă are sau nu drep­
tatea întreprinderilor s-au în­ riale şi piese de schimb mai ma reducerii stocurilor su­ CONSTANTIN MARACU Orlea. Vă sfătuim să faceţi tul la pensie. Dalele din scri­
treprins o seamă de acţiuni mari decît necesarul determi­ pranormative, a accelerării vi­ activist al Comitetului cunoscute faptele relatate co­ soare nu sînt suficiente pen­
pentru lichidarea şi preveni- nat în funcţie de planul de tezei de rotaţie a fondurilor judeţean de paftid misiei de revizie din cadrul tru a vă putea da un răspuhs
C.A.P'’. aceasta avînd obliga­ edificator.
ţia să vegheze la buna gospo­ Aron I. Bota — Dănuleşti.
dărire a avuţiei obşteşti. Conducerea Întreprinderii vioi
(Urmare din pag. 1) Ion Marge — Mihăieşti. Da­ şi vinului Deva ne-a informai
Inimi şi aripi în slujba că aveţi actele necesare eli­ că s-a rezolvat favorabil pro­
junsurile şi in prezent ne con­ berate de comisia de experti­ blema adusă în discuţie.
ză a capacităţii de muncă, tre­
centrăm eforturile spre redre­ buie să vi se asigure plata la M. Cioară — Brîznic. Cu
sarea situaţiei. care vă referiţi. privire la stabilirea dalei la
— Aş vrea să subliniez un sănătăţii populaţiei Antonie Stanciu — Ribiţa. care vă referiţi, a fost o gre­
fapt esenţial — ne spune to­ Pentru a clarifica situaţia do­ şeală a consiliului popular co­
munal.
varăşul Filip Lazăr, secretarul Se împlinesc, luna aceas­ să îndeplinească altă misi- fonul e jos şi vizibilitatea sarului, de pensie cereţi spri­ K
comitetului de poiiitL Noi .am ta, 25 de ani de la înfiinţa­ ■~wt»r—G—altă pasăre argintie jinul contabilului şef de la I. Cimponer — Plopi. Despre
mai fost prinşi de greutăţi şi rea aviaţiei sanitare — A- cere aterizare. Din carlingă nu prea bună. ._, C.A.P,, unde se găsesc fişele felul cum s-au desfăşurat lu­
— Nu-i nimic — se décidé
de multe ori plana incertitu­ viasan. S-au însurrlat de a- coboară un bărbat înalţi pi­ —- voi zbura dè-a lungul de pontaj. crările agricole de vară la
dinea asupra faptului că ne tunci milioane de ore de lotul Gheorghe Şuba, A a- Mureşului, Anonimă. — Balşa. Consiliul C.A.P. Bretea Streiului s-a
vom putea îndeplini sarcinile muncă în tensiunea misiu­ clus un avion de la Arad. II Ion I.ehoczky, comandan­ popular comunal poale şi tre­ scris la timpul potrivit în zi­
de plan şi angajamentele asu­ nilor de zbor, ore puse in aşteaptă şi pe el o nouă mi­ tul detaşamentului Aviasan buie să intervină în soluţiona­ arul nostru.
matei Dar tot de atîtea ori, slujba sănătăţii şi a vieţii. siune. De la Dobreta Tr. Deva, e cel mai vechi pilot rea neajunsurilor ivite la pre­ Nicuşor Tănase — Livada.
comuniştii, cei mai destoinici Cînd o viaţă e pusă undeva Severin s-a cerut ajutorul în detaşament. Acum se pre­ darea animalelor contractate. Problemele relatate se rez<»1-•
mineri, au dat dovadă do o în pericol şi e nevoie de găteşte la Braşov în vede­ Ioan Faur — Crişcior. Sta­ vă pe cale juridică.
nebănuită forţă de muncă, au serviciile Aviasanului* inimi urgent al Aviasanului Deva rea dotării staţiei cu un tutul C.A.P. precizează cu cla­ Ion Murguleţ — Leşnic.
venit cu soluţionări prompte, bat mai repede şi aripi se elicopter, Despre misiunile ritate condiţiile în care se a- Numai Ocolul silvic Dobra
iar situaţia „delicată“ a in­ pun în mişcare. aatiaa'Mamaa lui ceilalţi piloţi vorbesc tribuie loturile în folosinţă poate să vă îndeplinească do­
trat în făgaşul normal. Am stat cîteva ore în bi­ cu cuvinte de admiraţie şi personală, criteriul principal rinţa.
roul dispecerului InocenţiU respect. Despre munca aces­ constituindu-1 participarea e- Gheorghiţa Faur — Crişcior.
Filimon de la detaşamentul 25 de ani de tor oameni, în general de­ fectivâ la muncă. Cei cărora le-aţi înmînat ac­
Aviasan Deva. La dispece­ spre munca făcută cu dărui­ Victor Ciur — Basarabasa. tele răspund de păstrarea şi
rat prinzi multe „capele de re, se vorbeşte cu respect. Răspunsul pe care vi l-a dat aplicarea prevederilor acesto­
fir" care-ţi dau măsura la înfiinţarea Piloţii nu sînt singurii de conducerea I.A.S. are la bază ra.
dăruirii acestor oameni. la Aviasan care-şi pun con­ prevederile legale aflate în N. Tidler — Prihodişle. La
Vasile Filipoiu, pilot■ din ştiinţa profesională în sluj­ vigoare. prima întrebare răspunsul este
1904 la Aviasan, zburător Âviasanului ba vieţii. Cînd ei sînt în Miron Giurgiu — Tîrnava. negativ. In ceea ce priveşte
de peste 20 de ani, e gata aer îi însoţesc gîndurile teh­ Sinteţi de drept membru coo­ cea de-a doua întrebare, con­
să plece în cursă la Cluj. nicienilor şi mecanicilor ca­ perator. Ca urmare, aveţi o- siliul popular comunal este în
cuvint de onoare „Am o hernie de disc ope­ re pregătesc aparatele pen­ bligaţia să vă îndepliniţi ton­ măsură să decidă.
te obligaţiile, bucurîndu-vă
rată“ — spune. De fapt a-
Alexandru Brinda Dobra,
tru zbor. Ii însoţesc cu gin-
ceastă suferinţă o are bol­ dul tehnicienii Inocenţiu Fi­ bineînţeles de drepturile ce anonimă — Hărou. Organele
navul pe care trebuie să-l şi, cum un alt pilot nu e dis­ limon, Augustin Bichea, vă revin în această calitate. locale ale puterii de stal sînt
transporte, dar atît de pu­ ponibil, trebuie să zboare mecanicii Nicolae Iştoc, Re- Toader Moldovan — Deva. în măsură să vă dea răspun­
Vizita de lucru a tovarăşu­ ternică e identificarea între din nou Gheorghe Şuba. Pî- mus Berariu, Jian Părău. In cadrul colectivului atelierului mecanic al întreprinderii mi­ I.A.S. a procedat legal. sul cuvenit.
lui Nicolae Ceauşescu efectu­ suferinţa oamenilor şi do­ nă cînd Meteorul va comu­ Dar nici aceştia nu sînt sin­ nière Barza lucrează mulţi oameni harnici şl pricepuţi. lutte ei se Ştefan Proca — Hunedoara. Ion Stoia — Vaidei. Adrr-
ată în judeţul Hunedoara, rinţa piloţilor de a ajuta nica plafonul şi vizibilitatea, gurii care acţionează la A- numără şi strungarul de înaltă calificare, Ioan Faur, anrecittt Conducerea cooperativei agri­ saţi-vă întreprinderii viei şi
sfaturile şi îndemnurile pe ca­ la alinarea ei mai repede, schimbăm cîteva impresii viasan pentru salvarea vie­ pentru calitatea pieselor executate, pentru corectitudinea şi con­ cole în care a lucrat mama vinului Deva.
ştiinciozitatea profesională.
re le-a dat colectivelor de incit se face simţită şi în despre misiune şi pasiuni. ţilor aflate în pericol. Mai dv. este In măsură să Stabi­ N. TlRCOB
Gheorghe Şuba are 12 ani
muncă hunedorene au consti­ vocabularul lor. la Aviasan. In tot timpul sînt cadrele sanitare — asis­
tuit şi pentru noi minerii pri­ — Ce vă preocupă mai acesta a efectuat peste 4 000 tenta Florica Mira, ofician­
lejul unei cîntăriri mai preci­ mult cînd plecaţi în misiu­ de misiuni de zbor în slujba tul Romulus Hehţiu, şoferul
se a efortului pe care îl de­ ne ? pe autosanitara staţiei, Ion
punem şi, în consecinţă, a u- — Să-mi fac bine datoria. sănătăţii şi a vieţii, circa Hriţcu. împreună au efectuat
nei mobilizări mai dinamice — Ce înseamnă la dum­ 7 000 de ore în spaţiu în nu­ în acest an jubiliar al Avi­
pentru a ne integra în cerin­ neavoastră să vă faceţi da­ mele acestei cauze. asanului peste 4.10 de misi­
ţa de a finaliza cincinalul îna­ toria ? — De multe ori în misiu­ uni în cursul cărora au fost
inte de termen. — Să fac tot ce depinde nile mele am luat-o de-a transportaţi 485 de bolnavi,
Cum spunea şi tovarăşul di­ de mine pentru ca bolnavul dreptul pentru a ajunge la 380 litri de sînge şi plas­
rector, la fier în minereu mar­ să ajungă la timp la desti­ timp la destinaţe. mă. Bradul •■*= veche aşezare mi­ că .ar trebui să vorbiţi de­ Şi tovarăşul Codilă soco­ căruţă chiar în faţa spitalu­
fă sîntem în prezent sub plan naţie sau flaconul cu sînge „A luat-o de-a dreptul" Pe masa dispecerului — nerească — lasă, privit de la spre evoluţia oraşului ? teşte din minte. Acum sînt lui şi a făcut o fractură des­
şi nu putem vorbi despre rea­ cît mai repede în mina me­ în cazul piloţilor de la A- o vedere in care cineva a oarecare distanţă, impresia — De la străzile pietruite, în Brad 79 de blocuri noi cu chisă. Cum să-l laşi în d r u m ?
lizarea optimă a angajamen­ dicului care are nevoie de viasan înseamnă navigaţie scris cîteva rînduri de mul­ unui oraş Calm, predominat In urmă cu vreo 20 de ani, aproape I 600 de apartamen­ L-am internat în spital. Dar
telor, dar sînt încredinţat că el pentru salvarea unei după simţuri. De multe ori ţumire într-o limbă străină. de albul faţadelor. Calmul a- mi-aduc aminte că nu era în te. In timp ce construia la pentru că nu avea bani să
peste puţin timp situaţia va vieţi. ' pilotul şi aparatul — sigur — Efectuăm misiuni şi cestei imagini de pastel însă Brad nici o stradă as­ ele, dulgherul Petru Hercú­ plătească, am plătit eu şi un
fi alta. Am în vedere pute­ Vasile Filipoiu pleacă în pe timp frumos, dar jucărie peste hotare — ne spune dispare de vreme ce intri în faltată. Mi aduc aminte de lea, om venit de la ţară, a coleg internarea lui. Cîte
rea de muncă a oamenilor cursa. In avion e urcată o în jocul furtunilor — nu dispecerul Filimon -— în Un­ inima oraşului din Apuseni. străduţe întortocheate şi ma­ cîştigal simţul consecvenţei s-a ti schimbat de atunci? In
noştri, valoarea iniţiativelor bătrînică de 60 de ani. Ea duc decît flaconul cu sînge garia, în Bulgaria, în Ce­ Pentru că oraşul de pe ma­ gherniţe în vechiul centru şi tăspunderii propriu mun­ anii din Urmă, în Ultimii
lansate. Este lucru cert că a- va fi transportată cu avio­ sau coletul cu medicamen­ hoslovacia. Adică pretutin­ lul Crişului Alb este expre­ al oraşului. Azi... citorilor ! tovarăşul Codilă a 20-25 de ani, locurile de
colo unde se aplică iniţiati­ nul la Cluj. Ora de zbor te. Singur în spaţiu cînd deni unde e nevoie. sia unui dinamism evoluat. Azi vechiul centru rivali­ devenit tot în acest timp muncă s-au înmulţit, condi­
vele „Nici un vagonet de mi­ costă circa 1000 de lei dar „o iei de-a dreptul“ e un Am scris aceste rînduri La locurile principale de zează în Cochetărie cu cen- maistrul Codilă Dumitru, că- ţiile de muncă s-au îmbună­
nereu rebutat" (autori Ioan M. statul, în marele său uma­ act de curaj. Ei îl săvîrşesc pentru cinstirea muncii oa­ intîlnire au fost construite tăţit şi oraşul a început să
Popa şi Gheorghe Iacob din nism. nu precupeţeşte cînd în numele vieţii. menilor de la Aviasan, cu panouri ale fruntaşilor din capete personalitate.
sectorul IV al minei Teliuc- e vorba de sănătatea oame­ Misiunea de la Drobeta ghidul la ineditul şi tensi­ întreprinderile şi unităţile e- Trecem din nou pe străzi­
est) şi „Nici un abataj şi nici nilor. Vasile Filipoiu se des­ Tr. Severin s-a anulat. unea nobilei lor munci. conomice aparţinătoare ora­ Oameni şi aşezări le unde au fost instalate pa­
0 maşină de încărcat sub ran­ prinde de sol. Peste două Gheorghe Şuba va pleca în şului. Panourile sînt flancate nourile cu chipurile celor cu
damentul de 6 tone pe post“ ore va fi rechemat urgent schimb la Tg. Mureş. Pla- TH. MĂRCUS de coloane de inspiraţie brîn- care brădenii se mîndresc —
(iniţiativă demarată de şeful cuşiaha,' vrînd să sugereze fruntaşii. Consemnăm dintre
de brigadă Constantin Trifan, că oamenii ale Căror chipuri trul nou al oraşului Iar ado­ rula comuniştii din şantierul mulţi numele şefului de echi­
de la mina Ghelar) rezultate­ Surîd dlrt fotografii sînt în lescentul de acum 20 de ani Brad al T.C.H. i-au încredin­ pă de lăcătuşi Troian Cojan,
le sînt bune. stare să mute la nesfîrşit li­ a ajuns deputat şi vicepre­ ţat răspunderea de a fi se­ al şefului de echipă de elec­
Cunoaştem puterea de mun­ mitele hărniciei lor. Arhitec­ şedinte în oraşul despre al cretarul organizaţiei lor. tricieni Ioan Moga, al şefu­
că a minerilor din Teliuc şi tul care a conceput aceste cărui trecui îşi aminteşte. In *“ Dadă ar trebui să vor­ lui de brigadă de tinere! Du­
Ghelar, capacitatea de dăruire modeste ansambluri ale cin­ calitatea aceasta, umăr la u- besc despre oamenii cu care mitru Paul, de la Atelierele
şi dezinvoltura cu care înlătu­ stirii n-a greşit, pentru că rtiăr cu alţi deputaţi, cu alţi am lucrat la construirea ora­ centrale Crişcior. Observăm
ră unele momente critice. Se prin mutarea permanentă a cetăţeni, duce campania în­ şului, aş vorbi cu tot res­ chipurile minerilor Vasile
impun totuşi cîteva întrebări limitelor s-a născut, in timp, tineririi şi modernizării ora­ pectul despre maiştrii Toma Dud, Serafim Vlad, Ioan Va-
fireşti : acest oraş in plină afirmare. şului. Termoficarea într-o şi Codilâ, despre dulgherii siu, al preparatorului Nico­
© In ce se concretizează Un deputat cunoscut de parte a zonei vechi a lui, as­ mei din Sohodol, despre Fur- lae Boldea. al lăcătuşului
valoarea iniţiativelor dacă nu brădeni aleargă să ne spună faltarea majorităţii străzilor dui Ioan 11 pe Care l-am săr­ Ioan Helstern de la I. M.
se asigură pe ansamblul în­ că din circumscripţia lui „du­ sale vechi, recondiţionarea bătorit în primăvară pentru Barza. Chipuri comune, lu­
treprinderii ritmicitate în în­ minica trecută aproape 200 unor clădiri şi înscrierea lor ieşirea la pensie — ne spu­ minate de bucuria recunoaş­
deplinirea sarcinilor de plan ? de oameni au Ieşit să mun­ în reţeaua comercială şi de ne Petru Herculea. Noi toţi terii meritelor muncii. Viata
cească pentru a regulariza preslări a oraşului sînt preo­ ne-am legat de şantier şi au
© Cum este privit obiecti­ albia u n u i rîu". E un fapt, şi cupări permanente ale consi­ fost perioade cînd am dat economică a oraşului e tră­
vul eficienţei cînd depăşirile încă unul comun azi în toate liului popular. şantierului şi nopţile noastre. ită la mare tensiune, datori­
la preţul de cost planificat se aşezările noastre. Deputatul Este ora prînzului, Con­ Medicul Cornel Costina va tă hărniciei celor din frun­
cifrează numai în primele 8 însă vrea să se ştie despre structorii — pentru dare ca­ închide în următorii ani car­ tea întrecerii, a celor pe care
luni la peste 14 milioane lei, fapta concetăţenilor săi şi sa, masa şi locul de muncă tea de muncă. O va închide ei îi antrenează.
Pe aleile fruntaşilor, vara
din care 5 milioane sînt ur­ bine face. Nimic din ceea ce sînt foarte apropiate — pot peste o viaţă de muncă dă­ inundă parfumul de tranda­
mare a depăşirii cheltuielilor e bun nu trebuie să râmînă fi găsiţi la ora aceasta pe la ruită oamenilor. firi. Sînt trandafirii altoiţi cu
materiale (la lemn de mină în afara cunoştinţei oameni­ căminele lor. Ni s-a vorbit la —Ce înseamnă astăzi evo­ dragoste de mîna unor oa­
consumul este depăşit cu lor. consiliul popular despre Un luţia vieţii oamenilor? meni — gospodarii. De-a
1 035 mc) ? Discutăm la consiliu dulgher vechi pe şantierele — In domeniul meu de dreapta şi de-a stingă clipesc
1
Iată două întrebări care popular al oraşului cu vice Bradului. II cheamă Hercú­ muncă înseamnă o mare gri­ vertical din ochi de sticlă
trebuie grabnic confruntate cu preşedintele Voicu Stan de­ lea Petru. jă pentru sănătatea lor. „florile" de cărămidă şi var
angajamentul luat, întrebări spre ce-â fost, ce este şi — Eu cînd am venit la „sădite" cu trudă şi bucurie
ce trebuie soluţionate în Pentru a realiza numai piese de calitate, lucrul la morteză reclamă fen^lnice cunoştinţe pro­ ce-ar putea fi oraşul moţilor Brad am găsit aici 8 blocuri. Mi-aduc aminte că mai de de oamenii numiţi construc­
plin
din
vederea stabilirii unei concor­ fesionale, ccişiiinciozitaie şi pasiune în muncă — calităţi pe care le posedă Foto: V. ONOIU comunistul căutători de aur. Acum sini... Cite sînt acum mult, înainte de război, un tori.
Ioan Oprea, dc la atelierul mecanic al C.S.H.
dante depline între cuvînt şi — De unde aţi porni da­ tovarăşe Codilâ ? moţ cu ciubere a căzut din ION CIOCLEI
faptă.