Page 9 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 9
Proletari din toate fările, unifl»vă! Expoziţia „Îrsvăfămînt practic — învăfăraiînt modern"
însemnate realizări ale cadrelor didactici
elevilor si maiştrilor instructori
Ieri, la Deva, in sălile li put este cel de orientare şco spre exemplificare atelie
ceului „Decebal" s-a deschis lară şi profesională. Rolul său rele liceului gazdă. Rea
expoziţia „Invăţămint practic- este deosebit de important. lizările pe care le obţin ele
învătămînt modern", organi Despre realizările obţinute vii, modul în care acumulea
zată de Consiliul popular al pînă acum vorbesc cîteva ci ză cunoştinţele practice ale li
judeţului Hunedoara şi In fre. Dintre absolvenţii şcoli nei meserii şi cum le aplică
spectoratul şcolar judeţean. lor generale seria 1971-72, a- sînt redate prin produsele pe
Expoziţia, aflată la a doua sa proape cincizeci la sută s-au care ei ie execută. Impre
ediţie, oglindeşte realizările îndreptat spre şcolile profe sionează sălile cu producţia
însemnate obţinute de unită sionale, pregătindu-se în felul şcolară. Obiectele de artiza
IMCMgMBBgBMBBBMMI
ţile şcolare din judeţ in anul acesta pentru meserii direct nat executate de liceele pe
şcolar trecut pe linia transpu productive. In cadrul expozi dagogic şi „Decebal" din De
ANUL XXIV Nr. 5 490 DUMINICA 3 SEPTEMBRIE 1972
nerii în viată a hotărîrilor ţiei, cabinetelor amintite li se va, liceele din Petroşani,
partidului privind moderni adaugă cele de limba română, Orăştie, Crişcior. şcolile
zarea procesului instruc- matematică, tehnologia instru generale Dr. Petru Gro-
tiv-educativ, apropierea sa irii. geografie, lingvistică, za Deva, nr. 2 Hune
In cinstea celei de-a aniversări muncă şi pentru muncă a ti nele aparţin liceului „Dece- doara, Baia de Criş, Rişculi-
psihotehnică. Dintre acestea, li
de
viată,
educarea
prin
ta, Călan, Tomeşti sînt de o
îndeplinirea nerei generaţii, formarea de bal", Grupului şcolar siderur ingeniozitate şi calitate im
prinderilor practice în vede gic Hunedoara sau sînt rea presionante. Vizitatori * 1 zăbo
prevederilor rea încadrării rapide a absol lizate de cadrele didactice din
a Republicii planului anual venţilor în munca direct pro judeţ S-a. O sală de expozi vesc mai mult în fata vitri
nei cu unelte, diverse alte o-
ductivă, potrivit nevoilor eco
sele I-IV întregeşte acest an
nomiei naţionale. ţie pentru preşcolari şi cla biecte, executate Ia Liceul mi
nier Deva (adevărate bijute
Cele 17 săli afectate expo samblu. In cadrul cabinetului
TOTEŞTI. Ferma de o- ziţiei se vor în ansamblul de tehnologia instruirii, din- rii), a mobilierului din fier
Plenară mobilizare a colectivelor vlne a C.A.P. din To- i lor o unitate şcolară model în tr-un adevărat conglome forjat executat la Grupul şco
lar siderurgic Hunedoara.
teşti şi-a îndeplinit pre- ■
de
vederile de plan pe a- j care funcţionează, bine dota rat Liceul aparate realizate In sala cu obiecte pentru
te şi organizate, cabinete, la
Vulcan,
de
Liceul
cest an la caş de oi şi boratoare, ateliere în care e- autodotare atrag atenţia strun
reţin
lină. întreaga cantitate ievii învaţă şi muncesc, iar energetic Deva ş.a. atentia gurile executate la scară re
în
deosebit
mod
hunedorene pentru a da viaţă de 1 500 kg caş a fost drele didactice, concep şi cre losit în timpul predării pen dusă de elevii Grupului şco
în acelaşi timp, ajutaţi de ca
două : un relroproiector fo
livrată, iar la lină s-au
lar siderurgic Hunedoara şi
predat 921 kg, cu 121 kg
mai mult faţă de plan. ează obiecte, instalaţii pe care tru ilustrarea unor date, Liceului Brad, mobilierul de
autodotare executat la liceele
le folosesc în acţiunea de auto- scheme etc., redate pe sticlă —
Ciobanii
cooperativei
j sînt cei care, printr-o dotare, îşi desăvîrşesc cunoş aparat unic în tară — şi un te din Ilia şi „Decebal" Deva, la
şcolile generale Pntrila, nr. 4
însufleţi toar ei chemări bună îngrijire şl hrăni- tinţele teoretice şi practice, le dia-aparat de proiecţie te Petroşani, profesională de
se formează pentru a fi utili
lecomandată, ambele realizate
construcţii Deva. Toate se im
re a oilor, au reuşit să
ob(ină aceste rezultate societăţii. în cadrul Liceului nr. 2 Hu pun ca realizări remarcabile.
Un prim popas îl constituie
nedoara de către prof. Kuna
bune şi să se achite în cabinetul de ştiinţe sociale, Olto. Expoziţia, în ansamblul ei,
1
mod onorabil de sarci conceput şi dotat cu tot ceea Laboratoarele, locui unde ilustrează preocupările corpu
elevii verifică practic cu
nile de producţie ce Ie re e necesar : planşe, ţţrafice, noştinţele teoretice, sînt bo lui profesoral hunedorean,
ale tuturor factorilor intere
Cincinalul în patru ani şi jumătate iectare a economiei judeţului gat şi util dotate. Aşa sînt saţi în buna desfăşurare a
o ingenioasă instalaţie de pro
reveneau.
instructiv-educa-
procesului
în ansamblul economiei na
cele de chimie, electricitate şi
ţionale ş.a. Acesteia i se ală
invăţămint modern, în strînsă
biologie în care elevii lu
tură un punct de documenta optică, căldură şi mecanică, tiv, pentru realizarea unui
re ce conţine o bibliotecă cu crează pe grupe. Ultimul be legătură cu practica producti
cărţi de specialitate, colecţii neficiază de aportul televiziu
. vă, menit să formeze tînăra
A de ziare, reviste. Elevii pot nii integrate. Şi aici întîlnim ’ generaţie ia nivelul sarcinilor
deprinde în felul acesta mai
o inovaţie extrem de valo
impuse de actuala etapă de
S-a mai aprins In acest uşor filozofia, economia poli roasă : la un epidiascop s-a dezvoltare a societăţii noastre
aplicat un dispozitiv detaşa
tică, socialismul ştiinţific. Pen
— cerinţă formulată cu deo
tru predarea istoriei funcţio
nează un cabinet special or bil care permite proiectarea sebită claritate de secretarul
general al partidului, tovară
preparatelor microscopice pe
ganizat pentru lecţii de pre- un ecran, eliminîndu-se ast şul Nicolae Ceauşescu, în
dare-învătare, punîndu-se ac
fel cheltuielile pentru procu
un loc in număr centul pe munca individuală a rarea de mai multe asemenea raportul prezentat la Confe
rinţa Naţională a partidului.
aparate.
elevului.
Un cabinet judicios ponce- Vizitatorilor li se oferă M. BODEA
constelaţia Bl Conştiinţe şi
»
brăţări de aur
Hunedoarei Pe şantierul Fabricii de ciment şi var Deva (pagina a ll-aj
La Hunedoara s-a mai a-
prins încă un foc care va de
veni sacru, pentru că oame IUCRME ÍN EXECUŢIE 1 DEMARAT Rubrica:
nii-! vor veghea neîntrerupt,
ii vor oferi ofrande ca flăcă
rile lui să rămînă mereu vii.
S-au aprins multe focuri la H Cartea
Hunedoara şi văpaia lor ca
un far încălzeşte visurile, i- CU AVANSURI COMERME
dealurile şi inimile tuturor
celor care au venit aici, dar Scena @ Discul
parcă nici unul nu ne-a bu
curat aşa de mult ca acesta. demaraj. Volumul lucrărilor
In constelaţia siderurgiei Prinlre noile obiective in de muncitori. S-au executat Ecranul
hunedorene constructorii au dustriale ale judeţului ce vor depozitele de echipament şi prevăzute ■ a se executa pînă
mai ridicat un furnal de 1000 fi puse in funcţiune în acest scule. Sînt aproape gata cele în prezent este devansat cu
metri cubi. O construcţie gi cincinal se nuiţiără şi Fabrica două ateliere pentru întreţine peste 20 de zile, creînd pre
gantică, o creaţie a noastră, de ciment şi var Deva. Desti rea parcului de maşini şi uti mise ca pînă la sfîrşitul anu H Caleidoscop
dar cu mult mai cochetă şi nată acoperirii necesităţii me laje şi s-au terminat săpaturi lui avansul în execuţie să se
ridice mai mult de o lună de
mai izbutită decît celelalte, reu crescinde. de materiale le şi terasamentele principale,
datorită experienţei pe care-o de construcţii, fabrica va valo pentru cele patru statii de be- ' zile. (pagina a. III * al
dovedesc în muncă construc rifica însemnate rezerve de toane ce vor-fi amplasate aici. — Sintem cu lucrările la...
torii hunedoreni. calcar şi argilă, celelalte ma Concomitent cu aceste lucrări cota zero — preciza şeful de Aspect din timpul vizitării expoziţiei.
Am mai aprins un foc în terii prime existente în jude de organizare s-au executat echipă betonist, Gheorghe
cetatea noastră de oţel — ţul nostru. Cele două linii teh săpături şl nivelări la şanţul Burlacii. Cu alte cuvinte la
spun constructorii — şi acest nologice de ciment şi una de de gardă lung de 1 km, care cota în care se conturează
cuvînt aleargă pe buzele tu var care alcătuiesc pcest obi va colecta pîraiele de pe ver primele detalii ale fabricii pe Deşi se apropie începerea
turor ca un cintec- de dragos ectiv industrial vor folosi ca sante. La laboratorul chimic, care o construim. Am execu Centenarul comemorativ
te. Mai avem un furnal de lianţi principali cenuşa rezul atelierul mecanic, magazia ge tat 15 000 mc săpături. Am
1 000 de tone de fontă, ceea tată de la Termocentrala Min nerală şi linia de producţie turnat peste 500 mc beton, am însămîntărilor de toamnă
ce înseamnă că vom avea tia, zgura furnalelor hunedo- compusă din silozurile şi mo realizat 2 000 m drumuri de Avram lancu
mai multă fontă. rene, produsele Fabricii de rile de făină-ciment, schim şantier şi peste 4 000 mc lu
Zile şi nopţi albe, incan ipsos din Călan. bătorul de căldură şi cuptoa crări de nivelare. .
descente, pline de forfotă şi Transportul din carieră al rele rotative, precum şi la Alături de „săpători“ şi be-
entuziasm. Aşa a fost pe a- principalelor materii prime viitoarea centrală termică a tonişti, dulgherii — cei ce în pkăiiiă mnwiinr ASTĂZI
cest şantier. Constructori, fie- (argilă şi calcar) se va efec fabricii lucrările sînt în sta cep de pe-acum trasarea celor
rari-betonişti, dulgheri, zidari, tua prin benzi transportoare diu avansat faţă de graficele 69 de obiective ale fabricii --
instalatori de apă, lăcătuşi, ce însumează o lungime to de execuţie, obtinindu-se un au terminat confecţionarea ti
sudori, macaragii, electricieni, tală de peste 10 km. Acestea avans de peste 52,8 la sută parelor şi cofrajeior glisante MCÜ MULTE«
conducători auto, toţi intr-o sînt succint detaliile tehnice din planul de lucrări aferent pentru silozurile de făină- La Baia de Criş încep as Festivităţile vor începe di
sincronizare deplină şi-au a- desprinse din studiul tehnico- acestei perioade. ciment şi castelul de apă ; au tăzi manifestările consacrate mineaţă, prin dezvelirea obe
dus prinosul la finalizarea a- economic alcătuit pentru con — Faptul că deschiderea executat cofrajele necesare centenarului comemorativ A- liscului înălţat în centrul co
cestui măreţ colos. 22 de strucţia fabricii. noului şantier a corespuns cu fundaţiilor de la laboratorul vram lancu, în semn de cin munei, în memoria lui Avram
luni, de nopţi şi de zile s-au Lucrările au început de a- luna în care s-au desfăşurat chimic şi atelierul mecanic. ( stire a memoriei aceluia care a lancu. Apoi, va avea loc
muncit. Unii dintre construc proape două luni, iar construc lucrările marelui for al comu Activitatea intensă a con intrat in conştiinţa poporului inaugurarea expoziţiei muzea
român drept „Craiul munţi
tori au avut un stagiu mai torii timişoreni cărora li s-a niştilor — spunea inginerul structorilor de pe şantierul fa lor". le dedicate vieţii şi activită
îndelungat in meserie, alţii, încredinţat realizarea acestui şef al şantierului, Georgel bricii de ciment se observă Aportul factorului sămîntă de buruieni. In această privin Pe locurile unde conducă ţii lui Avram lancu,
boboci, au primit botezul fo important obiectiv au preluat Velcu — ne-a mobilizai şi pregnant în fiecare punct de în balanţa recoltei de grîu es ţă este demnă de relevat pre torul dlrz şi neînfricat al Re Celor prezenţi li se va o-
cului aici. Insţalatorul Mihai cu competenţă atribuţiile ce mai mult în muncă. Călăuziţi lucru. Faptele de muncă ale te de o însemnătate deosebită, ocuparea pe care au manifes feri prilejul de a cunoaşte
Bratu, ventilatoristul loan Si- le revin. In principal, activi de indicaţiile preţioase des lui Matyus Balasz, Dorin Un- obţinerea unor producţii sporite tat-o conducerile cooperative voluţiei de la 1848 din Tran mai îndeaproape unele din
mon, sudorul Nicu Stan, tatea lor este axată în prezent prinse din lucrările Conferin gureanu, Jenică Bucşe, Nico- la hectar fiind de neconceput fă lor agricole din Ilia, Lăpuşnic, silvania şi-a purtat paşii în tre cele mai însemnate mo
proaspeţi absolvenţi ai şcolii pe încheierea lucrărilor de ţei Naţionale cu privire la îae Mihu, Gheorghe Nemety, ră o alegere judicioasă a so ultimii ani al vieţii vor veni mente din zbuciumata viaţă a
de meserii, au demonstrat organizare a şantierului para scurtarea termenelor de exe Martin Balaş, Ludovic Laszlo, iurilor ce se cultivă şi o pre Ing. EUGEN IOHOM moţii crişenl, urmaşii răzvrăti „Craiului munţilor", viaţă în
prin forţele, prin puterea bra lel cu lucrările ce se impun cuţie şi punerea în funcţiune Toader Macovei, Aurel Zanfo- gătire corespunzătoare a sto şeful Inspectoratului judeţean ţilor de odinioară, oameni
ţelor lor, că in iureşul mun pentru amenajarea platformei la parametrii proiectaţi a obi ră şi Gică Ghilimei se contu curilor de seminţe. Cercetările pentru calitatea seminţelor şi din satele Zarandului, pentru chinată luptei pentru liberta
a-i cinsti memoria şi a-i adu
cii sînt capabili de fapte unde va fi construit obiecti ectivelor industriale, colectivul rează pe zi ce trece. Este ro ştiinţifice şi practica de pro materialului sâditor ce un pios omagiu. te socială, unitate şi indepen
mari. vul. S-a Început construcţia nostru este hotărît să nu-şi dul abnegaţiei şi dăruirii lor ducţie a unităţilor au demon denţă naţională.
grupului social — pînă în pre precupeţească eforturile pentru în muncă, rodul responsabili strat că sporul de recoltă, în (Continuare in pagina a 2-a)
N. PANAIT zent această lucrare este rea- a raporta punerea în funcţiu tăţii cu care s-au angajat la cazul cînd se foloseşte sămîn
lizală în proporţie de 40 la ne a acestei fabrici înainte construcţia uneia din cele mai tă din soiul cu potenţial bio
sută — care cuprinde: canti de termen. mari şi mai moderne citadele logic ridicat, bine condiţionată
(Continuare in pagina a 2-a) na, dormitoarele, instalaţiile Colectivul de constructori ale cimentului românesc. si sănătoasă, ajunge pînă la
de apă şi şanitare, cu o capa de pe cel mai tînăr şantier aproape 40 la sută. CĂLDURĂ APRECIERII COLECTIVITĂŢII
citate pentru mal mult de 500 al judeţului are deja un bun M. FILCEA In cooperativele agricole din
judeţul nostru cele mai bune
rezultate s-au obţinut la soiu
rile raionate Bezostaia, Favo E Ai MUNCIT SI TE-AI REALIZAT
rit, Dada, Aurora şi Turda
191—195, fiind indicat ca fie
care unitate, pentru a eşalo CĂLAN Vatră hunedo- la expedierea mărfurilor,
na judicios însămîntările si nană de foc nestins. care la viaţa lui a gospodă Eroului Muncii Socialiste,
recoltatul, să folosească se Primele cifre de sinteză rit milioane de tone de me Adolf Drucker, i se adre
minţe din 2-3 soiuri. asupra activităţii din luna tal, înregistra cea de a sează cuvinte de mulţumire
şi apreciere de către tova
Fireşte, deoarece perioada august sini comunicate cu 1 186-a tonă de fontă elabo răşii Ştefan Almăşan, secre
de timp care a mai rămas pî îndreptăţită satisfacţie : 2.5 rată peste plan. tar al Comitetului judeţean
nă la începerea însămîntărilor milioane lei depăşire la Adolf Drucker, directorul Hunedoara al P.C.R., loan
este relaliv scurtă, se impune producţia globală, peste 2,5 U.V. Călan, avea o zi pli Niţă, adjunct al ministrului
ca încă de pe acum să fie milioane lei la producţia nă, la fel ca şi a doua zi. industriei metalurgice, Cos-
pregătit întreg stocul de se marfă, 7 zile de avans faţă O zi din cele aproape 15 000 tache Trotuş, preşedintele
minţe, condiţionîndu-se prin de sarcinile de plan acumu de zile de muică cit însu consiliului oamenilor muncii
selectare sau triorare în sco late de la începutul anului. mează cei 49 de ani de ac al Centralei industriale Hu-,
pul înlăturării boabelor bolna Angajamentul anual a fost tivitate. nedoara, Ioan M. Popa, se
ve, şiştave, precum şi pentru deja îndeplinit la producţia Şi astăzi (ieri — n.n.) cei cretarul Comitetului orăşe
eliminarea diferitelor specii globală şi marfă, producti trei veterani sint in centrul nesc Călan al P.C.R., Doinei
vitate, beneficii, fontă, pro atenţiei pline de căldură Frenţoni, inginerul şef al
duse cărbunoase, utilaj de omenească a colectivităţilor U.V. Călan Remus Judele,
turnare.,. cu care au muncit. muncitor cocsar, veteranul
VREMEA Trei oameni din cadrul La gospodăria de fontă comitetului oamenilor mun
acestui harnic colectiv tră colegii îmbrăţişează pe De- cii din uzină.
iesc momente emoţionante neş-baci care astăzi sărbăto
PENTRU 24 ORE Se schimbă ştafeta. O pre
Vremea se menţine relativ — sărbătorirea ieşirii la reşte şi a 62-a onomastică. ia inginerul Dumitru Bucur,
răcoroasă, cu cerul variabil, pensie. In hala turnătoriei nr. 1. noul director al U.V. Călan.
temporar noros. Izolat va Numai cu două zile in ur pe un fundal de metal in Şi aici. ca şi la celelalte
ploua slab. Vintul va sufla mă. la [inele lui august, pu candescent, maistrul Ilie
slab pînă la potrivit din sud- sărbătoriri de azi, răsună
est. Temperaturile minime vor teau fi găsiţi în freamătul Moldovan felicită, in nume glasul tinerei generaţii —
oscila intre 7 şi 11 grade, iar muncii. Fiecare la postid le colectivului, pe Ioan Zoi pionieri de la liceul din lo
maximele intre 16 şi 21 grade. lui. zon, subliniind că întotdeau
Dimineaţa — ceaţă. . Ioan Zoizon, muncitor calitate. Sărbătoriţilor li se
PENTRU URMĂTOARELE turnător, a executat în acel na acesta nu a dat înapoi oferă buchete de garoafe,
DOUA ZILE în faţa greutăţilor. Urmea
Vreme în curs de ameliora 31 august 320 bucăţi mie ză slrîngeri de mină mun I. MIRZA
re, dar rece noaptea, cu ce zuri pentru radiatoare. Cu citoreşti.
rul variabil. Vintul va sufla vreo 60 bucăţi peste normă. In şedinţa lărgită a co
slab pînă ia potrivit din sud-
Alexandru Varga, şeful atelierului de cioplitori« ol întreprinderii „Marmura“ Simerla, Împărtăşeşte cu generozitate din tai est şi est. Temperatura — u- Dionisie Bakai, lucrător mitetului oamenilor muncii, (Continuare in pagina a 3-a)
nele meseriei, unul grup de elevi al Şcolii profesionale de materiale de construcţii. Foto i y. OXOIU şor variabilă.