Page 91 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 91
PLENARA COMITETULUI
Proletari din toate tarile, uniţi-vă !
IUDEŢEAN DE PARTID
La Deva a avut loc, ieri, roase unităţi beneficiare şi de cutie pe unele şantiere ale
plenara Comitetului judeţean construcţii s-a acţionat în lu T.C.M.M. Valea Jiului, T. C.
Hunedoara al P.C.R. La mina sarcinilor trasate de Deva, I.R.E. Deva, Şantierului
lucrările plenarei au luat Conferinţa Naţională a parti 71 C.F. Petroşani, unde nu se
parte membrii şi mem dului, a indicaţiilor date de utilizează în întregime maşi
brii supleanţi ai Comite tovarăşul Nicolae Ceauşescu nile şi utilajele, forţa de mun
tului judeţean de partid şi ai la recenta Consfătuire de lu că şi timpul de lucru.
Comisiei de revizie, secretari cru de la C.C. al P.C.R. pri Pentru înlăturarea neajun
ai comitatelor de partid mu vind reducerea duratelor de surilor şi accelerarea ritmului
nicipale, orăşeneşti şi din execuţie şi devansarea terme de execuţie în vederea reali
principalele întreprinderi, şan nelor de punere în funcţiune zării exemplare a investiţiilor
tiere şi unităţi de proiectare a obiectivelor, astfel ca noile planificate în acest an în ju
din judeţ, cadre de conducere investiţii să contribuie în cit' deţul nostru, precum şi pen
din centrale, întreprinderi şi mai mare măsură la creşterea tru a crea condiţii optime de
şantiere, activişti de partid. volumului şi eficientei pro-- materializare a obiectivelor
Plenara a avut următoarea ductiei, la îndeplinirea cinci industriale şi social-culturale
ordine de zi: nalului înainte de termen. Ca prevăzute a se construi în ju
urmare, după primele 8 luni,
ANUL XXiV Nr. 5 510 MIERCURI 27 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI — Informarea privind preo la C.S. Hunedoara, I.E.C. De deţ în anul 1973, în cadrul
dezbaterilor s-au făcut nume
cuparea organelor şi organiza va, I.M. Barza* C.E.I.L. Deva,
ţiilor de partid, a comitetelor I.P.B. Bîrcea, O.J.T. Deva şi roase ■ propuneri, în baza că
oamenilor muncii pentru rea alte unităţi, s-a realizat peste rora plenara a aprobat un
lizarea planului de investiţii 70 la sută din planul anual program de măsuri şi acţiuni
IMPERATIVUL NR. 1 AL ACTIVITĂŢII PE OGOARE la principalele obiective indus de investiţii, creîndu-se pre politico-organizatorice.
triale şi social-culturale şi
Informarea cu privire la mo
măsurile ce se impun pentru mise favorabile ca pînă la fi dul în care este tradusă în
nele anului să se execute în
intensificarea ritmului de lu devans un însemnat volum de viată liotărîrea C.C. al P.C.R.
ÎNTREGUL POTENŢIAL DE FORŢE cru în vederea reducerii du lucrări, să se asigure punerea in legătură cu politica de ca
ratelor de execuţie, asigura
în funcţiune la termen a o-
dre a fost prezentată de tova
rea punerilor în funcţiune şi
pregătirea activităţii pe anul biectivelor. La aceasta au a- răşul Aurel Bulgărea, secre
dus o contribuţie importantă
1973 ¡/
Şl MIJLOACE SĂ FIE MOBILIZAT LA de aplicare a hotârîrii C.C. colectivele de constructori de tar al Comitetului judeţean de
partid.
— Informarea privind modul
la Mintia, I.C.F. Deva, cei de
La punctul al treilea al or
al P.C.R. în legătură cu înfăp pe şantierele furnalului nr. 9 dinii de zi, pe baza prevede
de la Hunedoara, ale noilor
tuirea politicii de cadre ; fabrici de ipsos Călan şi de
— Convocarea Conferinţei ciment Deva. rilor Statutului Partidului Co
Recoltatul şi înmagazinarea fără ne de partid. de investiţii, efectuată de ple conducerii partidului, plenara
munist Român şi a indicaţiilor
ordinare a organizaţiei judeţe
Analiza mersului lucrărilor
nară, a evidenţiat, în aceiaşi
La dezbaterile pe marginea
a hotărît convocarea Conferin
informării prezentate de tova
suri în execuţia şi punerea în
răşul Ştefan Almăşan, secretar timp, existenta unor neajun ţei organizaţiei judeţene de
partid şi a aprobat normele de
funcţiune a noilor obiective.
al Comitetului judeţean de La Centrala cărbunelui Petro reprezentare pentru alegerea
partid, in cadrul primului,
pierderi a produselor agricole! cuvîntul tovarăşii : Gheorghe va, F.C. Orăştie, U.M.M.R. Si delegaţilor la această conferin
şani, C.M.N. Deva, I.M. Hune
punct al ordini de zi, au luat
doara, U.V. Călan, I.R.E. De
ţă. Conferinţa organizaţiei ju
Vasiu, prim-secretar a! Comi
deţene de partid Hunedoara
tetului municipal de partid
P.T.T.R., unităţile agricole de
Hunedoara, Ioan Păstrăv, se mbria, Direcţia judeţeană va avea loc Ia data de 16 de
cretar al Comitetului orăşe stat şi direcţiile Consiliului cembrie 1972.
nesc de partid Orăştie, Ste- popular judeţean realizarea
La C.Â.P. Coluri inadmisibile in folosirea lian Popescu, vicepreşedinte planului de investiţii se situ (Continuare In pag. a 2-a)
ează la un nivel necorespun
al Consiliului popular jude
Şoirmiş, sfecla ţean, Gheorghe Giuclea, direc zător. Cauzele care generează
o asemenea stare de lucruri
tor la Centrala cărbunelui Pe
troşani, Franrisc Folticska, di provin din insuficienta pre
este scoasă timpului bun de lucru in cimp rector general al I.C.S.H., Au ocupare pentru crearea condi I La U.V. Călan şi
ţiilor normale de execuţie şi
rel Nistor, director general al
punere în funcţiune, din înlîr-
pe... apucate Direcţiei generale agricole ju zierile ce s-au manifestat în F.C. Orăştie au
deţene, Gheorghe Zudc di
rectorul U.M.M.R. Simeria, A- asigurarea integrală şi la timp
u toate că o parte
C cultivată la C.A.P. lexandru Pop, şef de atelier, mentelor şi utilajelor necesa fost constituite
a documentaţiilor, amplasa
din sfecla de zahăr
secretarul organizaţiei de par
Subo'rdonîndu-şi
Şoimuş a fost recoltată în Raid de după-amiază pe ogoarele cîtorva cooperative agricole unei înalte conştiinţe activitatea tid a Institutului judeţean de re noilor obiective. De ase
profe
cursul săptămînii trecute, sionale, rectificatorul Teodor proiectări, Ioan M. Popa, se menea — s-a subliniat în ca comisiile munci
Buciuman,
de abia luni s-a trecut la sculărie a din cadrul secţiei cretarul Comitetului orăşenesc drul dezbaterilor — ritmul ne-
obţine
F.C.
Orăştie,
transportul acesteia. Spre rezultate deosebite in muncă, de partid Călan. corespunzător de realizare a
surprinderea noastră, in In după-amiaza zilei de 25 sivă a cooperatorilor la Preşedintele unităţii ne piesele rectificate de el slnt Informarea şi dezbaterile unor investiţii se datorează toreşti pentru
cimp nu se aflau însă decît septembrie a.c., zi plină de strîngerea recoltei. Azi, spre spunea că există un climat de bună calitate.
3 cooperatori, cîţiva elevi, soare, am urmărit, cum se exemplu, sînt prezenţi la lu favorabil de muncă, toti co Foto: V. ONOIU ce au avut loc au reliefat fap desfăşurării în mod necores controiul calităţii
o căruţă şi o remorcă. Su desfăşoară activităţile de se cru circa 150 de cooperatori. operatorii mobilizîndu-se la tul că în acest an în nume punzător a lucrărilor de exe-
prafeţele de pe care s-a fă zon, îndeosebi strîngerea re Ca urmare, la brigăzile din finalizarea ireproşabilă a sar
cut recoltatul alternează cu coltei, pe ogoarele cîtorva Uroi şi Cărpiniş s-au elibe cinilor cu care sînt confrun produselor finite
parcele unde unii coopera cooperative agricole. Iată, pe rat cele 23 de hectare culti taţi. Datorită angajării lucră
tori nu s-au învrednicit în scurt, constatările făcute cu vate cu sfeclă, avînd astfel rilor în acord global, produc Efervescenta politico-eco-
că să treacă la scosul sfe posibilitatea să trecem la ţia planificată se depăşeşte In cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii nomică declanşată de Con
clei de pe terenurile repar acest prilej. pregătirea suprafeţei respec cu peste 15 000 kg de sfeclă ferinţa Naţională a partidu
tizate a fi lucrate. Mai a- tive pentru semănat. Pe mă la hectar. Organizarea acti lui creşte cu fiecare zi, an
mfntim că nu s-a întreprins Acţiunile sînl sură ce se termină scosul vităţilor în flux va da posi gajează tot mai mult colec
nici o măsură pentru a va organizate în flux sfeclei, forţele sînt concen bilitatea ca întreaga recoltă tivele de muncă din întrea
lorifica coletele, deşi situ trate la recoltatul legumelor să fie strînsă fără pierderi, Cu planul pe 9 luni îndeplinit ga ţară în marea întrecere
aţia balanţei furajere a uni râdăcinoase. iar însămîntările să se efec de realizare a cincinalului
— In unitatea noastră —
tăţii înclină serios spre de ne relata tovarăşul Păun Ră In după-amiaza zilei de 25 tueze la timp. Este în prac înainte de termen.
ficit. vaş, preşedintele C.A.P. Si- septembrie, pînă seara tîr- tica muncii noastre, afirma Secţia I furnale întreprinse pentru folosi tă fonta dată peste plan cu In aceste zile, în unităţi
Cînd recoltatul sfeclei se meria — forţele sînt concen ziu, am întîlnit cooperatori interlocutorul, ca în fiecare rea cu randament sporit a cocs economisit”, colectivul le economice ale judeţului
face pe apucate -se poate trate la recoltatul sfeclei de din brigada Simeria-Veche seară să analizăm cu factorii capacităţilor de producţie a secţiei a econoniisit de la nostru se desfăşoară acţiu
r
oare vorbi, tovarăşe preşe zahăr, cultură după care ur lucrînd la eliberarea de sfe de răspundere stadiul lucră de la C.S.H. condus la creşterea simţi începutul anului circa 4 500 nea de constituire a comi
dinte Teofil Munteanu, de mează să însămîntăm grîu. clă a unei tarlale de 10 hec rilor şi să stabilim ce lu toare a indicilor de utilizare tone cocs metalurgic, Au siilor muncitoreşti de con
spre o organizare judicioa Suprafeţele sînt repartizate tare, iar de ieri s-a început Desfăşurînd cu elan spo a agregatelor. Ca urmare, fost reduse, de asemenea, trol al calităţii produselor
să a muncii ? în acord global, fapt pentru această acţiune şi la briga crări facem în ziua urmă rit întrecerea socialistă în s-au realizat in ultimul timp, cheltuielile de producţie, re- finite, menite să contribuie
care avem o participare ma da din Biscaria. toare. cinstea celei de-a 25-a ani în medie, zilnic pe fiecare alizîndu-se în acelaşi timp efectiv la îmbunătăţirea în
I , versări a proclamării Repu metru cub volum util de peste 7 milioane lei econo tregii activităţi economice
Stăm râu. blicii, colectivul secţiei I fur furnal cu peste 20 kg fontă mii la preţul de cost plani din întreprinderi.
; Ieri, au fost constituite a-
Ce sâ facem ? nale de la C.S. Hunedoara mai mult decît era stabilit. ficat. ★ i semenea comisii la Uzina
In perioada care a trecut
înregistrează zilnic succese
importante. Roadele hărnici de la începutul anului, fur- Au îndeplinit, de aseme j „Victoria" Călan şi la Fa-
Apreciind stadiul lucrări naliştii din secţia I au pro nea, înainte de termen, pla i brica chimică Orăştie. Du
lor de sezon, inginerul şef ei .furnaliştilor, ale strădanii dus peste sarcinile de plan nul de producţie pe trei tri
al C.A.P. Banpotoc, Liviu lor depuse pentru sporirea ia zi o cantitate de fontă e- mestre, colectivele lami- pă cum ne-au comunicat to-
j varăşii Ionel Hodorog şi
Cismaş, a caracterizat situa continuă a producţiei de chivalentă cu metalul nece noarelor de „650“ mm şi de
ţia prin: „Stăm rău. Ce să metal sînt evidente. Ei au sar pentru fabricarea a pes sîrmă, care au adus o con | Ana Herlea, secretarii co
facem?". De aceeaşi părere îndeplinit cu 5 zile mai de tribuţie preţioasă la reali mitetelor de partid din cele
era şi secretarul comitetului vreme sarcinile planului de te 2100 tractoare. zarea celor 13 000 tone de două întreprinderi, în comi-
de partid, Otilia Irimie, pe producţie pe 9 luni. Prin generalizarea şi apli laminate finite pline date j siile muncitoreşti de control
care am găsit-o seara la sco Materializarea în practică carea cu rezultate bune ; peste prevederi de la înce al calităţii produselor fini-
sul sfeclei de pe suprafaţa a măsurilor şi acţiunilor
ce i-a fost repartizată. „Ne-a iniţiativei „Să producem toa putul anului. (Continuare in pag. a 2-a) j
încurcat timpul", încercau să
invoce scuze interlocutorii ............................................. _i
pentru ,,a motiva" de ce car
tofii şi sfecla nu s-au recol
tat decît de pe 7 hectare din
cele 45 planificate.
— Azi, a fost o zi frumoa
să. Citi oameni au ieşit la
lucru?
• — In jur de 50. După ora
17 pe cimp nu se mai aflau
însă nici jumătate.
— De cîte braţe de muncă
dispune unitatea ?
— Avem 600 de coopera
tori.
N. TIRCOB
Ieri, fotoreporterul nostru, Virgil Onoiu, a surprins pe peliculă un aspect de la recoltatul
sfeclei de zahăr la C.A.P. Slmeria. In fotografic vă prezentăm pe comunistul Mircea Şerban care,
după ieşirea din schimb, de la revizia de vagoane Slmeria-triaj, a venit să-şi strîngă recolta de
pe cele 0,40 ha repartizate de C.A.P. in baza acordului global. (Continuare în pag. a 2-a)
Vremea îi ajută numai pe cei Angajamentul - cuvînt de onoare al La I. M. Barza
colectivului! Cum este respectat?
ce se ajută Producţie sporită de piese
Astăzi răspunde
„XU S-A VĂZUT Preşedintele de la C.A.P. lemne să-l ridicăm. De acum scumpă pentru noi. Şi pre şi utilaje miniere
Rişculiţa, membrii coopera încolo sperăm să-l dăm gata. şedintele a încercat să ne
SOARELE“ tori de acolo lasă să le trea Pătulul pe care da vina pre convingă cit plăteşte anual
că o zi bună de lucru, aş- şedinta trebuia să fie ter la S.M.A. pentru transpor colectivul I. M. C. Bircea
In ziua de 25 septembrie teptînd altele mai frumoa minat la 1 septembrie. Din turi.
a.c., la C.A.P. Lunca am în- se. Ciudată optică, dacă a- motive, evident, subiective, — Bine, dar cu ceva mij Despre întreprinderea minie mentele îmbunătăţite în cin
tilnit la recoltatul porumbu vem în vedere că nici ploaia nu l-au ridicat. Cum rămîne loace va trebui să se trans ră Barza, despre hărnicia oa stea sărbătoririi aniversării u-
lui numai 5 cooperatori. Res nu poate opri recoltatul! In însă cu recoltatul porumbu porte recolta de porumb şi Conferinţa Naţională a partidului, din iulie a.c., a fost menilor de aici şi rezultatele nui sfert de secol de la pro
tul — cu excepţia cîtorva, tr-un asemenea ritm, cînd lui ? Organele locale au o- de sfeclă. Să nu se fi gîn- evenimentul de remarcabilă importantă vitală pentru des obţinute lună de lună de ei, clamarea Republicii, se reali
care lucrau la strîns de o- veţi mai recolta porumbul de bligatia de a găsi neîntîr- dit la acest lucru pînă acum tinele actuale ale tării, care a înmănuncheat într-o singură ziarul nostru a scris în repe zează, de asemenea, cu succes.
tavă — erau acasă. pe cele 35 de hectare şi sfe ziat un loc provizoriu — dar membrii consiliului de con forţă toate tăriile economico-sociale ale colectivelor mun tate rînduri. Şi va mai scrie. — Cineva ar putea crede că
— Dacă nu am văzut soa cla de pe 4 hectare, după ca corespunzător — de depozi ducere de la C.A.P. Rişca ? ! citoreşti. In cinstea înaltului forum al comuniştilor, colecti — Alături de mineri, o ac sarcinile noastre pe acest an
rele de dimineaţă, am crezut re urmează să însămînţati tare a recoltei, mai ales că Dar consiliul popular comu vul întreprinderii de materiale de construcţii Bîrcea nu nu tivitate fructuoasă desfăşoară au fost prea mici — a adău
că plouă. De aceea, nu i-am grîu ? Preşedintele a dat din se prevede a se însăminţa nal ? Dar primarul ? mai că şi-a descoperit valoroase rezerve interne pentru şi colectivul atelierului mecanic gat inginerul Ioan Chiş, şeful
mobilizat pe cooperatori la umeri, neştiind ce să mai grîu după porumb pe o su realizarea integrală a planului anual dar şi-a suplimentat al întreprinderii — ne spunea atelierului mecanic. Nu-i aşa.
recoltat — ne-a relatat pre răspundă. Apoi ne-a asigurat prafaţă de 35 de hectare! simţitor şi angajamentele asumate pe 1972, la toti indica deunăzi tovarăşul Loghin Di- Am avut sarcini mari, însă în
şedintele cooperativei, Iosif că de mîine va schimba tac Campania de recoltare a torii. Astfel, acest colectiv şi-a propus ca angajamentele neş, secretarul comitetului de realizarea lor au intervenit
Laza. tica. E cazul! RECOLTA-I BUNA, porumbului şi sfeclei, cul iniţiale să crească : la producţia marfă, de la 400 000 lei la partid pe I. M. Barza. Meca nişte elemente noi, îmbucură
Avînd pretenţia de a lu turi după care în majorita 700 000 lei; la producţia globală, de la 400 000 lei la 600 000 nicii sînt ajutoare preţioase toare, utile. Fiecare muncitor
cra numai pe soare, sînt pu VINOVAT E... DAR CU CE S-O tea unităţilor agricole din ra lei ; beneficiile de la 200 000 lei la 350 000 lei ele. ale minerilor şi, prin munca a înţeles să-şi facă datoria
ţine speranţe că la C.A.P. za comunei Baia de Criş ur Adunarea generală a oamenilor muncii, care a avut loc lor, contribuie în bună măsu conştiincios. A crescut astfel
Lunca porumbul de pe cele PĂTULUL ADUCEM DIX CIMP? mează să însămânţeze grîu în urma acestor creşteri suplimentare, analizînd toate posi ră la realizarea sarcinilor de calitatea lucrărilor, a pieselor
50 de hectare, după care ur a început anemic. Organiza bilităţile existente în întreprindere a mărit angajamentele producţie, în abataje, la mer executate, am reuşit să ono
mează să se însămînteze Nici la C.A.P. Rişca nu ţiilor de partid din coopera pe 1972, la unii indicatori chiar dublîndu-le. Cifrele sînt sul continuu al procesului de răm prompt comenzile încre
grîu, se va recolta în timp Luni a fost o zi foarte bu s-a lucrat la recoltatul po tivele respective, consiliilor deosebit de mobilizatoare: extracţie. Insuşindu-şi preve dinţate. Ca urmare, au sporit
optim. nă pentru lucrat în cîmp şi de conducere le revine obli derile Conferinţei Naţionale a solicitările unor unităţi minie
la C.A.P. Cărăstău. Cu toate rumbului şi sfeclei, culturi gaţia de a mobiliza toate • Depăşirea planului Ia producţia marfă cu 200 000 lei. partidului, hotărîti să le ma
„FRUMOASA ZI, acestea, nu s-a făcut nimic. după care urmează să se în forţele şi mijloacele de care • Depăşirea planului la producţia globală cu 600 000 lei. terializeze neabătut în fapte, re din judeţul nostru şi din
Realizarea unor economii, prin reducerea cheltuie
sămînteze şi acolo grîu pe
•
Motivul ? alte judeţe ale tării, pe care
DAR X-AM FOST — Nu dispunem de spaţiu o suprafaţă de 35 de hecta dispun pentru ca acţiunea lilor de producţie, in valoare de 350 000 lei. să se înscrie în efortul gene nc-am străduit să le onorăm
re. Explicaţia preşedintelui
de recoltare a culturilor din
ca să depozităm porumbul — • Depăşirea planului la export cu 400 000 lei valută ral a! poporului — de a în
integral, de bună calitate, fără
SIGURI PE EA“ ne spunea împăcată cu sine cooperativei, Nicolae Indrieş, această toamnă să se termi (de patru ori mai mult cit figura în angajamentul iniţial 1). făptui cincinalul înainte de întîrzieri.
preşedinta unităţii, Letitia a fost desigur neconvingă- ne într-un timp scurt, creînd — Analizele efectuate de colectivul nostru asupra re- termen —, muncitorii atelieru
Aşa a încercat să motive Florea. Joare. astfel posibilitatea ca şi în-
ze preşedintele cooperativei — Nu aveţi pătul ? — Nu ştim cu ce să trans sămînţarea orzului şi griului MARIN NEGOIŢA lui mecanic şi-au îndeplinit DUMITRU GHEONEA
agricole din Rişculiţa, Nico portăm porumbul din cîmp 1 să se execute în condiţii op sarcinile pe acest an în luna
lae Costar, inactivitatea din — Pe hîrtie, da. In reali In unitate avem numai nn time. (Continuare in pag. a 2-a) iulie. Noile sarcini, angaja (Continuare în pagina a 2-a)
unitate. tate, încă nu. N-am avut car, iar remorca .• prea N. PANAITE5CU