Page 92 - Drumul_socialismului_1972_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5510 • MIERCURI 27 SEPTEf/ iE 1972

Materializare exemplară a sarcinilor trasate de PLENARA COMITETULUI

Conferinţa Naţională a P.C.R. JUDEŢEAN DE PARTID

(Urmare din pag. 1) slstenţă se cere acţionat pen­ nul 1973, primul «ecretar al de partid sînt chemate să pu­
tru asigurarea punerii în func­ Comitetului judeţean de partid nă îndeplinirea Integrală a
ţiune a capacităţilor producti­ a subliniat măsurile ce se Im­ planului de investiţii şl pune­
De asemenea, plenara a as­ ve care condiţionează realiza­ pun In vederea creării In cel rea In funcţiune a obiective­
cultat o Informare, prezentată rea planului şi angajamentelor mai scurt timp a condiţiilor lor în centrul activităţii lor,
de tovarăşul Lazăr Davld,/se­ pe anul în curs şl 1973, a o- de materializare a Investiţi­ să asigure prin munca politi­
cretar al Comitetului judeţean biectlvelor agrozootehnice, a ilor anului viitor. In acest că şl organizatorică mobiliza­
de partid, privind activitatea construcţiilor social-culturale, sens, organele şl organizaţiile rea tuturor forţelor şi mijloa­
desfăşurată de biroul Comite­ în mod deosebit a locuinţelor. de partid, conducerile centra­ celor existente In judeţ la
tului judeţean de partid, în pe­ In realizarea la termen a o- lelor, întreprinderilor şl şan­ punerea în funcţiune la ter­
rioada ce a trecut de la ple­ biectlvelor, un rol hotărîtor tierelor au datoria să acţione­ men a noilor obiective de in­
vestiţii.
ze cu toată hotărîrea pentru
nara precedentă. revine şantierelor. Conduceri­ asigurarea documentaţiilor,
Vorbitorul a exprimat, In
In încheierea lucrărilor ple­ le acestora, toate organizaţiile amplasamentelor şl finanţări­ încheiere, convingerea Comi­
Angajamentul — cuvînt de onoare narei, a luat cuvîntul tovară­ de partid din construcţii au lor, contractarea utilajelor. tetului judeţean de parlid că
datoria de a lua grabnic mă­
şul Ioachim Moga, prim-secre-
unităţile beneficiare şi colec­
Este necesar, a continuat vor­
tar al Comitetului judeţean de surile necesare pentru folosi­ bitorul, ca pe şantiere să se tivele de constructori şl pro­
iectanţi din judeţul nostru, în
al colectivului! Cum este respectat? partid. După ce a apreciat e- rea deplină a maşinilor şi u- asigure creşterea gradului de frunte cu organizaţiile de par­
forturile şl preocupările orga­
tilajelor, utilizarea integrală a
tid, valorificînd experienţa do-
industrializare şl mecanizare,
nizaţiilor de partid şi condu­ timpului de lucru, a forţei de organizarea superioară a pro­ bîndită în realizarea exempla­
cerilor unor întreprinderi be­ muncă, în care scop se impu­ ducţiei şl a muncii în vede­ ră a investiţiilor, vor depune
neficiare, ale colectivelor unor ne să se asigure aproviziona­ rea accelerării ritmurilor de toate eforturile pentru con­
struirea şl predarea la termen
colectivul I. U. C. Bîrcea şantiere de construcţii pen­ rea ritmică cu materiale a execuţie, pentru scurtarea ter­ a obiectivelor industriale si
tru realizarea la termen şi cu
punctelor de lucru, buna în­
social-culturale prevăzute pe
menelor de punere In funcţiu­
eficienţă sporită a Investiţi­
ilor, vorbitorul s-a referit pe treţinere a dotării tehnice, or­ ne a obiectivelor. acest an, pentru pregătirea
ganizarea judicioasă a muncii,
optimă a Investiţiilor anului
In această perioadă de In­
ţiile existente, cerute de noul produs, au fost executate tn larg la neajunsurile manifes­ îndeosebi prin extinderea a- tensă concentrare a eforturilor viitor, adueîndu-şi şi pe a-
atelierul propriu. tate în activitatea de Investi­ cordului global. La fiecare şan­ pe şantierele noilor obiective, ceastă cale contribuţia la în­
Q Pentru prelucrarea lntr-un procent mal mare a va- ţii, la sarcinile ce revin tutu­ tier, se impune de urgenţă a- organele municipale şl orăşe­ deplinirea cincinalului înainte
zervelor Interne au fost de bun augur şl au demonstrat po­ tei minerale brute, tn cadrul secţiei vată minerală s-a tre­
sibilităţile multiple de care dispunem — ne-a declarat to­ cut la confecţionarea de saltele din vată, pe trei schimburi. ror factorilor ' de răspundere coperirea necesarului de forţă neşti de partid, organizaţiile de termen.
varăşul Gheorghe Reslga, directorul Întreprinderii. Dovadă Ca urmare, producţia pe acest sortiment a crescut faţă de pentru îndeplinirea exemplară de muncă, organizarea lucru­
e faptul că In primele 8 luni ale anului curent au fost rea­ 1971 cu peste 200 000 mp. a prevederilor în acest do­ lui în schimburi prelungite.
lizate şi depăşite, la aproape toţi Indicatorii, angajamente­ meniu. Este necesară, în acelaşi timp,
le anuale ce ni le-am luat. De pildă, la producţia marfă • Un colectiv din cadrul atelierului, condus de mais­
s-au obţinut suplimentar 883 000 lei, la beneficii 386 000 trul Traian Doda, a executat un dispozitiv de alimentare Pentru a determina Im­ o activitate politico-organiza-
lei, economii suplimentare, prin reducerea cheltuielilor ma­ cu deşeuri de vată minerală a cuptoarelor vană, ce va per­ pulsionarea generală a ritmu­ torică susţinută pentru înlătu­ însemnări despre
teriale, tn valoare de 453 000 lei şl altele. E de-ajuns să mite o economie anuală de 800 tone zgură granulată. lui de realizare a Investiţiilor, rarea risipei şi gospodărirea
mal amintesc că plnă azi, 26 septembrie a.c., planul anual Q In procesul de diversificare a producţiei, secţia de vorbitorul a insistat asupra
la export a lost realizat şi depăşit, prellmlnlnd ca plnă la dlalit realizează In prezent două produse noi de dlalit ce­ raţională a materialelor, întă­
sfîrşltul anului depăşirile să ajungă la circa un milion bu­ rute la export. Muncitorii Ludovic Nagy, Petru Boantă şi necesităţii ca în toate unităţile rirea ordinii şi disciplinei. O
căţi cărămizi dlalit. Aceste succese se datoresc mobilizării întregul colectiv condus de Silviu Anghel se remarcă prin beneficiare, consiliile şi comi­ atenţie deosebită trebuie acor­ perfecţionarea pregătirii
întregului efectiv de către organizaţia noastră de partid, preocupările permanente de a diversifica şi îmbunătăţi ca­ tetele oamenilor muncii, orga­ dată pregătirii frontului de
analizelor fecunde efectuate la diferite stadii ale activităţii litativ producţia secţiei respective.
şi măsurilor adoptate şi Înfăptuite Imediat de către co­ Departe de a epuiza preocupările harnicului colectiv de nizaţiile de partid să acţione­ lucru, astfel încît munca pe
munişti. la I.M.C. Bîrcea! In prezent, un colectiv de tehnicieni con­ ze neîntîrziat cu fermitate şantiere să se desfăşoare ne­
Intr-adevăr, măsurile concrete hotărlte de muncitorii în­ dus de inginera Roma Brînză studiază posibilitatea obţine­ pentru a crea toate condiţiile stingherit în timpul iernii. profesionale a salariaţilor
treprinderii, In frunte cu comuniştii, s-au dovedit pe de­ rii unor noi sortimente de cahle de teracotă in modele di­ impuse de intensificarea exe­ Relevînd importanta pregă­
plin eficiente. Iată ctteva din ele i verse, de nuanţă şi încrustaţii. Căutările permanente, în­
© La secţia cahle de teracotă, colectivul de muncitori făptuirea la înalte cote a angajamentelor sînt dovezi certe cuţiei şi scurtarea termenelor tirii temeinice, din toate punc­
condus de lng. Molse Volconl a trecut la producerea cu că muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I.M.C. Bîrcea de punere în funcţiune a o- tele de vedere şl realizării e- A trecut un an şi Jumătate fecţionare şi pentru şefii do
succes a plăcuţelor ceramice — nou sortiment solicitat înfăptuiesc neabătut programul elaborat de Congresul al biectivelor. Cu deosebită in- xemplare a investiţiilor pe a- de la intrarea în vigoare a echipă şi alţi muncitori df pe
mult de constructori, pentru folosirea la capacitatea maxi­ X-lea, sarcinile majore trasate de Conferinţa Naţională a prevederilor Legii nr. 2 refe­ şantierele de construcţii din
mă a utilajelor secţiei. Dispozitivele amenajate pe Instala­ partidului. ritoare la perfecţionarea pre­ Deva. A trebuit să treacă un
gătirii profesionale a lucrători­ an şi jumătate pînă să se în­
lor. Acţiunea pentru transpu­ ţeleagă această obligaţie de
Instalaţie nerea în viaţă a acestei legi către organizaţiile de partid
duselor şi a eficienţei lor în
(Urmare din pag. 1) procesul extractiv. Hărnicia şi a început, în majoritatea uni­ şi conducerile acestor şantie­
măsuri care au condu* la creş­ Producţie sporită de priceperea unor muncitori ca de mare randament mice, în trimestrul al doilea drămuit timpul constructorilor ?
re ? Parcă la anul şi în urmă­
tăţilor şi organizaţiilor econo­
torii ani nu va fi tot atît de
Ion Codreanu, Augustin O-
al anului trecut. Astăzi, în
Am aflat şi despre unele
Sînt carenţe în acest sens
tei, Gheorghe Ometa, Petru
terea producţiei, la realizarea prean, Cornel Vişa, Tovie Ma­ In circuitul productiv al cul aburilor supraîncălziţi. formele de perfecţionare a şi în alte unităţi : în organi­
pregătirii profesionale şi de
şi depăşirea sarcinilor de plan. Tomotaş, Nicolae Circo, Con­ Fabricii de mobilă din Iaşi Prin montarea noii instalaţii reciclare a cadrelor sînt cu­
Secţiile au fost reorganizate, stantin Drăguţ, Nicolae Care- a fost montată o nouă in­ producţia secţiei a crescut prinşi 50 000 salariaţi din ju­ zaţiile comerciale (frecvenţă
s-a introdus specializarea pe ja, Traian Turcin, Ion Nicula, stalaţie de mare randament de 7—8 ori, obţinîndu-se, tot­ deţ. slabă la cursuri din partea
repere, cei 300 de salariaţi ai piese şi utilaje miniere Romulus Demian, ale multor odată, importante economii
atelierului fiind organizaţi în altora, stau la baza rezultate­ — rod ai unor cercetări şi de producţie. Instalaţia, rod
echipe pe specialităţi. De ase­ lor bune obţinute, sînt garan­ studii întreprinse de specia­ al unor cercetări şi studii în­
menea, a crescut cointeresarea ţia realizării altora la fel de lişti în industria lemnului, treprinse timp de mai mulţi
materială, mai mult de jumăta­ I. M. Barza şi-au însuşit pe bune. timp de mai mulţi ani. Este
te din efectivul atelierului lu- sfredele de mină de diferite deplin indicaţiile şi recoman­ — In aceste succese — a ţi­ ani, de specialiştii din indus­
crînd in acord global. S-a ma­ tipuri, acum media pe lună dările tovarăşului Nicolae nut să completeze tovarăşul vorba de o instalaţie pen­ tria lemnului, dezafectează O primă concluzie care se vînzătorilor şi ospătarilor), în
nifestat, se manifestă în con­ este de 14 tone, în timp ce Ceauşcscu de a se asigura mi­ Loghin Dineş — este încorpo­ tru curbarea lemnului de importante spaţii de produc­ desprinde: în majoritatea u- unităţile care au mulţi nave­
tinuare, multă preocupare pen­ producţia de picoane a cres­ neritului maşini, utilaje, scu­ rată şi preocuparea organiza­ mobilă, care foloseşte curen­ ţie, întrucît este redusă ca nităţilor economice hunedore- tişti, în industria locală şi gos­
tru generalizarea schimbului cut de la 700-800 de bucăţi pe le tot mai perfecţionate, de a ţiilor de partid pe atelier care ţii de înaltă frecvenţă în lo­ volum. ne, organizaţiile de partid şi podăria comunală şi locativă
II şi extinderea schimbului III, lună în 1970 la aproape 3 000 se folosi cu maximum de efi­ coordonează cu competenţă nu comitetele oamenilor muncii din Deva şi Petroşani (teme
s-a îmbunătăţit aprovizionarea în 1972, preconizîndu-se ca In cienţă spaţiile restrînse pentru doar munca de partid, dar şi Ï V« au privit de la început du res-' eu un conţinut sărac, înve­
cu materialul necesar activită­ martie 1973 -Să atingem cifra depozitarea--materialelor, penr, activitatea productivă. Trebuie ponsabilitate organizarea per­ chit), la unele exploatări mi­
ţii atelierului. de 5 000 bucăţi. De asemenea, tru organizarea secţiilor şi a- să tecunoaştem cu satisfacţie fecţionării pregătirii profesio­ niere din Valea Jiului (pre­
am îmbunătăţit calitatea repa­
— Oamenii muncesc cu tra­ raţiilor utilajului minier, to­ telierelor, de creştere calitati­ că documentele Congresului nale a muncitorilor, persona­ zenţă „cînd şi cînd"). Unele
gere de inimă şi cîştigă bine varăşii din abataje lucrînd cu vă a Întregii activităţi. al X-lea şi ale Conferinţei Na­ Un nou cămin pentru copii lului mediu tehnic şi econo­ sindicate din aceste unităţi nu
; — aprecia maistrul principal mai multă siguranţă. ţionale a partidului, recoman­ mic, a cadrelor cu studii su­ s-au angrenat şi nu urmăresc
In prezent, la atelierul me­
Ion Marincaş. Aş vrea să re­ canic al I. M. Barza se extin­ dările valoroase rostite cu di­ perioare. La C. S. Hunedoa­ cum se desfăşoară acţiunea,
marc că în acest an producţia Progresiv cu dezvoltarea in­ de producţia de tije şi cape­ ferite prilejuri de tovarăşul HAŢEG. La Haţeg şi-a lor, Împreună cu cea a ame­ ra, de pildă, s-a înţeles că ce eficienţă are, iar unele or­
de piese de- schimb pentru dustriei extractive, cu cerin­ te detaşabile pentru perfora­ Nicolae Ceauşescu au fost în­ deschis porţile un nou că­ najărilor, se ridică Ia suma perfecţionarea presupune deja ganizaţii ale U.T.C. stau în es-
maşinile şi utilajele miniere şi ţele sporite de piese de toarele Denwer, burlane de suşite în totalitate de comu­ min cu program normal de 200 000 Iei. Această su­ un anumit nivel de calificare pectativâ. Cinstit vorbind, per­
de scule de mină s-a triplat schimb şi scule de mină — aeraj, macaze şi intersecţii nişti, de ceilalţi salariaţi, fiind pentru 50 de copii între mă reprezintă contribuţia şi, ca atare, în formele ei au fecţionarea pregătirii prolesio-
faţă de anul 1966 sau 1967, tot mal perfecţionate — îşi pentru rularea trenurilor în reflectate in creşterea gradu­ vîrsta de 3—6 ani. Acesta din bugetul Consiliului fost cuprinşi circa 6 000 de nale a lucrătorilor, aplicarea
este mai mare decît dublă în perfecţionează activitatea şi mină, se duce o luptă susţi­ lui de conştiinţă al oamenilor, se adaugă vechiului cămin popular orăşenesc Haţeg şi muncitori de categoriile de în­ prevederilor stipulate de Le­
comparaţie cu anul 1970, ur- mecanicii. Deviza „Mai iute, nută pentru economisirea me­ în puterea lor de mobilizare devenit neîncăpător şi cu­ a cetăţenilor. Capacitatea cadrare IV-VI. Cei cu înca­ gea nr. 2 au fost lăsate în des­
mînd să crească considerabil mai bifte, mai eficient" îşi gă­ talului folosit pentru executa­ prinde două săli de clase, 3 de cazare a celor două că­ drări inferioare trebuie mai tule locuri la latitudinea ce­
seşte şi la ei o aplicare plena­
în anii viitori. Dacă In 1971 ră, concretizată în rezultate rea acestor scule de mină, şi de acţiune pentru îndepli­ dormitoare, o sală de mese mine este de# peste 135 de întîi calificaţi sau ajutaţi să-şi lor care se ocupă cu învăţă-
şl un grup social. Noul că­
mîntul, după ce s-au aprobat
completeze cunoştinţele şi de­
copii.
nirea mai devreme a sarcini­
realizam lunar cam 6 tone de deosebite. Mecanicii de la pentru creşterea calităţii pro­ lor cincinalului. min este dotat cu mobilier, AUREL ANCA prinderile profesionale. La programele de şcolarizare.
rechizite, jucării, valoarea corespondent I. M. Barza, în acţiunea de Ca şl în alte domenii, şi în
i... perfecţionare a pregătirii pro­ cadrul acestei acţiuni de o
fesionale a fost cuprins cu deosebită importanţă sînt ne­
prioritate personalul care se cesare o activitate mai calita­
Soluri inadmisibile ocupă de problemele calităţii tivă şi combaterea energică a
producţiei (colectori de probe,
formalismului, deci un control
muncitori specializaţi de la u- permanent din partea organi­
zina de preparare etc.). La zaţiei de partid şi o partici­
In folosirea timpului bun Regionala C. F. Deva princi­ pare efectivă a sindicatului şi
pala formă de perfecţionare a
organizaţiei U.T.C.
cunoştinţelor este „şcoala per­
sonalului", al cărei program I. MIRZA
se respectă cu stricteţe. Şi se
cfe lucru In oliup mai pot da şi alte exemple
bune.
Modul de abordare a acţiu­ La U.V. Călan şr
nii conduce însă şi la alte
(Urmare din pag. 1) Prin incinta unităţii, la ma­ concluzii: Nu peste tot s-a
gazie, era forfotă mare. Ve­ înţeles că „unde-i lege, nu-i F.C. Orăştie au
Cu o asemenea „mobiliza­ neau căruţe şi remorci cu tocmeală" sau că transpunerea
re" este lesne de înţeles de cartofi la descărcat. Un co­ unor prevederi legale nu se fost constituite
ce treburile merg aşa cum operator ne întreabă: pe ci­ face cu jumătăţi de măsură.
merg. Evident, deficienţele ne căutaţi î Cel mai tipic caz este la Trus­
pornesc de la planificarea şi — Vrem să stăm de vorbă tul judeţean de construcţii. comisiile munci­
organizarea muncii. De trei cu preşedintele sau cu ingi­ Aici s-au organizat forme de
zile, în caietul de planifica­ nerul. perfecţionare a pregătirii pro­
re operativi nu s-a mai în­ — Baci Mihai (preşedinte­ fesionale numai de la maiştri toreşti pentru
scris nici o acţiune (l). Ni le) acum a plecat. Cred că în sus ; şefii de echipă şi cei­
s-a spus că pe aici a trecut s-a dus la brigadă la Său- lalţi muncitori au fost lăsaţi
de dimineaţă şi preşedintele leşti, că ne-au sosit nişte pe dinafară, pe motiv că a- controlul calităţii
consiliului intercooperatist cartofi pentru sămînţă. In­ ceştia lucrează în acord glo­ *
Deva, care s-a interesat de ginerul cred că a plecat la bal şi îşi prelungesc schim­
stadiul lucrărilor şi... a ple­ Deva. burile. Dar cei de la I.C.S. produselor finite
cat. Hunedoara nu au tot acelaşi
Surprindem clteva dialo­ (Urmare din oaa. l)
guri din discuţiile ce se pur­ regim de lucru şi totuşi aici
De mline, începem tau. I*I.L. Oriştte. Lustruitoarele de mobilă din echipa condusă de comunista Elena Herta sînt apreciate pentru lucrările pc care s-a acţionat ? Se spune că, în- te au fost cooptate cadre
ia cartofi — In seara asta nu mai le tac. cepînd din luna noiembrie, se bine pregătite profesional
descărcăm nimic. Venim di­ vor deschide cursuri de per- şi politic, cu înaltă conşti­
După ce s-a uitat încă o mineaţă mai devreme. inţă patriotică, energice şi
dată la cer, preşedintele — Mîine vii şi tu la lucru autoritare, care s-au anga­
C.A.P. Spini, Constantin Ră- în brigada mea î jat să depună eforturi sus­
dulescu, a conchis: „Numai — Aici • ca la Turnu Ba- gătit, în timp ce cu atelierele- ţinute pentru a confirma în­
timpul să ţină. De mîine, în­ bilon... După două săptămîni de la începerea anului şcolar crederea acordată.
şcoală situaţia e diferită. Se
cepem la cartofi. Ni s-a spus O întilnlm şl pe brigadiera impune o concentrare a efor­ La U.V. Călan, printre
şi la şedinţă că nu mai a- Juja Băda. Era Îngrijorată turilor tuturor factorilor răs­ cei 12 membri ai comisiei
vem ce aştepta". Nu ştim cit de recolta care a rămas peste punzători — şcoli, întreprin­ se numără maistrul princi­
de convins era interlocutorul noapte In clmp. deri, foruri de învăţămînt, cu pal fu rnalist Emil Wolner
de cele spuse, din moment concursul susţinut al organi­ muncitorii specialişti Roman
ce nu se făcuse nici planifi­ — Mai avem şi 4 hectare zaţiilor de partid — în vede­ Cozmoi, Gheorghe Horvath.
carea lucrărilor ce urmau să de cartofi nescoşi, ne spu­ rea asigurării unor condiţii Ion Precup, Ion Truţă, eco­
se execute şi nici nu fuse­ nea brigadiera. De sfeclă ■ ■B corespunzătoare pentru parti­ nomistul Ion Pătruş. Res­
seră anunţaţi cooperatorii de­ nici nu ne-am apucat. Ce să ciparea directă a elevilor la ponsabilul comisiei este chi­
spre acţiunea ce trebuia să mai vorbim de porumb ? muncă. Activitatea practică- mistul Romulus Deleanu, şe­
fie întreprinsă. Rău este că, Ne-au încurcat şl tovarăşii Şcoala este sursa principală Indicaţiilor date de conduce­ nut o recoltă foarte bună. tot acest timp, profesorul de productivă a elevilor trebuie ful laboratoarelor din uzi­
aşteptînd după zile însorite, de la judeţ, care iniţial au de pregătire practică a tineri­ rea partidului, începind din Pentru pregătirea tehnico-pro- ştiinţe agricole, care-i salariat să se desfăşoare pretutindeni, nă.
cooperatorii din Spini tără­ spus că unităţile cărora li lor pentru viitoarea lor acti­ anul şcolar 1972—1973 între­ ductivă ne patronează între­ ca atare, va fi alături de elevi cu toată intensitatea şi efici­ Comisia muncitorească de
gănează inadmisibil finaliza­ s-a repartizat să ridice car­ vitate. In perspectiva acestui gul proces de învăţămînt va prinderea de materiale de în atelier şi răspunde perso­ enţa economică şl educativă. control al calităţii produse­
rea lucrărilor de recoltat, tofi pentru sămînţă de la obiectiv, anul trecut, condu­ căpăta un mai pronunţat ca­ construcţii Bîrcea. nal de ţoală activitatea desfă­ lor finite de la F.C. Orăştie
deşi după cartofi şi porumb noi vor prelua direct din cerea partidului a hotărît in­ racter aplicativ, remarcîndu-se şurată ca şi de securitatea Acţiunea trebuie înţeleasă. este constituită din 9 mem­
pe mai mult de 50 de hec­ cîm.p produsele, iar acum troducerea practicii tehnico- în prim plan atelierele-şcoală. — Şi atelierele-şcoală ? muncii". Dar din toate acestea Pregătirea pentru muncă a bri : inginerii Edith Matiaş
tare se va însămînţa grîu. stntem nevoiţi să-i băgăm productive ca disciplină de si­ Prin urmare, în noul an de —• Nu sînt încă gata. nu s-a făcut nimic. tineretului este coloana verte­ şi Cornel Trif, maiştrii losif
Cine să se ocupe însă de în magazie. Muncă în plus... ne stătătoare şi de înfiinţare învăţămînt, întreaga activitate Mai precis : nu sînt nici în­ Iată-ne deci la începutul a- brală a învăţămîntului mo­ Romoşan şi Petru Pitoiu,
planificarea şi organizarea Un „amănunt" care reţine pe lîngă toate şcolile de cul­ şcolară dedicată muncii tehni- cepute. Atunci ce patronează nului şcolar şi constatările dern, prin care fiecare copil muncitorii Costică Rahovea-
activităţilor din unitate dacă atenţia este faptul că în du- tură generală a alelierelor- co-productive va fi aceea su­ întreprinderea amintită ? al ţării să deprindă paralel nu, Roland Fapp, Juja Ma­
acum, în vîrf de campanie, pă-amiaza zilei de 25 septem­ şcoală proprii. bordonată unui scop precis: privind îndeplinirea acestui cu limbajul literar, matematic rian, Vasile Vlad, Stelian
clnd prezenţa din zori şi pî- brie a.c. nu am întilnit la învăţarea unei meserii, do- Printre alte justificări ni se imperativ al educaţiei moder­ sau artistic şi limbajul muncii, Toma.
In vara acestui an, Confe­
nă în noapte a inginerilor in unităţile vizitate nici un rinţa Naţională a partidului a bîndirea unul mijloc de afir­ arată o „Convenţie“ încheiată ne nu sînt satisfăcătoare. Din tar referitor Ia atelierele-şcoa- O dată pe săptămînă, co­
cele 362 de ateliere-şcoală ne­
la 6 septembrie 1971 între
unităţi este o necesitate de preşedinte de consiliu popu­ scos în evidenţă unele caren­ mare şi de existenţă care să şcoală şi C.A.P. Cristur în ca­ cesare cuprinderii tuturor ele­ !ă din mediul rural, nu tre­ misiile se vor întruni, vor
buie pierdut nici o clipă din
prim ordin, specialistul de la lar şi pe nimeni de la orga­ ţe ale învăţămîntului de cul­ ajute tinerilor să se integreze re se specifică negru pe alb vilor în pregătirea tehnico- vedere că marele obiectiv al efectua controlul produse­
C.A.P. Spini, ing. Maria C's- tură generală, demonstrînd că rapid în procesul de produc­ înfiinţarea unui atelier de productivă doar 248 există 1? apropierii dintre sat şi oraş, lor, iar rezultatele acţiunii
nele agricole judeţene. Oare structura şi conţinutul actual ţie. tîmplărie. Citim un paragraf ora actuală. Mai mult dccîl le vor discuta în cadrul co­
maş, este navetist ? înscris la loc de frunte în
prezenţa lor permanentă în nu reflectă îndeajuns şi nu ...Ne aflăm Ia Şcoala gene­ din „Convenţie“ : Comitetul de atît, 114 ateliere necesită une­ programul Conferinţei Naţio­ misiei economice a comite­
Pe cine căutaţi ; unităţi nu este necesară în răspund comandamentelor so­ rală din Crlstur. Directorul, părinţi al şcolii va mobiliza le amenajări iar 66 trebuie nale a partidului, îşi află în tului de partid pe întreprin­
dere, pe lînqă care îşi vor
aceste zile ? Concluziile este ciale prezente. Cu alte cuvin­ prof. Nicolae Ciobanu, între­ voluntar părinţii care cunosc dotate cu unelte şi aparatai'. sistemul nostru şcolar unul desfăşura activitatea. îm­
bat despre situaţia atelierelor
Concluzia pe care o des­
Cînd am ajuns la coopera­ bine să le tragă toţi cei ca­ te, tinerilor nu li se asigură şcolii, ne răspunde: meserii de tîmplar, electrici­ prindem este una singură : la din principalele lui puncte de preună vor stabili măsurile
an, zugrav, rotar, care-I vor
oregătirea necesară integrării
tiva agricolă din Sîntandrei re sînt direct răspunzători imediat după absolvirea şcolii — Avem un lot agricol de ajuta şi conduce pe elevi la toate disciplinele anul şcolar sprijin. care se impun.
se făcuse aproape ora 20. de soarta producţiei agricole. într-o activitate utilă. In urma 1 hectar de pe care am obţi- reparat atelajele agricole. In a fost, în general, bine pre- C. DROZD