Page 100 - Drumul_socialismului_1972_10

1
..^^ijiunii ...................................—....................... ........................—-------------------------------.....— ......... .........................................
DRUMUL SOCIALiSMULUI «iNr. 5 533 • DUMINICA 29 OCTOMBRIE 1972

încheierea vizitei preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Luxemburg

Dejun oferii in cinstea Alteţelor lor, Marele Duce şi Marea Ducesă de Luxemburg

Simbătă, preşedintele Consi­ personalităţi ale vieţii politi­ cauzei cooperării şi păcii şi, o contribuţie la realizarea (Urmare din pag. 1) dimpotrivă, mînia oarbă a duş­ ces în construcţia unei Româ­ în numele muncitorilor meta
liului de Stat, Nicolae ce, economice şi culturale din tocmai de aceea, există acest securităţii europene, la cauza manului a determinat la dum­ nii noi, fericite şi prospere. lurgişti români, dumneavoas­
Ceauşescu, împreună cu to­ Luxemburg, alte persoane ofi­ curs bun. păcii internaţionale. Sînt deo­ neavoastră hotărîrea fermă de La rîndul său, preşedintele tră, tuturor metalurgiştilor
varăşa Elena Ceauşescu au ciale. Am purtat convorbiri cu sebit de mulţumit, deci, de re­ nic detaşament în lupta anti­ a lichida, o dată pentru tot­ Nicolae Ceauşescu a spus: din acest oraş, ca şi din
oferit un dejun în onoarea Au participat, de asemenea, primul ministru şi alţi membri zultatele vizitei. fascistă. In această citadelă deauna, orice fel de opresiu­ înlreaga ţară, un salut
Alteţelor lor, Marele Duce Ilie Verdet, George Macoves- ai guvernului dv. Am semnat In cursul acestei vizite, încă proletară a fost organizată, cu ne fascistă asupra poporului Aş dori, în primul rînd, să călduros şi să-mi exprim
Jean de Luxemburg şi Marea cu, Ioan Avram şi celelalte astăzi o declaraţie în care din primele noastre convorbiri, trei decenii în urmă, în plină român, hotărîrea de a con­ vă mulţumesc pentru primi­ convingerea că între meta-
Ducesă Charlotte. persoane oficiale române, care sînt cuprinse principiile de v-am adresat invitaţia ca, îm­ prigoană hitleristă, o grevă strui o nouă societate, o so­ rea pe care ne-aţi făcut-o, lurgiştii din ţările noastre —
Au participat Pierre Gré­ îl însoţesc pe şeful statului bază ale colaborării dintre ţă­ preună cu Alteţa Sa Ducesa, generală care a avut un larg cietate a dreptăţii şi a păcii. pentru cuvintele calde adresa­ între toţi muncitorii — se vor
goire, preşedintele Camerei român. rile noastre în toate domenii­ să vizitaţi România. Am înţe­ ecou în mişcarea de rezisten­ Bilanţul cu care se prezintă te României şi poporului meu. dezvolta relaţii strînse de co
Deputaţilor, Pierre Werner, In timpul dejunului, care le de activitate şi, totodată, les că aţi acceptat această in­ tă europeană. astăzi poporul român repre­ Vizita pe care o întreprin­ laborare.
preşedintele guvernului, Euge­ s-a desfăşurat într-o atmosfe­ sînt cuprinse, dacă se poate vitaţie şi vă aşteptăm cu mul­ zintă o elocventă demonstra­ dem în Luxemburg este o ex­ încă o dală, mulţumindu-vă
ne Schaus, vicepreşedinte, G. ră de cordialitate, preşedinte­ spune aşa, angajamentele tă plăcere în România, sperînd Esch-sur-Alzette — această ţie a reuşitei sale. Intre cele presie a relaţiilor de colabo­ pentru primirea pe care ne-o
Thorn, ministrul afacerilor ex­ României şi Luxemburgului de că vă veţi simţi bine. aşezare muncitorească cu două războaie mondiale, rare şi prietenie dintre popoa­ faceţi, doresc să vă urez nu
terne, J. Buchler, J. Dupong, le Nicolae Ceauşescu şi Ma­ a acţiona pentru afirmarea Cu aceste impresii ne întoar­ vechi tradiţii' revoluţionare, România era o ţară rămasă rele noastre. Intr-adevăr, în mercase succese, mulfă ferici­
M. Mart, Camille Ney, miniş­ rele Duce Jean au rostit toas­ principiilor noi de egalitate cem în România. Vizita pe ca­ cunoaşte o atmosferă sărbăto­ în urmă din punct de vedere decursul istoriei lor, şi popo­ re şi sănătate. (Aplauze).
tri, membri ai parlamentului, turi. şi respect între naţiuni pe re am făcut-o şi la dv. şi în rească. Ea primeşte vi­ tehnic şi comercial. După vic­ rul român şi poporul lu­ Şeful statului român sem­
zita
statului
şefului
ro­
plan internaţional, de a face Belgia constituie o act! itate mân. Pe frontispiciul in­ toria forţelor populare, au xemburghez au avut mul­ nează, la plecare, în Cartea
ca fiecare popor să-şi poată importantă pentru colaborarea fost luate importante măsuri te de îndurat, au trebuit de onoare a primăriei.
Toastul preşedintelui consacra eforturile spre pro­ între pop a noastre şi sper stituţiilor publice, pe înal­ economice şi politice pentru să ducă lupte grele pen­ Vizita continuă la uzinele
tele furnale care străjuiesc o-
gres fără nici un amestec din a smulge poporul român din tru a-şi asigura fiinţa naţio­
afară, să-şi aleagă calea dez­ că vom extinde această cola­ raşu! sînt arborate drapelele mizerie, foame şi analfabe­ nală, libertatea şi independen­ siderurgice Arbed-Belval. crea­
te în anul 1911. Această m.i
de stat ale României şi Lu­
Nicolae Ceauşescu voltării, aşa cum o doreşte el. borare. xemburgului. tism. De atunci, agricultura ta. In timpul celui de-al doi­ re unitate industrială este. în
lea război mondial, popoarele
Vă rog să fiţi de acord cu
Toate acestea ne dau dreptul
să apreciem că vizita a fost mine şi să toastăm pentru fe­ Numeroşi localnici — ma­ tării dumneavoastră a cunos­ noastre au dus o luptă activă fapt, o înlreprindere siderur
Altetă, aceste două zile să cunoaştem deosebit de fructuoasă, cu re­ saţi pe străzi, salută cu cor­ cut o enormă dezvoltare, in­ împotriva fascismului, pentru gică integrată, ea dispunînd
Doamnelor şi domnilor, cit mai mult din preocupările ricirea şi bunăstarea poporului dialitate şi simpatie pe pre­ dustria s-a dezvoltat conside­ a crea condiţii ca popoarele să de surse proprii de aprovizio
Aş dori, în primul rînd, să poporului dv. Cunoşteam hăr­ zultate deosebit de bune şi să luxemburghez. şedintele Niaolae Ceauşescu. rabil. Aţi făcut un mare efort se dezvolte în libertate, cores­ nare cu minereuri şi cocs,
vă adresez un salut ^călduros nicia poporului dv., dar întot­ sperăm că ea va marca un Pentru un /.ogres continuu în domeniul electrificării. punzător năzuinţelor fiecărei realizînd întreaga gamă de
cu prilejul participării la a- deauna la noi se spune că moment nou, de o importanţă al relaţiilor dintre România şi Coloana oficială de maşini, Planul cincinal 1966—1970 a naţiuni. produse laminate şi unele
cest dejun, pe care l-am ofe­ este mai bine să vezi o dată deosebită în dezvoltarea re­ escortată de motociclişti, opreş­ dus la o puternică dezvoltare produse prelucrate, cum ar fi
te în piaţa din centrul civic
rit in cinstea Alteţelor Voas­ decît să auzi de zece ori. Şi, Luxemburg, a forţelor productive şi la ri­ Trăim, astăzi, într-o perioa­ trefilatele. Arbed-Belval esle
tre. într-adevăr, trebuie să vă spun laţiilor viitoare dintre ţările In sănătatea Alteţei Sal'e Du­ al oraşului. dicarea considerabila a nive­ dă de mari transformări. In una dintre cele mai impor­
Europa însăşi s-a accentuat
Ne aflăm de două zile In că sîntem plăcut impresionaţi noastre şi, totodată, va fi şi cele şi a Alteţei Sale Ducesa ! Şeful statului român este lului de viaţă al întregului cursul destinderii, s-au solu­ tante uzine de acest fel din
frumoasa dumneavoastră ţară. de ceea ce am văzut în aces­ întîmpinat cu căldură de pri­ popor. îndeplinirea planului ţionat o serie de probleme ca­ Europa. Producţia ei de otel
Avem impresii deosebit de te zile. marul Arthur Useldinger. cincinal în curs este promi­ re, în trecut, au menţinut în­ brut se cifrează — anual —
plăcute, incepînd cu primirea Sîntem, de asemenea, plăcut Toastul Marelui Duce Jean Mulţimea aflată în piaţă — ţătoare : progresînd intr-un cordarea, sînt pe cale de a la 6,1 milioane tone, iar cea
pe care ne-aţi rezervat-o Al­ impresionaţi de spiritul de a- bărbaţi şi femei, tineri şi ritm de 11,5 la sută, producţia se rezolva şi alte probleme — de laminate — la 5 milioane
teţa Voastră, guvernul, în micitie pe care l-am întîlnit vîrstnici, — aclamă îndelung, industrială globală a depăşit mă refer, în primul rînd, Ia tone.
frunte cu primul ministru, aici. Aceasta este o expresie Domnule preşedinte, Mă folosesc de această oca­ flutură steguleţe cu tricolorul larg previziunile planului. Re­ normalizarea relaţiilor dinlre P r e ş e d i n t e l e Nicolae
colta cerealelor obţinute anul
precum şi oficialităţile şi a bunelor relaţii dintre po­ Amabilele cuvinte pe care zie pentru a reliefa urările pe românesc. trecut a înregistrat nivelul cele două state germane — Ceauşescu este întîmpinat de
poarele noastre care, după le-aţi rostit cu privire Ia vizi­ O gardă militară prezintă directorul general ai uzinelor,
populaţia din Luxemburg şi care noi le facem — Marea cel mai ridicat atins pînă a- Republica Democrată Germa­
cum se ştie, datează de mult ta dumneavoastră în ţara mea Ducesă şi eu însumi — precum onorul. Rene Schmit. In numele con­
din oraşul pe care l-am vizi­ timp, dar, abia după cel de-al ne-au emoţional foarte mult. cum de tara dumneavoastră. nă şi Republica Federală a siliului de administraţie, al
Apropiindu-se de înalţii oas­
tat astăzi. Desigur, timpul a doilea război mondial, în ulti­ Eu vă mulţumesc pentru ama­ Şi >-cmpatrioţii noştri pentru peţi, o fetiţă, cu obrajii îm­ V-aţi angajat să îndepliniţi Germaniei. Intre statele euro­ direcţiei generale şi al tutu­
acest plan cincinal în patru
pene cu orînduiri sociale di­
fericirea dv. şi a Doamnei
fost scurt, dar impresiile sînt mii ani îndeosebi, au căpătat bila dv. invitaţie şi vom fi, în­ Ceauşescu, pentru bunăstarea bujoraţi, oferă flori. ani şi .jumătate. Vă dorim ferite, aşa cum sînt şi ţările ror specialiştilor şi muncilo
cu atît mai pline, pentru că o dimensiune nouă. Desigur, tr-adevăr, fericiţi să venim şi şi prosperitatea Republicii So­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae cele mai bune succese în a- noastre, s-au obtinut rezulta­ rilor, Rene Schmit a spus :
am încercat să căutăm ca în popoarele noastre sînt ataşate să vizităm frumoasa dumnea­ Ceauşescu, tovarăşa Elena ceastă sarcină. te pozitive pe calea colaboră­ îmi revine deosebita onoa­
voastră ţară.
cialiste România.
Ceauşescu, precum şi persoa­ Pentru a avansa mai repe­ rii. Au fost create, astfel, pre­ re de a vă adresa, domnule
preşedinte, cele mai cordiale
nele oficiale române care îl de şi mai eficace pe calea misele pentru începerea pre­ urări de bun venit. Aceste u-
DECLARAŢIE SOLEMNĂ COMUNA sediul primăriei. construcţiei unei societăţi noi, gătirii conferinţei general- rări nu se adresează numai
însoţesc în vizita în Luxem­
poporul român aspiră la in­
burg, sînt conduşi, apoi, în
europene şi organizarea ei în
preşedintelui Consiliului de
stituirea unei păci durabile în
înţeles ca toate naţiunile eu­
In holul de la intrare, se întreaga lume. Această dorin­ cursul anului viitor. Este de Stat al Republicii Socialiste
ţă, el o împărtăşeşte cu toa­
cu privire la principiile relaţiilor dintre află drapelele de stat ale Ro­ te popoarele lumii. Această ropene, care au avut aşa de România, ci şi omului a cărui
mult de suferit în cursul ce­
mâniei şi Luxemburgului, în­
clarviziune politică a deschis
cadrate de portretele pre­ dorinţă, el o împărtăşeşte cu lor două războaie mondiale, căile unei colaborări fruc­
poporul luxemburghez, care,
şedintelui Nicolae Ceauşescu
Republica Socialistă România şi Marele Ducat de Luxemburg şi Marelui Duce Jean. prin situaţia sa geografică, a pornite din Europa, să fie vi­ tuoase între tarile noastre, a-
tal interesate ca pe acest
Fastuoasa sală a Consiliu­ avut totdeauna de suferit de continent să se instaureze re­ tît pe plan economic, cît şi
(Urmare din pag. 1) * 1 5. — Inviolabilitatea fron­ 2. — Să dezvolte, cu res­ fiecare in parte, precum şi în lui Primăriei găzduieşte o ce­ pe urma confruntărilor conti­ laţii noi, menite să asigure pe plan social şi cultural. Tin
nentale şi mondiale.
tierelor statelor şi integrita­ pectarea drepturilor şi obliga­ înţelegere cu toate celelalte sta­ remonie, în cadrul căreia îi fiecărui popor o dezvoltare să vă exprim satisfacţia noas­
Ele declară că principiile tea teritorială şi, drept con­ ţiilor menţionate în primul te interesate, la realizarea se­ sînt prezentate şefului statu­ Perspectivele unei destin­ corespunzător voinţei sale, tră fată de evoluţia cooperă­
fundamentale formulate în secinţă, recunoaşterea faptului capitol, cooperarea economică curităţii în Europa, conform lui român oficialităţile locale. deri pe continentul nostru se fără nici un amestec din afa­ rii dintre România şi Luxem­
prezenta declaraţie nu afec­ că orice tentativă din partea reciproc avantajoasă, acordînd principiilor enunţate în capi­ Exprimînd, cu acest prilej, concretizează. Prin semnarea ră, să asigure pacea fiecărui
tratatelor sovieto-vest-german
tează drepturile şi obligaţiile unui alt stat îndreptată împo­ o atenţie deosebită extinderii tolul I ai prezentei declaraţii ; satisfacţia şi bucuria pe care şi polono-vest-german, prin a- popor. Să realizăm o aseme­ burg, cooperare Ia care con­
lor menţionate mat sus. triva unităţii naţionale sau în ritm accelerat a schimbu­ să coopereze în eforturile o împărtăşesc cetăţenii ora­ cordul cvadripartit asupra nea colaborare care să exclu­ tactele între oamenii de stat
Republica Socialistă Româ­ integrităţii teritoriale consti­ rilor comerciale, eliminării lor urmărind întărirea rolului şului cu prilejul vizitei şefu­ sau oamenii de afaceri, pre­
nia şi Marele Ducat de Lu­ tuie o atingere adusă păcii şi progresive a obstacolelor care Organizaţiei Naţiunilor Unite lui statului român, primarul Berlinului occidental, a fost- dă folosirea forţei, ameninţă­ cum şi între cetăţenii ţărilor
xemburg proclamă solemn vo­ securităţii internaţionale. pot apare în calea acestor în menţinerea păcii şi securi­ Arthur Useldinger a spus : făcut un pas important spre rii cu forţa sau orice altă pre­
inţa lor de a pune la baza 6. — Rezolvarea diferende­ schimburi şi a cooperării in­ tăţii internaţionale, a progre­ Consider o deosebită cinste această destindere, atît de do­ siune penlru soluţionarea pro­ noastre au adus o contribuţie
relaţiilor lor reciproce şi a ce­ lor dintre state numai prin dustriale, tehnologice şi şti­ sului economic şi social al de a vă ura bun sosit la rită de popoare. Schimburile blemelor care se pot ivi între importantă şi fertilă.
culturale şi economice, care
lor cu toate celelalte state mijloace paşnice. inţifice ; tuturor popoarelor şl a rezol­ Esch-sur-Alzette, primul oraş s-au intensificai în cursul state şi, dimpotrivă, să se ac­ In continuare, Jean-Marc
următoarele principii: 7. — Abţinerea de la orice 3. — Să dezvolte cooperarea vării diferendelor dintre sta­ muncitoresc din Luxemburg. ultimilor ani între toate ţă­ Wagener, directorul uzinelor,
1. — Dreptul fiecărui stat fel de constringere de ordin mutuală în vederea intensifi­ te numai prin mijloace paş­ Populaţia noastră este mîndră rile Europei, reprezintă o altă ţioneze pe calea politică a a prezentat unele date semni
la independenţă, la libertate militar, politic, economic sau cării schimburilor în domeni­ nice. de a primi pe reprezentantul contribuţie importantă. tratativelor, în soluţionarea
şi la suveranitate şi obliga­ de altă natură, renunţarea la ile ştiinţei, culturii şi artelor, unei ţări al cărei popor, ca tuturor problemelor. Să facem, ficative privind activitatea
IV. In vederea aducerii la
ţia fiecărui stat de a trăi în ameninţarea cu forţa sau Ia îmbunătăţirii iniorraării in toa­ îndeplinire a stipulaţiilor pre­ şi al nostru, a luptat cu e- Propunerea făcută de către deci, ca Europa să devină un întreprinderii Arbed, pe lini-a
pace şi de a întreţine relaţii folosirea forţei împotriva al­ te domeniile şi să promoveze, zentei declaraţii. Republica roism împotriva fascismului. ţările participante la Trata­ modernizării, diversificării şi
de bună vecinătate cu celelal­ tui stat, sub nici un pretext. prin schimburi, prin diversele tul de la Varşovia de a se or­ continent al colaborării şi perfecţionării producţiei.
ganiza o conferinţă privind
te state. Această dispoziţie nu aduce forme de legături dintre cele Socialistă România şi Marele Poporul nostru a marcat. în securitatea şi cooperarea eu­ păcii, să poată contribui la
Ducat de l uxemburg vor dez­
2. — Dreptul inalienabil al atingere dreptului natural de două popoare, o mai bună volta consultările dintre ele acest an, împlinirea a trei de­ dezvoltarea civilizaţiei şi a Arbed-Belval este un corn
fiecărui popor de a-şl alege legitimă apărare individuală cunoaştere reciprocă şi apro­ la toate nivelurile, în special cenii de la greva generală ropeană a fost primită favo­ păcii în lumea întreagă. In a- plex industrial care cuprinde
sistemul său politic, economic sau colectivă al fiecărui stat, piere între români şi luxem­ prin întîlniri periodice ale declanşată împotriva ocupan­ rabil în toate tarile. Astăzi cest spirit a acţionat şi acţio­ două uzine integrate, o uzină
şi social, corespunzător voin­ conform articolului 51 din burghezi. miniştrilor afacerilor externe, tului hitlerist, eveniment care toate guvernele se declară de de fontă, o centrală electrică
ţei şi intereselor proprii, în Carta Naţiunilor Unite. acord asupra necesităţii aces­ nează România.
deplină libertate şi fără nici II. Republica Socialistă III Republica Socialistă prin folosirea căilor diploma­ a avut un mare răsunet în tei conferinţe, care ar urma Avem convingerea că po­ şi alta de oxigen. Gazdele a
tice obişnuite şi prin schim­
un amestec străin. România şi Marele Ducat de România şi Marele Ducat de burile de vizite şi întâlnirile întreaga Europă. Poporul nos­ poarele europene vor realiza rată că aici se folosesc ma
3. — Egalitatea în drepturi Luxemburg proclamă voinţa Luxemburg proclamă voinţa tru s-a ridicat ca un singur să aibă loc la începutul anu­ o colaborare trainică între terii prime extrase din mine
a tuturor statelor şi, în con­ lor comună : lor comună : periodice ale reprezentanţilor om împotriva recrutării forţa­ lui 1973 şi care va marca o ele. In cursul vizitei pe care le situate în apropiere, cu
lor.
secinţă, dreptul fiecărui stat 1. — Să dezvolte şi să ex­ să dezvolte raporturile lor te a tineretului luxemburghez mare cotitură în relaţiile din­ mijloace tehnice dintre cele
de a participa la examinarea tindă relaţiile lor prieteneşti şi prieteneşti şi de cooperare cu întocmită la Luxemburg, la tre ţările Europei. Ea va tre­ o efectuăm în frumoasa dum­
şi rezolvarea problemelor in­ cooperarea în domeniile poli­ statele Europei şi lumii în­ 28 octombrie 1972, în două e- în armata germană şi contra neavoastră ţară, ne-am întîl­ mai avansate. Se subliniază
ternaţionale care îl privesc. tic, economic, tehnologic, şti­ tregi, să acţioneze în vede­ xemplare fiecare în limbile anexării ţării de către Ger­ bui să instituie pe continentul nit cu mulţi cetăţeni, am avut că preocuparea centrală a
4. — Neamestecul în trebu­ inţific, turistic, cultural-artis­ re adoptării de măsuri efecti­ română şi franceză, cele două mania. In uzinele oraşului nostru un sistem de securitate convorbiri cu primul minis­ specialiştilor se îndreaptă spre
rile interne ale altui stat sub tic şi uman şi de a face din nostru, cuvîntul de ordine la şi de cooperare în care să nu valorificarea deplină a aces­
nici o formă şi sub nici un aceasta fundamentul relaţiilor ve în domeniu] dezarmării ; texte avlnd aceeaşi valabili­ grevă generală a fost urmat mai fie loc pentru armament tru şi membri ai guvernului tor materii prime, cu un con­
motiv. lor reciproce ; să participe în mod activ tate. şi conflicte militare. Europa dumneavoastră. Am constatat
masiv. De aceasta, noi sîntem nu va mai fi niciodată la cu satisfacţie dorinţa recipro­ ţinut mai sărac în minereu.
mîndri. originea conflictelor grave, că de a dezvolta colaborarea In această ordine de idei, es
Pentru Republica Socialistă România Pentru Marele Ducat de Luxemburg
NICOLAE CEAUŞESCU PIERRE WERNER Prin lupta comună împotri­ care de două ori au condus în toate domeniile de activi­ te relevat faptul că s-au pus
Preşedintele Consiliului de Stat ministru de stat. Preşedintele guvernului va fascismului, înainte şi în la un război mondial sălbatic. tate. Apreciem că există la punct o serie de procedee
timpul celui de-al doilea răz­ Vizita dumneavoastră în căi de extindere a relaţiilor e- originale, care îşi dovedesc
GEORGE MACOVESCU GASTON THORN boi mondial, poporul luxem­ Luxemburg, domnule preşe­ conomice, tehnico-ştiintifice, ridicata lor eficienţă economi­
ministrul afacerilor externe ministrul afacerilor externe burghez s-a apropiat de toate dinte, constituie o mărturie a culturale în următorii ani, in­ că.
popoarele Europei, victime ale acestei situaţii noi din Euro­ clusiv schimburilor turistice. P r e ş e d i n t e l e Nicolae
invaziei şi ale terorii, inclu­ pa. Ea va fi o importantă con­ Trebuie să menţionez, de Ceauşescu, tovarăşa Elena
C O M U N I C A T siv poporul român. tribuţie la organizarea şi reu­ asemenea, primirea deose­ Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi vi­
zitează apoi unele sectoare
Admirăm lupta poporului
şita conferinţei europene de
bită de care ne-am bucurat
român, al cărui demn repre­ securitate şi cooperare. din partea Alteţei sale şi, ale uzinei, şeful statului ro­
zentant sînteţi, domnule pre­ Domnule preşedinte, aţi ve­ în fine, întîlnirea de astăzi mân se întreţine în mod cor­
cu privire la vizita preşedintelui Consiliului de Stat şedinte, Aţi militat încă din nit la noi, aţi văzut ţara noas­ cu dumneavoastră, cu locuito­ dial cu specialiştii, interesîn
tinereţea dumneavoastră în tră, aţi luat contact cu po­ rii acestui important centru du-se îndeaproape de rezulta­
al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună rîndurile combatanţilor anti­ porul nostru şi sperăm că muncitoresc din Luxemburg. tele obţinute în domeniul re­
Trebuie să vă spun cu sin­
veţi duce cu dumneavoastră
fascişti. In 1933, la vîrsta de
ducerii cocsului, al creşterii
15 ani, aţi fost arestat pen­ cele mai frumoase amintiri din ceritate că mă simt deosebit producţiei, al obţinerii unu
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Marele Ducat de Luxemburg tru prima dată şi aţi cunoscut această vizită. de bine în rîndul producăto­ oţel de calitate cit mai înal
apoi calvarul neîncetat al in­ In numele populaţiei ora­ rilor de otel, care au un rol tă.
La invitaţia Alteţelor lor, prietenie, sinceritate şi înţele­ ze pe toate căile în vederea ca în Europa, în interesul pă_ ternării în lagărele de con­ şului nostru, vă urez o plăcu­ important în creşterea bogă­ In cursul aceleiaşi di­
Marele Duce Jean de Lu­ gere reciprocă, s-au referit dezvoltării cooperării economi­ cii regionale şi mondiale. centrare cele mai grele şi în­ tă şedere în Luxemburg. ţiei Luxemburgului şi sper mineţi, preşedintele Nicolae
xemburg şi a Marii Duce­ la relaţiile dintre România şi ce reciproc avantajoase, acor- Acordînd o atenţie deosebi­ chisorile cele mai inumane, Vă rugăm să transmiteţi că şi în dezvoltarea colaboră­ Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi ro­
se Josephine-Charlotte, preşe­ Luxemburg şi la probleme ac­ dînd o atenţie deosebită extin­ tă problemelor privind secu­
dintele Consiliului de Stat al tuale ale relaţiilor internaţio­ derii schimburilor comerciale, ritatea europeană, părţile au întocmai ca şi tovarăşii dum­ compatrioţilor dumneavoastră rii dintre ţările noastre. De mâni s-au înapoiat în capita­
Rejjublicii Socialiste Româ­ nale. cooperării industriale, tehnice şi reafirmat hotărîrea lor de a neavoastră, nu aţi slăbit lupta, cele mai bune urări de suc- aceea, aş dori să vă adresez, la Marelui, Ducat.
nia, Nicolae Ceauşescu, îm­ In dorinţa de a răspunde ştiinţifice şi perfecţionării in­ participa activ la reuniunea
preună cu tovarăşa Elena aspiraţiilor de pace, apropie­ strumentelor acestei cooperări. pregătitoare de la Helsinki în .... i,
vederea convocării, cît mai
Rezultatele eforturilor în a-
Ceauşescu, a făcut o vizită re şi înţelegere ale popoarelor cest sens au fost ilustrate prin curînd posibil, în 1973, a Con­
de stat în Marele Ducat de român şi luxemburghez, de a semnarea, cu ocazia vizitei, de
Luxemburg, în zilele de 27 şi dezvolta, în continuare, pe către miniştrii afacerilor ex­ ferinţei pentru securitate şi
23 octombrie 1972. toate planurile, relaţiile de bu­ cooperare în Europa, cu par­
In cursul şederii lor în Ma­ nă vecinătate şi de cooperare terne ai României şi Luxem­ ticiparea, în toate fazele, a Plecarea din Sosirea în Capitală
burgului, a unui acord cu pri­
rele Ducat de Luxemburg, şe­ între cele două state, pre­ vire la transporturile aeriene tuturor statelor interesate.
Cele două părţi s-au pronun­
ful statului român şi membrii şedintele Consiliului de civile şi a unui acord de co­
delegaţiei sale au vizitat capi­ Stat al Republicii Socialiste operare în domeniul turismu­ ţat pentru realizarea de măsuri (Urmare din pag. 1) deosebită stimă, conducătoru­
tala şi oraşul Esch-sur-Alzette. România şi preşedintele gu­ lui. eficace de dezarmare. Luxemburg lui partidului şi statului nos­
Părţile au reafirmat convin­
vernului
luxemburghez
au
Autorităţile şi poporul lu­ semnat, la 28 octombrie 1972, Guvernul luxemburghez a gerea lor că problemele liti­ cu, Paul Niculescu-Mizil, tru. Se ovaţionează minute în
xemburghez au făcut pretutin­ o Declaraţie solemnă comuna notat cu satisfacţie intenţia gioase dintre state, încorda­ Gheorghe Pană, Gheorghe Ră- şir „Ceauşescu — P.C.R." —
deni înalţilor oaspeţi români o cu privire la principiile relaţi­ guvernului român de a desem­ rea şi conflictele care mai dulescu, Virgil Trofin, Maxim „Ceauşescu — P.C.R.", cetă­
primire călduroasă, expresie ilor dintre Republica Socialis­ na un însărcinat cu afaceri dăinuie în diferite părţi ale Simbătă după-amiază, pre­ ţilor, Pierre Werner, ministru Berghianu, Gheorghe Cioară, ţenii Capitalei exprimîndu-şi
a prieteniei şi stimei dintre tă România şi Marele Ducat ad-interim al Republicii So­ lumii trebuie să-şi găsească o şedintele Consiliului de Stat de stat, preşedintele guver­ Florian Dănălache, Emil Dră- îndelung bucuria de a-1 în-
cele două ţări şi a ospitalită­ de Luxemburg. cialiste România la Luxem­ soluţionare numai prin mij­ al Republicii Socialiste Româ- nului, Eugene Schaus, vicepre­ gănescu, Janos Fazekas, Petre tîmpina pe tovarăşul Nicolae
ţii poporului luxemburghez. ' nia, t o v a r ă ş u l Nicolae şedinte al guvernului, Gaslon Lupu, Dumitru Popescu, Leon- Ceauşescu la reîntoarcerea sa
Cele două părţi au eviden­ burg. loace paşnice. te Răutu, Gheorghe Stoica, din vizitele oficiale pe care
Preşedintele Consiliului de ţiat cu satisfacţie cursul favo­ Procedînd la un larg schimb Părţile au subliniat rolul Ceauşescu, împreună cu tova­ Thorn, ministrul afacerilor ex­ Ştefan Voitec, losif Banc, Pe­ le-a efectuat în Belgia şi Lu­
Stat al Republicii Socialiste rabil al relaţiilor dintre Repu­ de păreri cu privire la situa­ important care revine Organi­ răşa Elena Ceauşescu şi per­ terne, şi alte persoane oficiale, tre Blajovici, Cornel Burti­ xemburg. Ei au ţinut astfel
România, Nicolae Ceauşescu, blica Socialistă România şi ţia internaţională actuală, ce­ zaţiei Naţiunilor Unite în soanele oficiale care îl înso­ O gardă militară prezintă că, Miron Constantinescu, Mi- să-şi manifeste satisfacţia pen­
Insotit de Ilie Verdeţ, prim- Marele Ducat de Luxemburg le două părţi au exprimat ho- menţinerea păcii şi securităţii ţesc au plecat din Luxemburg onorul. Cei doi şefi de stat hai Dalea, Ion Ionită, Vasile tru rezultatele cu care s-au
vicepreşedinte al Consiliului şi au subliniat importanta şi tărîrea lor de a acţiona în mod internaţionale şi s-au pronun­ spre Bucureşti. trec în revistă garda de o- Patilineţ, Ion Păţan, Ion Stă- încheiat aceste vizite, pentru
de Miniştri, George Macoves- utilitatea contactelor directe constant în direcţia menţinerii ţat pentru sporirea eficacităţii Aeroportul Findel este noare aliniată pe aeroport. nescu, Ştefan Andrei, Ion Din- perspectivele pe care le-au
cu, ministrul afacerilor exter­ între oamenii de stat din ce­ şi consolidării păcii, cît şi a acestei organizaţii pe baza împodobit cu drapele na­ Sînt intonate imnurile naţio­ că, împreună cu soţiile. deschis dezvoltării în conti­
ne, Ioan Avram, ministrul in­ le două ţări. Ele au examinat dezvoltării unei cooperări principiilor înscrise în Cartă. ţionale ale României şi Lu­ nale ale celor două ţări. Erau prezenţi, de asemenea, nuare a relaţiilor de prietenie
dustriei construcţiilor de ma­ posibilităţile de a dezvolta în fructuoase între toate statele, Cele două părţi au expri­ xemburgului. Preşedintele Con­ La scara avionului, pre­ membri ai C.C. al P.C.R., ai şi cooperare dintre ţara noas­
şini, Gheorghe Oprea, consi­ continuare cooperarea lor în indiferent de orînduirea lor mat satisfacţia pentru rezulta­ şedintele Consiliului de Stat Consiliului de Stat şi ai gu­ tră şi cele două state, să a-
lier al preşedintelui Consiliu­ domeniile politic, economic, socială, pe baza principiilor tele vizitei preşedintelui Con­ siliului de Stat, Nicolae al Republicii Socialiste Româ­ vernului, conducători ai insti­ ducă mulţumiri conducătoru­
lui de Stat, Alexandru Lăză- tehnologic, ştiinţific, cultural enunţate în Declaraţia solem­ siliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena nia, t o v a r ă ş u l Nicolae tuţiilor centrale şi organiza­ lui partidului şi statului nos­
reanu, ambasadorul R.S. Româ­ şi uman şi de a face din a- nă comună cu privire la prin­ Ceauşescu, în Marele Ducat Ceauşescu sosesc la aeroport Ceauşescu, şi tovarăşa Elena ţiilor obşteşti, generali. tru pentru noua contribuţie
nia în Marele Ducat de Luxem­ ceasta fundamentul relaţiilor cipiile relaţiilor dintre Repu­ de Luxemburg. Ele şl-au ex­ împreună cu Marele Duce Ceauşescu sînt salutaţi cu Au fost de faţă însărcinatul adusă la cauza păcii şi înţe­
burg a avut convorbiri cu lor reciproce. blica Socialistă România şi primat convingerea că aceas­ cu afaceri ad-interim al Bel­ legerii între popoare, a secu­
preşedintele guvernului lu­ Acordînd . o atenţie deosebi­ Marele Ducat de Luxemburg. tă vizită a contribuit la o mai Jean al Luxemburgului şi Ma­ deosebită cordialitate de Ma­ giei la Bucureşti, Lionel de rităţii în Europa şi în întrea­
xemburghez, Pierre Werner, tă relaţiilor economice dintre Cele două părţi au subliniat bună cunoaştere reciprocă şi rea Ducesă Charlotte. rele Duce Jean al Luxembur­ Mey, cu soţia, şefii misiunilor ga lume.
şi cu ministrul afacerilor ex­ cele două ţări, părţile au sa­ necesitatea participării tuturor la dezvoltarea fructuoasă a Şeful statului român îşi ia gului şi Marea Ducesă Char­ diplomatice acreditaţi în ţara Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
terne, Gaston Thorn. Au par­ lutat evoluţia pozitivă pe ca­ statelor interesate la rezolva­ relaţiilor dinlre cele două ţări rămas bun de la personalită­ lotte. noastră, alţi membri ai corpu­ a răspuns cu cordialitate a-
ticipat, de ambele părţi, con­ re o cunosc în ultimii ani rea problemelor stringente ale în folosul popoarelor lor, al ţile luxemburgheze venite la La 16,15, ora locală, avionul lui diplomatic. clamaţiilor îndelungi, urărilor
silieri şi experţi. schimburile comerciale şi de vieţii internaţionale şi dezvol­ păcii, înţelegerii şi cooperării aeroport: Pierre Gregoire, prezidenţial decolează, îndrep- Miile de bucureşteni, pre­ de bun sosit adresate de cetă­
Convorbirile, care s-au des­ altă natură. tarea raporturilor de bună ve­ în Europa şi în întreaga lu­ zenţi pe aeroport, fac o caldă ţenii Capitalei.
făşurat într-o atmosferă de Ele au convenit să acţione- cinătate şi înţelegere recipro- me. preşedintele Camerei Deputa- tîndu-se spre Bucureşti. manifestare de dragoste, de (Agerpres)
Redactfa (1 administraţia ziarului i Deva, sir. Di. Petru firoza, nt. 35. telefoane ar, 1 23 17, 7 15 85, 1 15 85 — Tiparul Întreprinderea poligrafică Deva.