Page 101 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 101
Preşedintele Consiliului de Stat,
Proleíar) din foaie fărlle. unifi-vă!
i 1
tovarăşul Nicolae Ceausescu,
i i •
a primit delegaţiile de parlamentari
şi conducători politici uruguayeni
Preşedintele Consiliului de destine, fără nici un amestec
Stat al Republicii Socialiste din afară. Membrii delegaţi
România, tovarăşul Nicolae ilor uruguayene au subliniat
Ceauşescu, a primit, luni, 30 că drumul parcurs de Româ
octombrie, delegaţiile de par nia în ultimii ani, ritmurile
lamentari şi conducători poli înalte de industrializare, con
tici din Republica Orientală a struirea unor raporturi noi
Uruguayului, care fac o vizită între oameni întemeiate pe
în ţara noastră, la invitaţia dreptate socială, precum şi n-
Marii Adunări Naţionale, firmarea unei personalităţi
La primire au luat parte proprii, bazată pe o bogată
ANUL XXIV Nr. 5 539 MARJI 31 OCTOMBRIE 1972
4 PAGINI - 30 BANI tovarăşii Ştefan Voitec, Şle- moştenire culturală şi puter
fan Andrei, Constantin Stă- nice tradiţii de luptă — toa
tescu, secretarul Consiliului te acestea au o puternică sem
de Stat, Mircea Malita, consi nificaţie internaţională şi o
lier al preşedintelui Consiliu
valoare de simbol.
Aniversarea Republicii dinamizează lui de Stat, Mircea Rebreanu, a mulţumit pentru cuvintele
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
secretarul Comisiei juridice a
M.A.N. calde la adresa poporului ro
Delegaţiile de parlamentari mân şi a apreciat roadele a-
şi conducători politici urugua- cestei vizite care se înscrie
yenî sînt alcătuite din Jaime pe linia raporturilor în con
întrecerea colectivelor hunedorene pentru Lopez Barrera, membru al Co două ţări şi popoare.
tinuă dezvoltare între cele
misiei de instrucţie publică
(Partidul Colorado), Uruguay Preşedintele Consiliului de
Tourne. vicepreşedintele Co Stat a marcat unele elemente
misiei Permanente pentru pro esenţiale ale construcţiei eco
blemele internaţionale' (Par nomice şi sociale a României,
îndeplinirea planuluisi angajamentelor Jorge, preşedintele Comisiei evidenţiind locul principal ne
tidul National), Ruben Ottati
care îl are în procesul dez
de instrucţie publică (Partidul voltării fiecărui popor trece
Colorado), Wiison Elso Goni, rea în mîinile sale a boaăţiilor
preşedintele Comisiei perma ţării şi folosirea lor în in
nente de agricultură şi zooteh teresul propriului progres.
Pentru siderurgiştii hune- tone de otel cu caracteristici La cuptorul nr. 3, unde nie (Partidul Naţional), Se- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
doreni, duminica este o zi superioare. lucrează şi echipa condusă bastian Elizeire, membru al a relevat rolul colaborării in
obişnuită de muncă, o zi în Al doilea eveniment pe de prim-topitorul 'Florea Lau- Comisiei de agricultură şi ternaţionale şi a prezentat le
care graficele de producţie care-1 consemnăm este înde- rean, s-a realizat cea mai zootehnie (Partidul Democrat găturile active ale României
consemnează noi şi impor înaltă producţie de la oţe- Creştin). Au participat, de a- cu toate ţările socialiste, cu
tante fapte de muncă în lăria electrică. Aceasta în semenea, Jose Diaz Enrique, ţările în curs de dezvoltare,
entuziasta întrecere pentru seamnă că topitorii care de secretar general al Partidului cu ţările mici şi mijlocii, că
îndeplinirea cincinalului îna La oţelăria electrică servesc cuptorul amintit au Socialist, Alberlo Altesor, rora le revine un rol cres-
inte de termen. produs peste planul la zi, membru al Comitetului Exe cînd în viata internaţională,
La oţelăria electrică, acti de la Hunedoara de la începutul anului, 850 cutiv al Partidului Comunist cu celelalte state ale lumii,
vitatea colectivului a con tone de otel cu proprietăţi din Uruguay, al doilea secre situînd la baza tuturor rela
dus la înregistrarea a două fizico-mecanice suuerioare. tar al Organizaţiei P.C..U. a ţiilor sale internaţionale prin
evenimente care vorbesc Cote noi în Realizările colectivului de oraşului Montevideo. cipiile egalităţii în drepturi,
despre hărnicia, talentul şi muncă de la oţelăria elec Delegaţia de parlamentari respectul independenţei, suve
priceperea topitorilor din a- trică reprezintă o contribuţie a fost însoţită de dl.» Victor ranităţii naţionale, neameste
ceastă secţie. Cu depăşirile producţia de importantă în activitatea tu Pomes, ambasadorul Urugua cului în treburile interne şi
realizate în duminica trecu turor otelarilor din Combi yului la Bucureşti. avantajului reciproc.
tă, s-a îndeplinit planul pe oţeluri aliate natul siderurgic Hunedoara, In cadrul întrevederii, oas In încheiere, preşedintele
10 luni. Un succes careMlus- pentru îndeplinirea şi depă peţii au dat o înaltă aprecie Consiliului de Stat a adresat
trează pe deplin preocupă şirea angajamentului luat în re rezultatelor obţinute de po poporului Uruguayan urări de
rile întregului colectiv pen întrecerea socialistă pentru porul român în dezvoltarea e- prosperitate şi pace odată cu
tru creşterea productivităţii acest an, de a produce peste conomică. socială şi cultura
dorinţa de a vedea relaţiile
muncii şi a indicilor de uti plinirea înainte de termen plan în cinstea împlinirii lă, activităţii desfăşurate de româno-uruguayene tot mai
Strădaniile colective | lizare a cuptoarelor. Pe a- a angajamentelor luate în unui sfert de veac de la Efectuarea unor analize chimice calitative, precise, este scopul România pe arena internaţio strînse şi mai rodnice.
laboranta
permanent
dăruie
ceastă cale, numai în luna cinstea aniversării Republi proclamarea Republicii 25 000 căruia i se central al U.V. Călan. In Rodiea Toma, din cadrul nală pentru apărarea şi res întrevederea s-a desfăşurat
apropie succesul | octombrie s-au produs peste cii. Au fost produse peste tone de otel Martin şi elec efectuind o analiză de determina re. calorimetrică a fenolilor din pectarea dreptului fiecărei na într-o atmosferă de cordialita
laboratorului
v-o
prezentăm
fotografie,
CĂLAN. Turnătoria nr. 1 j prevederile de plan la zi 300 sarcinile de plan mai mult tric. M. N. apele reziduale. Foto: V. ONOIU ţiuni de a-şi făuri propriile te.
de 1 900 tone de oţel.
de la U. V. Călan se va i
muta de anul viitor în ca- ;
să nouă, urmînd să iie do- i
tată cu agregate moderne, i
Ţinînd cont de acest iapt, j
şi sarcinile de plan pe a- ; In fruntea întrecerii Un milion de călători La Atelierele centrate Grişcior, un angajament devine realitate
nul 1973 şi în următorii j
vor fi sporite. Hotărît ; transportaţi suplimentar in pagina
să-şi îmbunătăţească tot mai j ANINOASA. Printre brigăzile de mineri
mult activitatea, să contri- j de la Aninoasa, care înscriu zilnic pe gra DEVA. Acţionînd/cu perseverenţă pen
buie efectiv la reducerea j ficul întrecerii fapte prestigioase în mun tru realizarea integrală a indicatorilor de „Piesele şi utilajele nu vor mai veni
importurilor, colectivul ate- j că, un ioc de frunte îl deţine brigada co plan prevăzuţi pentru anul în curs, colec a il-a
lierului de bază al secţiei j munistului Nicolae Bokor. Desfăşurîndu-şi tivul roloanei de autobuze, din cadrul Au
— piese mecanice — dă j activitatea la un abataj frontal din stratul tobazei de transport Deva, obţine 'rezulta
zor la lucrările de asimi- j 15, Nicolae Bokor a extras cu ortacii săi te de prestigiu în activitate. Accentul
lare a agregatului pentru j în această lună aproape 1 500 tone de căr principal este pus pe întreţinerea în bune Adunări de din import. Vor ieşi din mîinile noastre“
realizarea cilindrilor cu j bune peste prevederi. Este efectul creşterii condiţiuni a autobuzelor din dotare şi pe
crustă indefinită, necesari I randamentului planificat cu 2 tone pe transportul a cit mai mulţi călători pe ar
laminorului de tablă de la j post, al măsurilor luate pentru o minuţioa terele rutiere ale judeţului nostru. Astfel,
Galaţi. Deocamdată, agre- j să organizare a muncii în abataj. s-a reuşit ca numai în această lună să fie dări de seamă
gatul se află în probe corn- j Fiecare component al brigăzii, printre realizat un plus faţă de plan de aproape
plexe şl se pare că va da ; care amintim şefii de schimb Alexandru un milion de călători km. De asemenea, Totul a început acum cîţiva cifice circuitului metalifer, fazele de experimentare, pro-
rezultatele scontate. Pentru j Mais, Andrei Ambruş şl Dionisie Bercy, veniturile obţinute pe această cale sînt şi alegeri în ani. Reeva!uîndu-şi posibilită să fie asimilate cu succes în totipurile nu-şi dovedeau pe
reuşita acestei lucrări atît j mai mari cu 318 492 lei decît cele plani ţile de care dispune, colecti producţie. Desigur, începutul deplin calităţile.
de Importante — hotărîtoa- j şeful echipei de lăcătuşi Ion Gogeoman, ficate. S-au remarcat în mod deosebit Do vul de muncitori, ingineri şi a fost greu, anevoios, nu exis — Dificultăţile, ivite la în
re pentru realizarea planu- j dovedesc multă pricepere şi dăruire în rin Roşea, Mihai Ştolea, Ioan Simedroni, tehnicieni de la Atelierele tau oameni calificaţi, reperele ceput au fost înlăturate pe
lui de cilindri de laminor j îndeplinirea sarcinilor ce le revin. De Iacob Popa, Traian Munteanu, Ioan Bure- organizaţiile centrale Crişcior, , în lumina noilor produse reprezentau ce parcurs — ne informa maistrul
— depun strădanii susţinu- j fapt, întreaga brigadă şl-a luat angaja ţea, Radu Mureşan şi alţi conducători va nou. Perseverenţa comuniş principal Constantin Bucium.
te muncitorii Dan Sabin, j indicaţiilor date de conduce tilor, iniţiaţi,- şi puterea de Ţinînd mai strîns' legătura cu
Ludovic Cojan, Ioan Cris- j mentul ca în cinstea celei de-a 25-a ani auto care au răspuns tuturor chemărilor, de partid rea superioară de partid şi de muncă a întregului corp de proiectanţii şi cercetătorii,
tea, Vasile Beşeleu, mals- j versări a proclamării Republicii să se asigurînd transportul în condiţii optime stat a hotărît ca o bună parte specialişti, în colaborare cu urmărindu-se modul de com
trul Ioan Muntean, ingine- j menţină în fruntea întrecerii. al călătorilor. din piesele de schimb şi uti muncitorii, au dat însă roade portare a produselor noastre
rul Florea Ciobanu şl alţfi. i lajele aduse din import, spe- din cele mai bune. la exploatările miniere şi uzi
Pe perioada scursă din anul nele de preparare, am reuşit
în curs, planul de producţie a ca astăzi să putem depăşi mai
fost depăşit cu 2,2 milioane repede fazele de proiectare
lei, iar economiile la preţul şi asimilare, incluzînd mai ra
DUMINICĂ PE OGOARELE JUDEŢULUI lei. pid în fabricaţia de serie fie
de cost se ridică la 398 000
— Desigur, nu ne-a fost care produs.
indiferent cum muncim — ne şi-au reînnoit gama produselor
spunea tovarăşul Gheorghe cu 29 repere pentru perfora
Mihoc, directorul atelierelor.
Pe lingă faptul că urmăream toare de mină, maşini de încăr
Au muncit intens la strinsul recoltei şi insămiaţarea culturilor mii de cooperatori, să realizăm produse de cît mai cat, hidrospălăloare cilindrice?
bună calitate, trebuia să le poduri basculante, alte piesf
obţinem la un preţ cît mai de schimb şi utilaje destinate
fronturilor de lucru din sub
mecanizatori, salariaţi, elevi, studenţi, luptători din gărzile patriotice şi militari spune că munca întregului co teran şi uzinelor de preparare
scăzut, Făcînd un bilanţ al
activităţii din acest an, putem
Sînt în curs de asimilare repe
lectiv a fost axată în special
tru găuri lungi şi noul tip de
pe asimilarea în fabricaţie a re destinate perforatorului pen
maşină de încărcat pneumati
noi piese de schimb şi utilaje,
© Ir. unităţile agricole socialiste s-a cules porumbul de pe 250 ha, iar cartofii şi care nu s-au mai fabricat că.
legumele s-au, recoltat de pe mai bine de 100 ha. © Mecanizatorii au făcut arături pe o vreodată la noi în ţară. — Atenţia noastră este în
suprafaţă de 350 ha, au pregătit pentru sem cnat 510 ha şi au însămînţat cu grîu şi orz Pornind de aici, munca de dreptată, de asemenea, în sen
sul îmbunătăţirii calităţii pro
peste 630 ha. © S-au depănuşat 130 tone po rumb şi s-au eliberat de coceni 260 ha. O S-au proiectare-fabricaţie a avut un duselor. De aceea, s-a aplica
sortat şi însilozat 370 tone cartofi şi legume. • In această zi s-au transportat din cîmp 580 to- cuvînt hotărîtor. Fiecare reper cu succes controlul pe faze
ne porumb, 270 tone cartofi şi legume, 165 tone sfeclă de zahăr, precum şi 670 tone furaje, sfe- ridica preblemele lui. La în
clă furajeră, fînuri şi coceni. © La fondul de stat au intrat 570 tone porumb şi 245 tone ceput, costurile de livrare de C. DUMITRU
cartofi, legume şi fructe. ® La acţiunea pent ru strîngerea recoltei şi însămînţări au parti- păşeau cu mult pe cele de
cipat 4 300 ţărani cooperatori, 160 lucrători din I.A.S., 780 mecanizatori, 7 900 muncitori şi achiziţionare din import. In (Continuare in pag. a 3-a)
funcţionari din întreprinderi şi instituţii, 10 500 elevi şi studenţi, luptători din gărzile patrio-
tice şi militari.
văzute în plan, 20 ha orz din turilor depuse de ei, luni, 30
RITM INTENS LA
30 şi întreaga suprafaţă de 15 octombrie s-au însămînţat
INSĂMINŢATUL GRIULUI ha cu secară masă verde. Azi, alte 8 ha cu grîu. r o ñ i c a
(29 oct. n.n.) ne relata tova In cooperativele din comu
Şl ORZULUI răşul Visarion Cvaşa, ingi na noastră — ne spunea to Prin Decret al Consiliului
nerul şef al cooperativei, sub varăşul Titus Marinoiu, secre Printr-un alt Decret al Coi,
Lucrările de semănat .cu supravegherea 'căruia se des tarul Comitetului comunal de de Stat s-au înfiinţat Minis siliului de Stat, tovarăşul Ioan
nosc în aceste zile o intensi făşurau lucrările de pregătire partid Bretea Română, s-au în- terul Industriei Construcţiilor Avram a fost numit în funcţia
tate deosebită. Profitînd de a terenului şi însămînţări, la sămînat 15 ha cu grîu şi s-au de Maşini Grele şi Ministe de ministru al industriei con
timpul prielnic, mecanizatorii noi se însămînţează 15 ha cu făcut arături pe o suprafaţă rul Industriei Construcţiilor strucţiilor de maşini grele, iar
muncesc cu toată răspunde grîu. Lucrăm cu o viteză zil de 12 ha. De exemplu, la de Maşini Unelte şi Electro
rea pentru pregătirea recoltei nică de 15 ha. Folosim se C.A.P. Gînţaga s-au însămîn- tovarăşul Gheorghe Boldur —
Goia
au
efectuat
a
plin.
Laurenţiu
lucrat
tlin
Leşnic
C.A.P.
la
tic
Duminici,
mecanizatorii
anului viitor. La arat, la pre minţe din soiurile Bezostaia, ţat 7 ha cu grîu, iar la arături, Ionel Ursu a discuit te renul, Iar Achim Schcau, prezent in fotografie, a însămînţat aproa tehnicii,' prin reorganizarea în funcţia de ministru al in
gătirea terenului şi la semă Favorit şi Ponca. Sămînţa es pe 10 ha cu griu. Ministerului Industriei Con dustriei construcţiilor de ma
nat se lucrează, sub conduce te incorporată în sol la o a- (Continuare in pag. a 2-a) strucţiilor de Maşini. şini unelte şi electrotehnicii.
rea specialiştilor, din zori şi dîncime ce variază, în funcţie
pînă seara tîrziu; Se depun de solă, de 4,5 şi 6 cm.
peste tot strădanii şi eforturi Interlocutorul nostru a ţi r
deosebite pentru accelerarea nut să informeze că întreaga MOMENT EMOŢIONANT repartizaţi la locurile de In cadrul lntllnirii, invi O FAPTĂ a expediţiilor pioniereşti au recoltat 7 mistreţi în
au
ritmului la semănat în toate suprafaţă de 100 ha cultiva muncă 34 de medici, ab taţii amintiri evocat au emoţionan PLINĂ DE OMENIE „Cutezătorii ’72“. greutate totală de peste
prezen
şi
te
ai
an
acest
unităţile agricole socialiste. tă cu cartofi a fost recoltată, Pe platforma O.S.M. II, solvenţi din de medicină. tat pe larg personalitatea Sint reunite aici, alături 500 kg.
facultăţilor
obţinute
trofeele
de
din
cadrul
C.S.H.
a
O activitate rodnică s-a des iar din cele 152 ha cu po loc un moment festiv avut Dintre aceştia, 21 sint de Luceafărului poeziei româ nerului trecute, Dunca, mi cliipaje hunedorene de e-
Zilele
soţia
în
Vasile
e-
de
generală,
medicină
făşurat şi duminică la pregă rumb s-a strîns recolta de pe moţionant : 10 elevi din matologi şi 2 pediatri. 11 sto neşti. la sectorul de investiţii al confruntarea naţională, su VREMEA
tirea terenului şi însămînţarea 130 ha. La fondul de stat clasa a X-a a Şcolii gene Ei vor fi repartizaţi cu minei Aninoasa, a fost in te de obiecte de cele mai Pentru 24 ore
adunate
genuri,
de
diferite
ternată In stare foarte gra
culturilor. Cele 350 ha arături, s-au livrat 257 tone de car rale nr. 10, din Hunedoa precădere la dispensarele DEPUNĂTORI LA C.E.C. vă la spital. Era nevoie micii expediţionari in te Vreme schimbătoare, cu
ra, au fost primiţi in rîn-
Valea
din
510 ha teren pregătit şi 630 tofi. dul organizaţiei U.T.C. In de întreprindere circumscripţiile ZL de zi creşte numărul de o transfuzie urgentă de merarele trasee parcurse. cerul temporar noros. Izo
la
Jiului,
Ora
ha însămînţate cu grîu şi orz La C.A.P. Strei, mecaniza aceeaşi atmosferă festivă, sanitare din mediul rural, depunătorilor la C.E.C. şi sînge. Primii care au să expediţii bilanţului zecilor de lat se slabe. semnala slab pl-
preci
vor
hunedorene
Vini
elevi
pitaţii
se
ajutor,
din
stau drept mărturie a rezulta torul ‘ Eugen Lăzărescu a în- insufleţitoare, a alţi 10 ace care n-au avut medici pînă pe raza de activitate a a- rit în lor, au oferind orta dovedeşte, prin această in nă la potrivit din vest.
din
Il-a,
a
clasa
fost
slngele
genţlei din Hia. Din 7 450
telor deosebite obţinute de sămînţat 8 ha cu grîu, îar leiaşi şcoli, au primit cra în prezent. do locuitori', mai bine de cii minerului Dunca, tova teresantă expoziţie, deose Temperatura minimă va fi
mecanizatori şi cooperatori în Traian Barbu, la C.A.P. Ruşi, vatele roşii de pionier. Au EVOCARE 3 200 sînt posesori ai car răşii săi din abataj: Dumi bit de fructuoasă. cuprinsă între 1 şi 4 gra
iar
de,
maxima
intre
12
profesori,
prezenţi
fost
tru State, Ştefan Vlasin şi
această zi. 12 ha cu grîu. Mecanizatorul şcolari, muncitori. Aici, la MIHAI EMINESCU netelor al C.E.C. Soldul ge Aurel Roşea. întregul co VINAT BOGAT şi 16 grade. Dimineaţa,
este
neral
economiilor
Am făcut un scurt popas la Gheorghe Contor, de la secţia temperatura înaltă a oţe In prezent cu peste II la lectiv al minei li admiră ceaţă slabă.
noii
şi
pionieri
C.A.P. din Toteşti. Aici, me de mecanizare, sublinia că, lului, s-au angajat să ute- La Liceul „Avram Iancu“ sută mai mare ca în ace azi pentru fapta lor plină Acţiunea de vinăloare la
cişti
În
de omenie.
canizatorii Viorel Tămăşloni, pentru a avea front de lucru, veţe şi să devină cetăţeni din Brad a avut loo o eaşi perioadă a anului mistreţi, care s-a organi Pentru următoarele
întîlnire
cu
Lăscuţ Balica, Valentin Simi- mecanizatorii au lucrat sîm- demni ai patriei socialiste. călduroasă Eminescu, nepo 1969. Interesant de sub „CUTEZĂTORII ’72" zat duminică în a pădurile două zile
liniat este că soldul mediu
nostru,
Gheorghe
Judeţului
fost
na, Simion Mălăiştean, Ion bătă pînă la ora 24. Dumini tul marelui poet Mihai E- pe libret a crescut cu pe rodnică — ne-a informat Vreme schimbătoare. Se
prof.
cu
preşedin
Cristincl
Popa,
precipitaţii
semnala
Mihuţoni, Gheorghe Clep, că dimineaţa au fost din nou NOII MEDICI LA LUCRU minescu, şi Augustin Z. unlv. ste 10 la sută faţă de cel In Ieri s-a deschis la Deva, tele Asociaţiei generale de vor de ploaie. Vint po
localul
N.
casei
dr.
doc.
pionieri
slabe
Toader Niccdim şi Ioan Mar- prezenţi la datorie. Ion Teacă, Azi şi mîlne sosesc în Pop, de la Universitatea Înregistrat în trimestrul IV mm lor — strada Eminescu, nr. vlnătoare şi pescuit spor trivit din vest. Dimineaţa,
gău au arat, pregătit şi Sn- Ioan Biriş, Gheorghe Mure judeţul nostru şl vor fi din Bucureşti. al anului 1969. 17 — expoziţia judeţeană tiv Hunedoara. Vlnătorii ceaţă.
sămînţat pînă ia 28 octombrie. şan muncesc Ia arat şi pregă
240 ha grîu din cele 350 pre tirea terenului. Datorit; efor