Page 102 - Drumul_socialismului_1972_10

mmwiw
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 539 @ MARTI 31 OCTOMBRIE 1972

98 de ani de la izbucnirea
...Adunarea generală a în­ pînă acum I In adunare s-a sei de suficient front de lucru lucru de diferite profesiuni constructori şi instalatori pen­
ceput cu discutarea cererii de citat un număr impresionant din unele perioade). care concură la finalizarea o- tru ca să nu mai intervină
‘primire în 'partid a muncitoru­ de comunişti care au fost în De ce se pune „tare" pro­ biectivelor. discuţii de felul : „nu mi-ai
lui instalator Octavign Gră­ primele rînduri : Martin Auner, blema unei mobilizări mai deo­ In discuţiile purtate, comu­ arătat unde şi cum trebuie
ită. Absolvent al şcolii gene­ Titus Brănişteanu, Ioan Frîncu, sebite, cu totul deosebite, am niştii Petre Ştefănescu, Mircea să las loc pentru instalaţii"
rale de 8 ani, membru al Victor Ţîrvulea, Arpad Dosa, spune ? Moldovan, Nicolae Trocan, sau „am spart mai mult pen­ răscoalei ţăranilor
U.T.C., solicitantul s-a calili- Constantin Gorun, Neta Bădes- In trimestrul IV şantierul Petre Dinu, Constantin Gorun, tru că nu mi-a lăsat loc".
cat la locul de muncă, a ur­ cu, Maria Şchiopii, Vasile de locuinţe al I.C.S.H. trebuie Mircea Bîrsan şi alţii au subli­ Această colaborare nu trebuie
mat şcoala profesională, alir- Groza şi mulţi alţii. S-au dat, să aducă în stadiul de a-şi primi niat necesitatea ca, în condi­ să se rezume numai la atît.
mîndu-se în timpul practicii şi apoi, ca un exemplu deosebit locatarii peste 1 000 de apar­ ţiile date, eforturile colectivu­ Dacă sînt întîrzieri, dacă unele
în continuare ca un muncitor de eforturi scurtarea la mai tamente. Lotului de instalaţii lui să fie în cea mai mare par­ lucrări de zidărie nu sînt puse iobagi con
bun, cu perspectivă. puţin de jumătate a timpului îi revine în cadrul acestei te eforturi de gîndire, de asi­ la punct, din lipsă de efective,
— Tovarăşul Gruiţă este planificat de executare a unei sarcini un volum de lucrări gurare a cunoaşterii şi de or­ de exemplu, şi formaţiile de
membru al organizaţiei UT.C., conducte PREMO de 2,4 km de circa 9 milioane lei, să ganizare. In ce sens ? In pri- instalatori pot face mici reme­
această pepinieră de cadre dieri, dau în cazuri fortuite
pentru întărirea organizaţiei o mină de ajutor. In al treilea Horea, Cloşca şi Crişan
noastre de partid — ne spunea rînd, realizarea unui asemenea
muncitorul instalator Ioan volum de lucrări necesită o
Racolta. Ai.uw mrnmti parai im mai accentuată industrializare izbucnirii răscoalei, iar con­ In fruntea răsculaţilor, aici
Intr-adevăr, organizaţia de a execuţiei instalaţiilor şi, în Răscoala condusă de Horea, ducătorul ei a apărut, mai în- se găsea însuşi Horea, ajutat
bază de la lotul II instalaţi’ consecinţă, o mai bună dotare Cloşca şi Crişan constituie de Cloşca şi fiul său, Ion.
a şantierului nr. 4 al I.C.S. cu scule, dispozitive şi utila­ punctul culminant al luptei io- tîi în persoana lui Horea, ca­ La 5 noiembrie, în frunte
re, de ani de zile, lupta pen­
bâgimii din Transilvania în
s-au afirmat în cadrul organi­ puia mm\m ci ivii cutumei je. Un vorbitor remarca în adu­ secolul al XVIII-lea împotri­ tru rezolvarea problemelor ţă­ cu Horea, răsculaţii au intrat
Hunedoara acordă o atenţie
permanentă primirii în partid
în Cîmpeni, iar de aici s-au
răneşti.
va stăpînilor feudali şi tot­
nare : Instalatorii, care sînt
a tinerilor care au crescut şi
Rîu
Vidra,
spre
îndreptat
Răscoala a pornit de la a-
odată începutul crizei orîn-
zaţiei revoluţionare a tinere­ ultimii pe şantier, trebuie să duirii feudale. dunarea populară din Mes­ Mare să ridice satele, să prin­
„tragă" de toate rămînerile în
dă pe juzii şi gornicii abuzivi
teacăn, la care au participat
tului. Şi organizaţia de partid urmă. Un altul remarca: Co­ Sub diferite forme, în de­ 500—600 de ţărani. In comu­ de acolo. Cloşca şi Crişan s-au
a lotului şi-a dublat efectivul lectivul lotului II este un co­ cursul secolului, sarcinile io- na Curechiu, răscoala a izbuc­ îndreptat să atace Abrudul.
în ultimii 5 ani. Darea de ■ pmi ii raci i mi[ lectiv harnic, muncitor, con­ băgimii s-au agravat mereu, nit prin uciderea a doi juzi ai In ţinutul minier, ţăranii
seamă, dezbaterile s-au referit ştient şi săritor la sarcinile crescînd mai ales obligaţiile nobililor, care au vrut să-l s-au îndreptat şi împotriva
la preocuparea pentru educa­ ce i se pun în fată. Iar darea în muncă. Numărul zilelor de prindă pe Crişan. proprietarilor de mine mai
rea uteciştilor spre a putea de seamă chema : Comuniştii muncă a ajuns la 3-4 pe săp- O dată aprins, focul răscoa­ înstăriţi, de unde au luat, mai
deveni — pe măsura formării să fie cei dintîi, în fruntea co­ tămînă, uneori chiar mai mult, lei se întinde cu repeziciune, ales, praful de puşcă de care
lor politice şi afirmării în lectivului de muncă, în prime­ în timp ce pămîntul său de cuprinzînd tot Zarandul nu­ au nevoie,
muncă şi comportament — vii­ de către echipele conduse de obtină o productivitate de cel mul rînd, să se stabilească o le sale rînduri 1 cultură era în scădere, dato­ mai în cîteva zile. De aici După atacarea Almaşului şi
tori comunişti, recomandîndu- Ion Tăuneanu, Thomas Auner, puţin 33 000 lei/salariat şi să reeşalonare a lucrărilor, dusă Organizaţia de partid a lo­ rită restrîngerii pămîntului trecu în comitatul Hunedoa­ Roşiei, ţăranii s-au împărţit
se să fie îndrumaţi şi ajutaţi Gheorghe Hass şi maiştrii dea în funcţiune — pe lingă pînă la amănunt pentru toată tului II este puternică, nu iobăgesc şi creşterii popu­ rei, mai întîi pe Valea Mure­ în două grupe, luînd-o, una
să-şi completeze în continuare Nicolae Trocan şi Alexandru instalaţiile interioare — punc­ perioada care a mai rămas şi numai că în fiecare brigadă laţiei. şului, la curtea baronului Jo- pe Arieş în jos, în frunte cu
studiile (şcoala medie, "coli Stoenescu, In perioada care te şi reţele termice, alimen­ sînt comunişti, dar aproape Dacă la începutul secolului sika, din Brănişca, la Ilia, Do- Cloşca, alta pe Ampoi în jos,
tehnice) şi ca membrii de par­ a trecut din acest an produc­ tări cu apă etc. Activitatea in­ să se asigure cunoaşterea de iiecare al doilea salariat es!e ţărănimea lupta în special bra şi Zam. O altă coloană a în frunte cu Horea cel tînăr,
către fiecare formaţie de lu­
tid să lucreze şi mai mult cu tivitatea a crescut suplimen­ stalatorilor este legată organic cru, fiecare om ce are con­ membru al partidului. Ea a prin migrarea spre alte locuri, răsculaţilor a luat direcţia răscolind în drumul lor toate
ei pe tărîm educaţional. tar cu 5 la sută şi s-au realizat de cea a constructorilor. De cret de făcut în acest proces cerut muncitorilor, maiştrilor, aceasta nu-i mai uşurează a- Hunedoarei şi Haţegului, pră- satele, îndreptîndu-se apoi,
Dar problema centrală a a- economii peste sarcina de re­ aceea, acum este necesar mai complex. Cu alte cuvinte să inginerilor comunişti ca sar­ cum situaţia, ca trebuind dînd toate curţile de pe Va­ împreună, asupra castelului
dunării generale a constituit-o cinile economice mari care să-şi caute alte mijloace de lea Streiului, apoi la Clopo- din Galda, unde îşi avea re­
asigurarea unei mobilizări ducere a preţului de cost în mult ca oricînd sincronizarea nu mai fie nevoie, pînă la stau în faţa colectivului să fie luptă, să recurgă la arma mai tiva, Rîu de Mori sau Zei- şedinţa corniţele suprem al
deosebite, în perioada ce a condiţiile cînd, totuşi, planul perfectă a conlucrării între sfîrşitul anului, de alte şedin­ privite, ca sarcini de partid. puternică a răscoalei, să se cani. O altă coloană, după comitatului şi unde se găseau
mai rămas din acest an, pentru valoric nu a fost îndeplinit organizaţiile de partid de pe ţe de prelucrări ale sarcinilor. Exemplul de dăruire de la gîndească nu numai la uşu­ ce a trecut pe la curtea din închişi iobagii. După atacarea
realizarea integrală a planului integral (în cea mai mare parte şantier, între conducerile lo­ In al doilea’rînd, să se reali­ furnalul nr. 9, va caracteriza, rarea situaţiei ei, dar chiar la Şoimuş, s-a îndreptat pe Mu­ Băii de Arieş, un grup s-a
sfărîmarea cătuşelor feudale.
fizic de construcţii de locuinţe. nerealiznrca se datoreşte lin- turilor, între formaţiile de cu siguranţă, şi pe construc­ Posibilităţile largi de abuz reş, în sus, pînă la Geoagiu, desprins din oastea lui Cloş­
Aceasta nu din cauză că mem­ zeze o reală conlucrare între torii de locuinţe hunedoreni 1 pe care le permitea arbitra­ Bintinti, la Vinerea, Cioara, ca şi s-a îndreptat spre comi­
brii de partid, colectivul lotului rul dreptului privat agravează Tărtâria, Vintul de Jos, tre- tatul Cluj. In Sîngeorjul Trăs-
de instalaţii nu s-ar fi mobilizat 1. M1RZA tot mai mult situaţia iobagu­ cînd prin Sebeş în comitatul căului, răsculaţilor li s-au a-
lui. Abuzează stăpînul, dregă­ Sibiu. lăturat şi iobagii unguri.
Pretutindeni, iobagii răscu­
Inspăimîntati, nobilii, dregă­
torul său, judele, iobagul a- torii au fugit şi s-au ascuns laţi se simţeau biruitori. Cu
vînd puţine posibilităţi de în oraşe sau între zidurile ce­ toate că nu puluseră ocupa
apărare. Acestea fac să abun­ tăţilor, la Deva, Hunedoara, Deva, ei erau încrezători in
de abaterile, neregulile, ca­ Arad, Oradea etc. forţele lor. La 11 noiembrie,
Adevărata valoare, dimen­ ducători auto — şi râu este zurile revoltătoare. In 1773, Ieşind din munţi, ţăranii prin Giurgiu Marcul din Criş­
siunea reală a activităţii po­ că sînt printre ei şi membri spre exemplu, în Ţara Haţe­ şi-au propus să atace Deva, cior, Ion Abrudeanu şi Petru
litice desfăşurate de organi­ cu 1971, pe cele 9 luni tre­ le-au fost încredinţate, pe urmărească cum se transpor­ de partid — care s-au abătut gului erau stăpîni care răstăl­ care era considerată un punct Abrudeanu din Ruda, prin in­
zaţia de partid se relevă în cute din acest an întîrziorile lingă munca de conducător tă minerii de acasă la locul de la normele eticii şi echi­ măceau ordonanţa imperială important. De căderea ei, cre­ termediul condeiului lui Ca-
rezultatele, în faptele de mun­ de curse au fost reduse cu auto, şi operaţiile de taxare, de muncă şi invers, mai cu tăţii socialiste. Mă refer — prin care se încerca o regle­ deau răsculaţii, depinde mer­ rol Brönek, de la oficiul sării
că şi de conduită ale mem­ peste 60 la sută, ceea ce a de cşre se achită cu multă seamă că aici se simţea mult spunea Remus Ciocan — la mentare urbarială de stabili­ sul răscoalei. Astfel, la 6 no­ din Şoimuş, în numele lui Ho­
brilor ei. Acest adevăr se re­ făcui ca şi sesizările ‘’'oameni­ responsabilitate. In activitatea îndrumarea, ajutorul organi­ Gheorghe Achim, Petru Bota, re şi unificare a sarcinilor iembrie 1784, răsculaţii atin­ rea şi al poporului, au adresat
liefează cu pregnantă în aces­ lor să scadă simţitor. Există biroului, analiza modului în zaţiei noastre de partid — Romulus Demian, Constantin feudale. Astfel, cele 4 zile cu seră suburbiile oraşului, dar un ultimatum nobilimii refu­
te zile cînd, în toate organi­ trasee în care se lucrează în care membrii de partid îşi o- spunea impiegatul de autoco- Vesa, Mircea Oniciu — cu a- palmele sau trei zile cu vi­ se retraseră la intervenţia gră­ giate între zidurile cetăţii din
zaţiile de partid, se desfăşoa­ condiţii grele, datorită drumu­ norează sarcinile privind în­ loanâ Ioan Sicoi. bateri do la conduita profesio­ tele ale ordonanţei le răstăl­ nicerilor. A doua zi au tri­ Deva, în care se spunea :
ră adunările de dări de seamă rilor neîntretinute, cum sînt treţinerea maşinilor şi deser­ — Poate că trebuia ca bi­ nală şi morală. Poate mai măceau în 4 zile cu palmele mis oameni spre toate satele „Nobilul comitat, împreună
şi alegeri, cînd comuniştii -îşi Crişcior — Ciuruleasa, Criş- virea în transportul de per­ roul nostru de partid să acor­ piuit ca oriunde, în conduita şi 3 cu vitele, deci toate zi­ apropiate, cu poruncă să se cu toti stăpînii de moşii şi cu
analizează cu responsabilitate cior — Rovina, Crişcior — Şe- soane a constituit o preocu­ de mai multă atenţie grijii fa­ noastră, a conducătorilor auto, lele săptămînii. cheme cîte un om din fieca­ toată seminţia lor, să jure oe
partinică activitatea desfăşu­ suri, Brad — Dumbrava — se se vede munca de educaţie. Conscripţia militară ordona­ re casă pentru atacul Devei. cruce. Nobili să nu mai fie,
rată, cînd se sfătuiesc cum spunea în darea de seamă, pare permanentă, fapt ce a lă de om. E vorba de preţui­ Lucrăm permanent cu oame­ tă de împăratul Iosif al II-lea La 7 noiembrie s-a atacat din ci fiecare, dacă va putea găsi
să acţioneze, ce metode să fo­ prezentată adunării — dar, cu determinat ca Iosif Avram, rea oamenilor. Tovarăşii Con­ nii, sîntem în mijlocul lor, şi la 31 ianuarie 1784, pentru nou oraşul, dar răsculaţii au undeva o slujbă împărătească,
losească pentru ca sarcinile toate aceste greutăţi, avem David Ciocan, Filimon Gher- stantin Onea, Gh. Orlea, Ni- de tinuta noastră morală de­ mărirea efectivelor armatei cu fost respinşi de grănicerii, hu­ din aceea să trăiască. Nobilii
sporite, desprinse din progra­ pinde în mare măsură bunul scopul de a împărţi imperiul sarii şi nobilii înarmaţi. stăpîni de moşii, să-şi pără­
mul partidului, din documen­ mers al muncii. otoman şi revocarea ei aprin­ Izbucnirea răscoalei în Za- sească o dată pentru totdeau­
tele de inestimabilă valoare Aron Tod, Cornel Adam, Fi­ de şi mai mult mînia iobagi­ rand a fost urmată în munţi na moşiile. Şi ei să plătească
ale Conferinţei Naţionale să limon Gherman, Alexe Dud, lor împotriva stăpînilor feu­ pe domeniul Zlatnei şi Abru­ dare ca şi poporul de rînd.
fie înfăptuite cu succes. Ca­ Ioan Căpitan, Remus Ciocan, dali, întrucit înscrierea în ar­ dului. Aici, furia răsculaţilor Pămînturile lor să se împartă
racterul de lucru, de analiză, Gheorghe Orlea, Nicolae Hor­ mată i-ar fi scutit de presta­ nu este îndreptată numai îm­ între poporul de rînd, după
propriu acestor dezbateri, s-a ¡nu m\\ a dea, Constantin Onea, fieca­ ţiile iobăgeşti şi i-ar fi făcut potriva nobililor, ci, înainte porunca ce o va da înălţatul
întîlnit şi în adunarea de da­ re participant la dezbateri a stăpîni pe pămîntul şi casa de toate, împotriva aparatu­ împărat".
re de seamă şi alegeri a or­ U A analizat cu răspundere activi­ lor. lui funcţionăresc, a dregători­ In culmea biruinţei, ultima­
ganizaţiei de partid autobuze, tatea biroului organizaţiei de Ansamblul unor asemenea lor, a juzilor şi gornicilor, tumul este conceput ca unul
de la Autobaza Brad. Comu­ IflfA ii ROADELE II bază şi a cerut noului organ împrejurări a creat condiţiile precum şi împotriva oraşelor. dintre cele mai avansate o-
niştii au avut teren pentru •să * manifeste mult- mai multă biective de luptă din cursul
dezbateri, pentru că munca atenţie grijii fată de om, edu­ răscoalei, cuprinzând cauza
politică a biroului organiza­ caţiei sale. Colectivul auto­ întregii iobăgimi şi însemna,
ţiei de partid s-a îndreptat bazei din Brad şi-a asumat nici mai mult, nici mai puţin,
spre antrenarea întregului co­ sarcina de cinste de a înde­ decît răsturnarea orînduirii
lectiv Ia îndeplinirea cu răs­ comunişti care dovedesc mul­ man. Nicolae Marcu II, Nico­ colae Hordea, mulţi dintre cei plini prevederile actualului feudale.
pundere a sarcinilor profesio­ tă dragoste de meserie, multă lae Nicula,. Cornel Popa, Teo­ care au luat cuvîntul, au a- cincinal în patru ani şi jumă­ înăbuşind cu puterea arme­
nale. Dezbaterile au subliniat grijă pentru utilajele din do­ dor Popa, Constantin Ştefan rătat faptul că la cap de linie tate. Acest deziderat se va lor răscoala, autorităţile au
că numai în primele 9 luni tare, situîndu-se lună de lună şi alţi comunişti să dea e- nu sînt asigurate conducători­ putea realiza — fapt asupra luat toate măsurile de resta­
ale acestui an planul la că- în fruntea muncii. E suficient xemple în întreţinerea si ex­ lor auto condiţii pentru ca­ căruia s-a stăruit în mod deo­ bilire a liniştii şi aducerea
lători-kilometri a fost înde­ să amintim pe Ioan Jurca, ploatarea autobuzelor. Biroul zare — spunea comunistul A- sebit în dezbateri — numai color fugiţi la casele lor. Că­
Nicolae Jurca II, Candin Cioa­
plinit în proporţie de 107 la ra, Petru Circu II, Cornel Po­ a acţionat cu răspundere, dar lexe Dud. Nu mai e timp de printr-o muncă conştientă, pli­ pitanii principali Horea, Cloş­
dezbaterile adunării nu au
aşteptare, pentru că iarna e
sută, iar la venituri s-a rea­ pa, Teodor Popa, Traian Pă- lăsat nesesizate scăpările din aici şi fără încălzire, fără a ca şi Crişan au fost condam­
lizat 108,4 la sută, că, în pe­ trui III, Augustin Vădan şi munca acelora pe care comu­ asigura şoferilor condiţii opti­ nă de dăruire, în care dina­ naţi şi executat!. Cu toate a-
rioada analizată, autobaza a vom avea imaginea unor oa­ niştii i-au ales să le condu­ me de odihnă nu vom avea mizatorii întrecerii trebuie şi cestea, răscoala a constituit o
fost dotată cu 10 autobuze meni adevăraţi, care îşi fac că activitatea. nici randamentul cerut. pot să fie comuniştii. Iar di­ puternică ridicare împninva
asupririi sociale, a asuprit ii
noi, fapt ce s-a simtit în îm­ din muncă crezul de conduită. — Membrii biroului au fost — Am analizat aici proble­ mensiunea reală a muncii po­ sub toate formele, contribuind
bunătăţirea transportului pen­ La transportul de călători, co­ repartizaţi pe locuri de mun­ mele mari ale mtim-ii noastre, litice desfăşurate, a aportului la conturarea conştiinţei revo­
muniştilor Virgil Trifa, Ioan că, cu sarcini concrete pentru
tru publicul călător, în scă­ Toma, Gh. Sîna, Ioan Avram, ■dar eu cred că în atenţia nou­ fiecărui comunist o vor dove­ luţionare a poporului nostru.
lui birou va trebui să stea pe
derea întîrzierilor şi a suspen­ Nicolae Miheţ, avînd atribu­ a urmări şi îndruma activita­ loc de irurile munca de edu­ di-o faptele. Prof. ION FRAŢILA
tea comuniştilor. Dar nici un
dărilor de curse. Comparativ tele cinstei şi corectitudinii, tovarăş din birou n-a fost să caţie. Avem exemple de con­ LUCIA LICIU Tehnologia modernă a pus stăplnlrc In secţia do galvanizare directorul
a Fabricii dc stilpi hidraulici din Vulcan. Filialei judeţene
a Arhivelor statului
(Urmare din pag. 1) ha planificate s-au însămînţat ZI PLINĂ PE OGOARELE (Trebuie mehtionat că şi alţi riana Crislea din anul V con­ este necesitatea imperioasă însămîntat manual grîu pe o patriotică şi cetăţenească fa­
aproape 200 ha. Mecanizatorii directori au fost în fruntea co­ ducând caii, ori aplecată pe de a se intensifica ritmul de tarla unde nu se poate intra tă dc soarta recoltei. In total,
Ion Drăghici, Emil Ceuţă şi CONSILIULUI lectivelor lor pe ogoare. La plugul ce scotea cartofii la lu­ lucru la arat şi semănat în cu semănătoarea. Paralel cu pe comună — ne relata inter­
C.A.P. Ruşi 8 ha. La C.A.P. Victor Davila au însămîntat Sîntandrei, de exemplu, au mină. „Am predat azi la toate unităţile, scop în care acţiunile amintite, s-a lucrat locutorul — cooperatorii mai
Bretea Streiului, Ioan Dolha, mai bine de 50 la sută din su­ INTERCOOPERATIST ILIA participat Ioan Hategan, pre­ C.L.F. 30 de tone de cartofi. trebuie folosită din plin ca­ la transportul recoltei de po­ au de strîns recolta de po­
Ion Lazea şi Ion Moldovan au prafaţa planificată la C.A.P. şedintele U.J.C.C., şi Leonlin Ne-au ajutat mai ales elevii pacitatea de lucru a tractoa­ rumb de pe cîmp, acţiunea rumb de pe mai puţin de L,.>
arat 12 ha teren. Pui, iar Vasile Tămaş şi Ilie De la Vetel, la Ilia, la Boz şi Blăjan, preşedintele U.J.C.M ). care au muncit pînă Ia orn relor — care trebuie să mun­ Iiind finalizată pe 80 de hec­ de hectare, singura neţ .ne
1
La semănat se lucra intens Racoviteanu peste 60 ha din Brănişca, duminică a fost o Ei au ajutat la eliberarea te­ două şi jumătate, Am foi cească ziua şi noaptea —, tare din cele 112 planificate. care mai ridică probleme Iiind
şi pe ogoarele C.A.P. din cele 100 planificate a se în- zi plină. S-a muncit cu spor renului şi la recoltarea ulti­ sprijiniţi şi de lucrătorii de ca şi a forţei de muncă si Inginerul şef ne-a făcut pre­ însâmînţarea griului — lucra­
Nădăştia de Jos. Tovarăşa Ma­ sămînta la C.A.P. Băieşti. Nu­ în toate unităţile agricole, la melor rînduri de cartofi. Pre­ la C.M.N. Deva, mai ales gru­ a fiecărui ceas Imn de lucru. cizarea că pînă la sfîrşitul re care mai trebuie realizată
ria Cărbunarii, inginer şef, şi mai duminică s-ah însămînţat toate lucrările din această şedinta cooperativei agricole pul de la sortare, ceilalţi ca­ primei decade a lunii noiem­ pe mai mult de 350 hectare.
Dumitru Cioarec, şeful secţiei 25 ha cu grîu. campanie. Pe ogoarele unită­ de producţie, Virginia Belea, re au fost în cîmp au venit la MECANIZATORII IN brie a.c. se vor încheia toate Există însă o puternică mobi­
de mecanizare — care supra­ ţilor agricole din cadrul con­ spunea că de acum vor tre­ 9 şi la ora 13,00 au plecat. lucrările cu caro sînt con­ lizare din partea tuturor me­
vegheau desfăşurarea lucră­ ACTIVITATE SUSŢINUTĂ LA siliului intercooperatist Ilia bui să dea bătaie la arat şi N-au mai vrut să stea. Au PRIMELE RÎNDURI fruntaţi cooperatorii si meca­ canizatorilor, ceea ce dă ga­
rilor de pregătire a terenului am întilnit duminică la lucru însămîntat“. Va trebui, că 37 cam lăsat lucrul pe jumătate, nizatorii — respectiv înmaga- ranţia că şi semănatul se va
şi semănat — ne-au informat STRINSUL RECOLTEI cooperatori, mecanizatori, e- de hectare din 95 planificate clar ne-am descurcat cu elevii După ce sîmbătă seara au zinarea recoltei şi însămîntă- încheia cu succes. Chemarea
1
că mecanizatorii Nicolae Pă- levi şi salariaţi. parcă e cam puţin. si cu tovarăşul director A. lucrat pînă la ora 22, dumi­ rile pe cele 210 ha prevăzute. cuprinsă în mesajul adresat
trut şi Traian Boglea, însă- In cooperativele agricole La Vetel consemnăm pre­ Tot în comuna Dobra — de secretarul general al parti­
mîntează 10 ha cu orz, iar din comuna Rin de Mori, a ti­ La Brîznic ziua de dumini­ Chitei, spune preşedintele. Şi nică dimineaţa, ca în oricare la C.A.P. Roşcani — am întîl­ dului, tovarăşul Nicolae
Ion Federean pregăteşte pen­ nut să ne spună tovarăşul nit o atmosferă specifică zile­ Ceauşescu, lucrătorilor de oe
tru semănat 7 ha. La C.A.P. Jurca Gratian, secretarul co­ lor pline de campanie. Bi­ ogoare pentru a depune toate
Streisîngeorgiu — ne spunea mitetului comunal de partid, lanţul zilei de muncă a fost eforturile şi a folosi cu ran­
Cornel Costca, şeful secţiei ţăranii cooperatori, în ajuto­ DUMINICĂ PE OGOARELE rodnic. Cei peste 80 de coo­ dament maxim fiecare oră
de mecanizare, mecanizatorii rul cărora au venit elevii Li­ peratori prezenţi la lucru şi prielnică la recoltat şi se­
Toader Bărbuţă şi Petru Do- ceului minier din Petroşani, mecanizatorii au recoltat po­ mănat, a găsit un puternic
du pregătesc 8 ha, iar Ion rumbul de pe 5 hectare, au ecou în rîndul rooperalori'or
Glodeanu însămîntează 8 ha au terminat de recoltat carto­ eliberat 12 ha şi au pregătit şi mecanizatorilor, aceştia 'i-
cu grîu. Trarloriştii Petru To- fii de pe întreaga suprafaţă JUDEŢULUI_________ pentru însămînţări 20 de hec­ ind hotărîti să finalizeze în
motaş, Lazăr Tămăşoi, Lazăr de 149 ha. Din cele 730 ha tare. Concomitent cu aceasta timpul cel mai scurt ţoale lu­
Dota, Izidor Crăciunesch şî grîu-secară s-au însămîntat s-au însămîntat 10 ha cu crările din actuala campanie.
Ladislau Ro/oti au făcut ară­ 400. Duminică, s-a cules po­ grîu şi s-au transportat la ba­
turi pe 12 ha, suprafaţă ce rumbul de pe 4 ha, s-au trans­ za de recepţie 5 tone porumb.
va fi pregătită şi însămînţată portat la magazii 25 tone po­ zenta, alături de cooperatori, că a fost marcată de prezenta la Gurasada, Cîmpuri-Surduc, altă zi din săptămînă, meca­ Preşedintele unităţii, lovită CONTRIBUŢIE PREŢIOASĂ
cu griu. rumb ştiuleţi, 40 tone furaje, a elevilor şcolii generale ca la lucru, alături de cooperatori, la Burjuc, peste tot s-a mun­ nizatorii din secţia condusă Herci, ne relata că în cursul
s-au sortat 15 tone morcovi şi a mecanizatorilor. Aici, ne a 120 de elevi de la Liceul din de Romulus Sicoe au fost acestei săptămîni se va în­ Ca şi în zilele anterioare,
şi s-au însămînţat 27 ha cu spune secretarul comitetului cit din plin cu toate forţele, duminică pe ogoarele fermei
AU TERMINAT RECOLTATUL Ilia şi lucrătorii Oficiului de la mic la mare, la eliberat prezenţi cu loate tractoarele cheia recoltatul porumbului
grîu. Mecanizatorii Leon Pre- comunal de partid, Ioan Gali, P.T.T.R. Ilia, care au dat o teren, la arat şi semănat. S-a în cîmp pe ogoarele coopera­ de pe ultimele 10 hectare, din din Lăpuşnic a I.A.S. Mintia
doni şi Cornel Niculescu au
PORUMBULUI se lucrează şi noaptea. Nu mină de ajutor la recoltatul muncit şi la Ilia, numai că torilor din Dobra. La brigă­ cele 170 prevăzute, cît şi se­ s-a lucrat cu multă rîvnă. In
însămînţat 12 ha cu grîu la putem decît să le mulţumim, şi transportul cartofilor, ceea aici s-au resimţit unele carenţe mănatul. Tractoriştii Gheor­ sprijinul lucrătorilor de aici
C.A.P. Ostrov, iar Ghideon tovarăşilor Gheorghe Oncoş, zile din Abucea şi Stretea s-a ghe Timişan, Tiberiu Dorea au venit şi 50 de militari în.
In cooperativele agricole Mihutoni, Vasile Vulcu, Liviu de la explorări şi Ioan Noja ce a făcut ca aceste lucrări de organizare. Două semănă­ muncit cu spor la pregătirea şi Pelrişor Şoia dovedesc mul­ frunte cu comandanţii lor
din cadrul consiliului intercoo- Trucăl şi‘ Iulian Bernard au de la C.E.I.L. Deva, care ne-au să iie terminate. Timpul priel­ tori au stat mai bine de o oră şi fertilizarea terenului, pre­ tă hărnicie şi un interes deo­ Gheorghe Buzamet şi Dan
peratist Toteşti şi Călan s-a pregătit pentru semănat 20 ha venit în ajutor asigurînd ast­ nic le-a permis duminică şi din lipsa... seminţei, iar o par­ cum şi la semănat. Inginerul sebit pentru efectuarea lucră­ Stoica. Inţelegînd semnifi­
terminat recoltarea cartofilor la C.A.P. Clopotiva. fel schimbul de noapte pe mecanizatorilor să lucreze din te dintre elevii liceului veniţi şef al C.A.P., Mihai Cazacin- rilor cu care sînt confruntaţi caţia deosebită a conţi­
şi răclăcinoaselor. De aseme­ Cu rezultate bune s-a mun­ tractoare. Este adevărat, uni­ plin. Numai că ritmul de lu­ in ajutor, după ce au ter­ cu, s-a declarat pe deplin în timpul cel mai scurt posi­ nutului m e s a j u l u i adre­
nea, în cooperativele din Den- cit şi la C.A.P. Sarmizegetusa. tatea a terminat recoltarea cru trebuie intensificat pentru minat cartofii, n-au mai fost mulţumit de felul cum meca­ bil. sat de tovarăşul Nicolae
ca cele peste 160 de hectare
suş,, Ciula Mare, Sarmi/egetu- Tenie Toteşteanu, preşedinte­ cartofilor şi porumbului, şi-a să fie însămîntate cît mai îndrumaţi la eliberarea tere­ nizatorii înţeleg să-şi îndepli­ Preşedintele cooperativei a- Ceauşescu cu prilejul „Zilei
sa. Pui, Rîu Bărbat, Băieşti, le unităţii, ne spunea : „Am achitat toate obligaţiile către grabnic. nului. Şi aceasta în condiţiile nească îndatorirea patriotică gricole din Lăpuşnic, tovară­ recoltei", militarii dovedesc o
Baliz, Sîncrai, Bretea Streiu­ terminat de recoltat cartofii slat, dar trebuie spus că cele în care din cele 250 de hecta­ de mare răspundere — de a şul Traian Suba, ne spunea că înaltă conştiinţă patriotică si
lui, Nădăştia de Sus, Gînţaga, de pe întreaga suprafaţă, ce­ 40 de hectare însămîntate re- Centrul de legume şi fructe re planificate pentru însămîn­ pregăti baze temeinice recol­ duminică în această unitate cetăţenească, participînd cu
Valea Singeorgiului, Nădăştia le 15 ha cultivate cu sfeclă prezintă încă foarte puţin. din Ilfa a primit duminică un tat, s-au realizat doar 115. tei anului viilor. Merită toată forţele au fost concentrate Ia dăruire Ia recoltatul cartofi­
de Jos şi altele, s-a terminat furajeră şi porumbul de pe Pentru ca întreaga suprafaţă preţios ajutor la sortarea Cu Bretea Mureşană si Bră­ lauda — ne spuneau ingine­ transportul recoltei de porumb lor şi porumbului, la trans­
culesul porumbului. In cele întreaga suprafaţă de 150 ha. de 140 de hectare să fie însă- cartofilor din partea elevilor nişca, am încheiat „trecerea rul şef şi şeful secţiei de me­ Si sfeclă, eliberîndu-se astfel portul produselor din rîmo,
4 cooperative din comuna mîutată se cere intensificarea — 128 de elevi ai Liceului în revistă” a unităţilor din canizare — tractoriştii Ilie ultimele 14 hectare destinate la eliberarea terenului şi la
noastră — ne spunea Ioan Acum întreaga activitate este ritmului de lucru, folosirea pedagogic din Deva. L-am în- cadrul consiliului intercoope­ Dumitraş, Ion Bogdan, Silviu însămînţărilor de toamnă, lu­ însămînţări. Am retinut si
concentrată la pregătirea tere­
Pat), primarul comunei Pui nului şi semănat. Mecanizato­ raţională a fiecărui tractor şi tîlnit aici, alături de alte ratist Ilia. Consemnăm pre­ Olaru, Traian Marcu şi Au­ crare care se va termina în cîteva nume ale celor care
— mai sînt de recoltat doar a fiecărui ceas de vreme cadre didactice, pe profesorul zenta la lucru în aceste uni­ rel Cimpean, care duminică primele zile ale lunii noiem­ s-au evidenţiat în efectuarea
15 ha cu porumb. La Rîu rii Traian Birtărescu, Liviu frumoasă, ziua şi noaptea. Ioan Munteanu, care sprijinea tăţi, alături de cooperatori, a — 29 octombrie a.c. — au fer­ brie a.c. In ceea ce priveşte lucrărilor amintite. Printre roi
Bărbat, Pui şi Băieşti recolta­ Lăzăroni, Viorel Bugariu, Şte­ instructorul Comitetului jude­ elevilor de la Liceul din Ilia tilizat, pregătit şi însămîntat recolta, la porumb producţia mai harnici se silucază Leon
rea cartofilor, sfeclei furajere fan Dănescu, Ioan Suciu, Pe- Constatarea e valabilă şi pen­ ţean U.T.C. şi conducerea cen­ şi personalul administrativ de peste 20 de ha cu grîu. Coo­ medie realizată pînă acum de­ Ivan, Ion Rei, Ion Bizdadea,
şi porumbului s-a încheiat. In trică Serveschi şi Siminic tru C.A.P. Leşnic. Cooperato­ trului în organizarea muncii. la Şcoala de şoferi Ilia (la peratorii Ion Negru, Aurel păşeşte 3 500 kg boabe la hec­ fon Snva, Ion Mălan, Constan­
cîteva zile se va termina de Stoia au pregătit şi însă­ rii au primit şi duminică un Cuvinte de laudă la adresa Bretea Română) care au a- Marian, Aurelia Ghiara şi tar. Secretarul comitetului tin Stoica, Dumitru Roman,
cules porumbul şî la C.A.P. mînţat cu grîu-secară. pînă la ajutor preţios din partea sa­ elevilor ne-au fost repetate jutst. Ia eliberarea terenului Ion Martinescu şi-au făcut şi comunal de partid Dobra, to­ Teodor Glierlea. Dumitru
Serei. 28 octombrie, o suprafaţă de lariaţilor de la C.E.I.L. Deva, şi la Boz unde preşedintele de coceni si la sortarea a ei cu prisosinţă datoria, asi- varăşul Ioan Zaharia, ne spu­ Mardale, Ton Prăiişlean. Cris­
Interlocutorul nostru a tinut 132 ha din cele 330 planifi­ I.E.C. Mintia si I.P.J.H., alături Manea Tr.vic.ă spunea că „ele­ 12 000 kg cartofi, a mecani­ gurînd huna deservire a se­ nea că şi la C.AP. Răduleşti tei Cătrună şi alţii. Conlribu-
să sublinieze şi faptul că se cate. Ei mai însămînfoază 21 de care lucrau şi directorii vii s-an purtat foarte bine". Şi zatorilor care lucrează si pe mănătorilor. De asemenea, alţi cooperatorii au ieşit masiv tia lor la efectuarea lucrări­
munceşte cu bune rezultate şi ha cu grîu şi fac arături pe Romulus Gotiu, Ieronim Ru- nu maro ne-a fost mirarea timpul nopţii. Ţtepa ce s-a cinci cooperatori, între care ia recoltatul porumbului, ceea lor agricole de sezon osie
la însămînţări. Din cele 450 6 ha. san şi Constantin Iaremschi. cînd am văzut-o pe eleva Ma­ desprins însă din acest raid se afla ?1 Cornel Negru, au ce atestă înalta răspundere deosebit de preţioasă,