Page 11 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 516 @ MIERCURI 4 OCTOMBRIE 1972 I 3
7Peefggty.Troqgffia!q
t Astăzi răspunde
colectivul
în im aprovizionare a populaţiei UJ.M.R. Simeria FUM Pentru melomani
EDD 1 306 sau „Melodii de N. Klrculescu" sau cele
„Procesul unei stele“ mai recente melodii ale cunoscutului compozitor. Din
„repertoriul" discului Semnalăm piesele i „Jar”, „Fe-
(Urmare din pag. 1) tiţo‘% „In cele patru vînturi Să mă strigi", „Inimă,
mii la preţul de cost de ce-ai păţit“, interpretate de solişti cunoscuţi meloma
nilor ca Denlse Constantinescu, Jean Păunescu, Anca
500 000 lei prin economisi agreabili., dud dansează ! Pen Agemolu şi alţii. Acompaniază formaţia Electrecord
nu
pune
A
pe
listâ
aceeaşi
rea a 50 tone de metal şi mele lui Bunuel ţi Berlanga cu tru că în secvenţele In care e (dirijor AleX. Imre) şl Orchestra R.T.V. (dirijor Sile
alte materii şl materiale. cel al lui Rafael J. Salvia ar îl-, pus să „interpreteze“, devine o
— Tovarăşe preşedinte, vă — Pentru a vă răspunde la — Pînă în prezent ne-am bineînţeles, o eroare. Aceasta mască frumoasă, absolut inex Dinicu).
EDC 10 223. „Cită splendo-are", „Pentru un sărut“ şl
jocul
nici
Altminteri,
presivă.
rugăm să vă referiţi la măsu întrebare, precizez că trans onorat în întregime angaja pentru că prestigioşii reprezen protagonistei nu este mai breaz. „In România" — melodii de muzică uşoară compuse
tanţi ai cinematografiei spaniole
rile luale de conducerea Convorbire cu tovarăşul portul mărfurilor a început şi mentul la economisirea me — in afară de faptul că sînt şi Nivelul ei interpretativ ar jena de George Grigoriu şi interpretate de Stela şl George
U.J.C.C. penlru buna aprovi IOAN HAŢEGAN, va fi încheiat peste tot pînă talului şi la creşterea pro el spanioli — nu au nimic co o trupă de amatori mediocră. Enache. Acompaniază Orchestra R.T.V., dirijată de Sile
Totul
e
ges
supradimensionat:
sentimentalismul
ief
mun
cu
zionare a populaţiei din -lo preşedintele U.J.C.C. cel tîrziu la 15 noiembrie a.c. ductivităţii muncii şi aproa tin propagat de „Procesul unei tica, mimica, intensitatea repli
calităţile îndepărtate, de mun Fiecărei comenzi şi facturi ce pe 80 la sută în ce priveş stele“, film care sporeşte şirul cii. Şi această lipsă de propor Dinicu.
dezolant
al
producţl-
lung
de
te, în care iarna este ştiut că poartă inscripţia „aproviziona te angajamentul la produc ilor-limonadă cu încă o subcrea- ţii devine grotescă, lnzestrind
nu se poate ajunge. re de iarnă" i se acordă cea ţia globală şl marfă — ne ţie. „Coşmarul“ muzical şi teh- Cu un haz involuntar situaţiile ................ ...............................*
— Pe baza experienţei ani le — două tone, castraveciori mai mare atenţie, conducerea relatează inginerul şei al u- nicolor al lui Rafael J. Salvia cele mal dramatice. Vina este,
desigur, a regiei scăpate de sub
lor trecuţi, a studierii necesa — 1,6 tone şi multe altele, ur- uniunii noastre judeţene, cele zinei, Iuliu Vernichescu. La nu ajunge nici măcar la nivelul controlul raţiunii estetice. Spectacole Editoriale
filmelor cu Sărită Montlel. Şi
rului şi cerinţelor de consum mînd ca celelalte alimente să ale cooperativelor de consum, baza acestor realizări stă o — să recunoaştem — e greu să Finalul melodramei este anto ® Teatrele de păpuşi din
am stabilit un plan de măsuri fie transportate zilnic, cunos- specialiştii de teren, merceo mai bună utilizare a maşi supralicitezi siropul dens din logic: după ce se lămureşte cu i Bacău şi Constanta aflate Secolul 20 apărut în nu- ;
„Carmen de la Rond;:“, „Regina
concrete pentru aproviziona clnd că pe drumurile fores logii, răspunzînd direct şi ne nilor şi utilajelor — In sec cintecelor“ şi „Ultimul meu tan lux de amănunte ceea ce era măr dublu (3-4) conţine pei
rea de iarnă, precum şi canti tiere se circulă bine şi iarna. mijlocit atît de respectarea ţiile de bază coeficientul sp go“. Dar Rafael J. Salvia reu clar de la bun Început, Othel- | in turneu in judeţul nostru ste trei sule de pagini de
tăţile trebuitoare bunei apro cantităţilor, cît şi de calitatea ridică acum la peste 71 ia şeşte acest lucru, spre nenoro lo îşi reprimeşte soţia. Şi gata. ; vor oferi micilor spectatori prezentate şi conturare a
Astfel
face
că
vizionări a populaţiei de-a — Vorbeaţi mai sus şi de produselor şi respectarea ter sută — precum şi îmbună cul nostru. două ore se sîhtem puşi Adepţii „Vagabondului“ şl ai ; din Deva şl Hunedoara (6 şi iui Homo faber. Personali
| 7 octombrie a.c.) cîteva din
de
timp
lungul lunilor friguroase. A- aprovizionarea unor unităţi menelor de aprovizionare. tăţirea coeficientului numă să plutim in mediocritatea me „Femeii necunoscute“ s-ar pu tăţi marcante din cultura
cest plan se referă la satele din satele îndepărtate, de Deci, există garanţia că prin rului de schimburi. In ur lodramei de cea mai joasă ca tea să şl aplaude la „Procesul j piesele de rezistentă ale sta- universală semnează capi
ale căror drumuri devin im munte. măsurile,ce au fost stabilite, mătoarele luni prin integra litate. film muzical cu in unei stele“, fapt care nu este, I giunil trecute, tole ce alcătuiesc sumarul
Aşa-zlsui
practicabile peste iarnă, cit şi — Da. Pe raza comunelor prin preocuparea mai atentă a rea în producţie a absol trigă poliţistă are o acţiune con fireşte, edificator. Auzim, insă, i © Teatrul de stat din acestui volum : Elogiul mîi-
la unităţile care aprovizionea Lunca Cernii de Jos, lila, Cer- factorilor de răspundere, popu venţilor şcolii noastre pro fecţionată cu o logică aproxima că „Procesul unei stele“ a fost ! Tg. Mureş va prezenta in nii ; Civilizaţie şi natură ;
de
accident
ză muncitorii forestieri. teju de Sus, Buceş, Crişcior, laţia localităţilor îndepărtate fesionale, vizăm îmbunătă tivă. Un unei clntărcţe automobil, cumpărat pe timpul uniţi val j ziua de 6 octombrie a.c. la Repere istorice; Retorica
cu
căsătoria
un
— Cîte unităţi forestiere a- se află cîteva sate în care nu supuse izolării pe timp de iar ţirea substanţială a acestor medic, gelozia nemotivată a me de caniculă. Aşa că... i Deva un recital de poezie faptei ; in aria filmului etc.
veti în vedere ? se poate ajunge iarna. De a- nă va avea totul la dispoziţie indicatori, fapt ce va atrage dicului, sinuciderea unui balerin AL. COVACI i din opera lui Iozsei Attila. „File de istorie literară“
ceea, am luat măsura ca aici şi un proces intentat cintăreţel
— Numărul unităţilor noas şi în perioada cind nămeţii şi după sine acoperirea în în pentru o prezumtivă crimă — apărut în Editura Lyceum
tre puse la dispoziţia munci să fie transportate din timp gerul fac mai anevoioasă sau tregime a angajamentului constituie punctele de sprijin ale cuprinde „Evo'ări" ale unor
produse alimentare, ca : făină
torilor forestieri este de 40, imposibilă ajungerea în aceste luat. povestirii. Protagonista peliculei, mari personalităţi ale lité»
cele mai multe aparţinînd co albă şi semialbă, mălai, orez, localităţi. Consemnînd ca lău — Esenţial — mărturiseş cintă Intre timp, ciută mult, e- | ralurii noastre (Odobestu,
paste făinoase diferite, zahăr,
norm de mult. Dar — şi acest
operativelor de consum din conserve de legume, carne şi te tovarăşul Florian Urican, fapt constituie drama adevărată j Iorga, MaioreScU, Vianu,
Beriu, Dobra, Pui, Rîu de dabilă această preocupare, re secretarul comitetului de a filmului — nici un număr nu i Galaction ş.a.), realizate dé
Mori, Sarmizegetusa, Vata de peşte, marmeladă, ulei, slăni dacţia îşi exprimă angajamen partid —- este faptul că uzi este sortit să devină şlagăr, pen I contemporani ai acestora,
muzica
că
pseudofolclorică
tru
Jos, Baia de Criş, Velei şi al nă, untură, brînzeturi, otet, tul de a urmări şi la fata lo na noastră se află pe un are o linie melodică greoaie, cu : slujitori de seamă ai litere
tele. sare, săpun, produse de tutun, cului modul cum decurge a- drum bun, că oamenii mo prea multe inflexiuni andaluze, lor româneşti. O carte deo
— Ce produse anume se vor chibrituri, petrol lampant şi al bilizaţi de organizaţia de să se reţină de o memorie mu sebit de interesantă care
tele. Precizez că toate cantită provizionarea localităţilor în zicală adăpată la izvoarele mu
asigura prin aceste unităţi? ţile sînt substanţial mai mari depărtate, cum sînt satisfăcute partid răspund prompt so zicii uşoare de calitate. nu poate lipsi din bibliote
Rocio Jurado, ,steaua“ cu pri
— Cartofi — 220 tone, faso decît cele cu care s-au apro cerinţele cetăţenilor din aces licitărilor. Este un lucru e- cina, nu cintă prost şl nici u- ca celor oare au tangentă
le uscată — 27 tone, ceapă — vizionat aceste sate în Iarna te localităţi. sential, mai ales acum cind rltă nu e. Dar încremenită in directă şi permanentă cu
ne-am angajat la finaliza
literatura.
unui
explorat
pî
stil
25 tone, varză murată — două trecută. canoanele maximum de regretatul
nă
rea înainte de termen a O nouă reeditare a româ
la
tone, murături — 5,5 tone, ră- — Acţiunea de transport a Convorbire realizatâ de cincinalului. Greutăţi avem Luis Mariano, Rocio Jurado nu nului (pentru tineri, dar şl
dăcinoase — 1,1 tone, gogone- început ? GH. I. NEGREA încă şi din această cauză unii reuşeşte să se impună cu nimic pentru... alte vîrste) —
După
ce
deosebit.
i-am
cunos
indicatori nu sînt îndepli cut pe Dova şl Rafael, modes „Copiii căpitanului Grant"
niţi pe măsura cerinţelor ta cintăreaţă — cu toate rotiri de JuldS Vefne, a apărut in
calitative. La planul sorti le el de ochi, cind înfocate, cind Editura „Ion Creangă" co
doar
melancolice
—
realizează
mental, de pildă, sînlem în- un plictis aproape insuportabil. lecţia ,.Biblioteca pentru toţi
Recuperarea restanţelor la că în deficit. Mă refer la satorului inspirată Toledano, cunos Scenă din film. copiii". j
c
apariţia
Mai
dan
faptul că C.F.R.-ului îi sîn-
José
cut balerin madrilen, talentat şi
tem „datori" 3 locomotive.
Ne gîndim la intensificarea
activităţii, la organizarea
mai bună a muncii, pentru
recoltat şi însămînţări nu mal ca în .acest ultim trimestru Prin efortul Instalaţiile de iei moi ice re sini
să lichidăm restanta înre
gistrată.
N. R. U.M.M.R. Simeria colectiv al
se confruntă intr-adevăr cu
ngăduie nici o clipă de răgaz I o serie de greutăţi. De pildă, exploratorilor pe egătite pentru da
îndeplinirea planului de in
vestiţii aferent acestui an
prezintă incertitudine. Şi (Urmare din pag. 1)
(Urmare din pag. I) amintite consideră oare că hotărîre în scopul ieşirii din asta pentru că constructo Anotimpul rece ne dă me Centrala termică nr. 7 e un unele, deşi noi le-am cerut a-
şi-au făcut pe deplin datoria impas şi recuperării grabnice rul — l.C.S. Hunedoara — —• Despre sondorii de la reu tîrcoale. Instalaţiile de în adevărat şantier. Pe două Ca ceasta din timp.
privind pregătirea recoltei a- a restanţelor înregistrate. rezolvă destul de lent obli Ohaba — ne spunea ing. Eu- zane se face un experiment,
xi - tind condiţii ca pînă la nului viitor? Aceeaşi întreba Importanta încadrării semă gaţiunile ce-i revin fată de geniu Anton, şeful serviciului călzire centrală sînt pregătite O află problemă grea ne-a
siii-jitul săptămînii să se a- re vizează şi organele locale natului în perioada optimă es acest beneficiar. foraj din cadrul I.P.E.G. Deva pentru a da căldură? Sini in iar cu înlocuirea conductelor creat zilele acestea la centra
junga la circa 200 hectare. ale puterii de stat din comu te binecunoscută de către toţi Avînd în vedere sarcini — avem numai cuvinte de vitaţi a răspunde la această pe reţeaua termică exterioară la termică bloc I, şantierul I
Numărul unităţilor în care nu nele Unirea, Sălaşu de Sus şi lucrătorii de pe ogoare. Pen le mobilizatoare ce revin u- laudă. In frunte cu comuniştii, întrebare fochişti, mecanici, s-a ajuns în vecinătatea cen al T.C.H. Au început lucrările
s-au declanşat însămjnţările Mărtineşti, localităţi unde, pî tru a diminua pierderile din zinei în 1973 şi a căror în sub directa îndrumare a orga instalatori şi cadre de condu tralei. de extindere la centrală, dar
este insă mult mai mare de nă ieri din cîte 300—900 ha producţie, este o obligaţie de deplinire depinde de modul nizaţiei de partid, colectivul a cere de la I.G.C.L. Deva. Şi Cu sondajul ne-am oprit au distrus instalaţia de forţă
cît cel al cărora in care s-a planificate nu s-a însâinînlat căpetenie a organizaţiilor de în care noile capacităţi de reuşit să depăşească planul de iată în-ce-fel răspund. aici. Era în 29 septembrie. O şi lumină, de care noi avem
început lucrarea respectivă, nici măcar un hectar (!). partid de la sate, a consiliilor producţie vor■ fi terminate foraj cu 149 ml, în condiţiile La centrala termică nr. 13 zi mai tîrziu, tovarăşul Vasile nevoie pentru a da căldură cu
reţiiiînd atenţia îndeosebi fap Fireşte, în condiţiile cind populare comunale şi condu in acest an ne alăturăm în care atît aprovizionarea cu din cartierul Dacia ; Prodea, inginerul şef ai vechile cazane.
tul că există situaţii necores- ne aflăm aproape la jumăta cerilor C.A.P. ca, paralel cu „doleanţei“ uzinei solicitînd materiale cît şi condiţiile de — Instalaţia pierde apă pe I.G.C.L. Deva, dădea această Am consemnat promisiunea
punzatoare tocmai în coopera tea perioadei optime recoman recoltarea, să mobilizeze în lucru nu au fost uşoare. reţea de cind a fost racorda asigurare : solemnă făcută de comitetul
tivele agricole unde an de an date pentru însămînţări în ju tregul potenţial de forte şl constructorului reanalizarea — Ax trebui adăugat — a tă la ea poşta nouă (fochistul ' — Termenul pentru punerea oamenilor muncii din I.G.C.L.
se obţin recolte sub posibili deţul nostru, iar semănatul nu mijloace mecanice la elibera posibilităţilor pentru termi intervenit ing. Vasile Cîrpan, Romutus Stancu). la punrl a instalaţiilor de ter- Deva prin inginerul şef al în
tăţi, datorită întîrzierii semă s-a efectuat nici pe 20 la sută rea terenului, la pregătirea şl narea obiectivelor în cel şeful serviciului tehnic — că — Dacă încarc instalaţia di moficarc este de 15 octombrie, treprinderii, precum şi greu
natului. Aşteptînd un limp din suprafaţa stabilită, se e- însămînţarea în timpul cel mai scurt timp. întreg colectivul de muncă al mineaţa, ta ora 10 e complet dar noi în comitetul oameni tăţile de care ne-a vorbit, cu
ideal pentru semănat, s-a a- videnţiază acut necesitatea mai scurt a tuturor suprafeţe xaionului Ohaba este preocu goală. Pierderi pe rotea (Floa credinţa că toti cei cărora le
m.nat de pe o zi pe alta în luării de măsuri operative şi lor planificate. pat să execute lucrările prevă rea Igna, fochist la CT 12). lor muncii am hotărit să fa revine o părticică do contri
cem toate remedierile pînă la
corporarea seminţei în sol, zute cu maximum de eficien — La două cazane sînt ele- 5 octombrie şi le vom face. buţie In rezolvarea optimă a
deşi unele C.A.P. au avut pre tă. Dovadă este şi faptul câ menti sparţi, iar aparatul de problemei încălzirii centrale în
gătii patul germinativ pe zeci numai în acest an s-au obti contracurent curge (Alexandru Eu consider că în cartierul actualul sezon la Deva vor a-
şi chiar sute de hectare. nut însemnate reduceri Ia Pantea, fochist, CT 11). Dacia situaţia e foarte bhnă. dtice această contribuţie la
Instalaţiile sini noi dar pierd
Un serios semnal de alarmă consumul specific de materia In cnrlierul Gojdu „sondăm" timp. Ne-am făcut datoria de
îl constituie situaţia întîlnitâ le, iar economiile ia preţul de la centralele termice nr. 8 şi apă din cauză că cetăţenii
la cooperativa agricolă din cost se ridică la peste 600 000 nr. 7. La ni. 8, o porţiune din neautorizaţi manevrează va a atrage atenţia pe această cale
tuturor conducerilor de uni
Deva, unitate unde începerea iei. De remarcat că întreg vo canalul termic e inundată de nele de golire. tăţi că au datoria fată de
insămintărilor pe cele 400 hec lumul de lucrări corespunde apă. Şeful echipei de instala Centralele termice nr. 10 şi
tare planificate stă încă sub pe deplin normelor de calita tori de la reparaţii, Gri ore nr. 7 din cartierul Gojdu con I.G.C.L. Deva şi, indirect, fată
semnul imrebării. Asemănător te, respectîndu-se totodată in Moldovan şi fochistul Viorel stituie pentru noi cele mai de locatarii din blocurile ter-
slau lucrurile şi la C.A.P. Be- dicaţiile stabilite prin proiect. Lazăr ne transmit convingerea grele probleme. La ele sînt moficate. Ne facem aceeaşi
jnn, Bîrsău, Popeşti şi Ban- După cum se poate consta lor că, în afară de acesi mic racordate blocuri administrate datorie atrăgînd atenţia con
potoC. ta, zăcămîntul de la Ohaba- neajuns, toate reparaţiile au de Termocentrala Mintia, E- ducerii I.G.C.L. că problemele
Restante se semnalează şi Ponor îşi dezvăluie treptat po fost făcute şi că centrala poa norgoronstructii şi Energomon- legate de încălzirea centrală
la cooperativele agricole din tenţialul de care dispune. Es- le da căldură chiar în mo taj. Reţelele termice din sub alcătuiesc un complex şi re
le un fapt îmbucurător care
Vaidei, Romoşel şi Romos ca mentul acela, cu eficienta do zolvarea lor depinde de un
re, deşi au peste 150 ha teren garantează că întregul colec solurile acestor blocuri sînt lanţ de factori. Dar cele mai
tiv de mineri şi exploratori
pregătit, nu au realizat semă de aici dispune de calităţile rită. Canalul termic, ni s-a degradate, iar obligativitatea multe verigi din lanţ, tot la
natul nici pe 25 de hectare. C.A.P. Tuni aş. Mecanizatorii D. Popescu, Nicolac Mihăilă ţi Nicolae Nasta pregiitesc tarlaleie unui priceput şi harnic deta spus, e inundat de apă de la reparării şi înlocuirii lor re I.G.C.L. se află!
Consiliul popular comunal Ro pentru lnsâmtnjarea griului. Foto: V. ONOIU şament de cercetători ai a- instalaţia de scurgere a unei vine proprietarilor. Dar abia
mos şi conducerile unităţilor dîncurilor. chiuvete din centrală. acum s-au apucat de lucru la ION CIOCLEI
Acordul global îşi dovedeşte
eficienţa. Deci, se impune Cronica etapei După 35 de ani „Cupa
Da vis“ a re venit
Fostul antrenor al Victoriei,
ă nu Înţelegem că suc
Aurul Brad jubilează într-o
generalizarea iui S bil al Jiului, la Arad, din vremea sa bună, Voines- serie „străină", care i se po în Europa, la Bucureşti
cesul cu totul remarca
triveşte parcă mai bine : 0—0
cu, revenit la Călan, a adus
constituie „conul de umbră" cu el şi bunele obiceiuri la Tehnofrig Cluj — echipă
pentru celelalte echipe divizio vechi: evoluţie sigură, cu re din prima jumătate a clasa
Davis",
„Cupa
celebrul
Trecerea, pe baza indicaţiei tar. Pe această cale unitatea ducţie in plus de aproape nare hunedorene. Dimpotrivă, zultate meritorii. Salutăm cu mentului. trofeu care răsplăteşte (n România, „Cupa Davis" re
date de conducerea partidului, va obţine o producţie supli 1 000 tone. Ca urmare, numai trebuie să remarcăm că şi eta toată căldura revirimentul CAMPIONATUL JUDEŢEAN. vine pe continentul european
la retribuirea muncii în acord mentară de peste 40 000 kg ca retribuţie suplimentară u- pa de duminică a priit echipe Victoriei Călan. Minerul Aninoasa — Utilajul fiecare an pe cea mai bună după 35 de ani. De atunci,
global in cooperativele agrico cartofi şi 80 000 kg porumb, nii cooperatori vor primi su lor noastre, constituind o con Minerul Teliuc, intr-un fel Petroşani 4—1 (1—0). Au în echipă de tenis din lume, a fost ea a fost disputată numai în
adusă de curînd de la New
oraşe din S.U.A. şi Austra
le a creat un puternic stimu astfel creindu-se premise fa me de peste 1 000 lei. Un spor firmare a premiselor desprinse echipa constanţei, şl-a depăşit scris Băieşu. Gudacu, Broască, York (S.U.A.) la Bucureşti
lent în muncă pentru ţăranii vorabile îndeplinirii cincinalu apreciabil de recoltă se înre din bunele evoluţii anterioare. de mult condiţia modestiei, Cleorgescu, respectiv, Halasz. lia.
cooperatori. Eficienţa noii for lui înainte de termen, onoră gistrează şi la cultura porum Corvinul va juca astăzi par devenind prin seriozitate şi Gloria Haţeg — Sportul stu pentru a fi pusă în joc cu
me de cointeresare materială rii exemplare a obligaţiilor bului. tida amînată cu Chimia Făgă sîrguinţă aproape imbatabilă denţesc Hunedoara 3—1 (0—1). prilejul finalei ediţiei 1972,
este dovedită de producţiile contractuale. Ca şi la întreţi Ca urmare a introducerii re raş şi nu ne îndoim că hu- Oaspeţii au condus în prima ce se va disputa în zilele de
superioare prevederilor de nerea culturilor, la recoltat se tribuirii muncii în acord glo nedorenii se vor revanşa pen pe teren propriu şi destul de repriză prin golul lui Szeleş. 13, 14 şi 15 octombrie pe te Mîine, Ea Deva,
plan obţinute în toate sectoa bal, sporuri apreciabile de tru acea înfrîngere cu 5—0 la rezistentă în deplasare. Dumi După pauză, Giuroni (2 go renurile Progresul, între e-
rele de activitate unde s-a a- înregistrează o participare ma producţie se realizează şi la Făgăraş, în campionatul trecut. nică a învins cu 3—1 pe de luri) şi Găldean hotărăsc vic chipa S.U.A., deţinătoarea meciul amical
plicat acordul global. Cunos- sivă a cooperatorilor la mun cooperativa agricolă din satul Mureşul Deva a obtinut re butanta Constructorul Arad, toria în favoarea localnicilor. cupei, şi selecţionata Româ
cînd că mărimea cîştigului că, odată cu evitarea pierde Ruşi. Inginerul şef, Ioan Ma zultatul scontat la Progresul dar a evoluat mult mai bine De notat că Chivu (Gloria) a niei.
fiecărui cooperator şi mecani rilor din recoltă putîndu-se tei, ne relata că prevederile Timişoara, evoluînd aşa cum decît arată scorul. Au înscris ratat o lovitură de la 11 me „Salatiera de argint", cum Mureşul - Dinamo
zator este legată nemijlocit de pregăti temeinic şi producţia planului la cartofi se depă ne-a obişnuit în acest campio Aposlolido (33’), Peia (52') şi tri. i se mai spune „Cupei Da
nivelul producţiilor realizate, anului viitor prin eliberarea la şesc cu 1 500-2 000 kg la hec Papiţa (53’), respectiv, Varga Minerul Vulcan — Energia
lucrătorii ogoarelor au depus timp a terenului şi însămînta- tar, iar din sectorul zootehnic, nat, fiind, după 7 etape, ală (71’). Paroşeni 2—1 (1—1). Oaspeţii vis“, cîntăreşte 6,052 kg, mă Bucureşti
turi de Victoria Călan, ne
eforturi susţinute pentru a e- rea culturilor păioase de toam unde activitatea cunoaşte o învinsă, realizînd şi un gola Minerul Lupeni. incepînd deschid scorul prin Andraş, soară 33,02 cm în înălţime
fectua toate lucrările la timp nă în epoca optimă. Aşa cum îmbunătăţire simţitoare, s-au veraj excelent : 14—2. La Ti mai greoi decit ne aşteptam, dar imediat Hristea egalează. şi are o anvergură de 45,72 Continuîndu-şl seria pregă
şi în bune condiţii agrozooteh a hotărit adunarea generală a livrat deja peste cantitatea de mişoara, echipa condusă de echipa lui Mihalache începe După pauză, Maioş înscrie go cm. Confecţionată din argint, tirilor prin meciuri de verifi
nice. Dialogurile purtate pe a- cooperatorilor, pentru fiecare lapte contractată pe întreg a- să-şi revină. Şi chiar dacă a lul victoriei localnicilor. cupa este împodobită cu în care cu echipe de categorii
ccastă temă reliefează faptul tonă de porumb obţinută re nul mai mult de 20 000 litri. antrenorul L. Vlad a reuşit să învins numai cu 1—0, trebuie Dacia Deva — Minerul Ghe- crustaţii din aur. Trofeul es superioare, formaţia Mureşul
că prin aplicarea acordului tribuţia este de 103 lei, iar reziste atacurilor dezlănţuite să ţinem cont că C.F.R. Sime lar 6—0 (4—0). Au marcat te aşezai pe un postament Deva a adresat clubului Di
global au de cîştigat atît co Exemplele de felul celor a- ale Progresului şi chiar să e- de lemn de nuc lustruit, pe namo Bucureşti invitaţia de a
pentru fiecare tonă de cartofi mintite sînt numeroase, ele galeze în minutul 70, prin ria a opus o replică dîrzâ, Leaha I (de 4 ori) şi face o „escală“ la Deva, în
operativele agricole cît şi ţă — 72 lei, plata făcîndu-se în demonstrînd cu prisosinţă şi cu demnă, ratînd şi cea mai mare Leaha II (2). care sînt fixate plăcuţe de drumul său spre Hanul Bucura
ranii cooperatori. bani şi în natură după struc Stark, din pasa lui Macavei II. ocazie a meciului, în minutul C.F.R. Simeria — Aurul Bratl argint avînd înscrise nume
Referindu-se la avantajele tura normei convenţionale. deplină convingere necesita Scorul a fost deschis, în min. 45, cind Liurcă singur cu por 4—2 (2—2) Solomon (Aurul) le echipelor cîştigătoare, ale — tradiţionalul loc de cazare
noii forme de retribuire a tea generalizării acordului glo 35, de către Matius. Deci, tarul a şutat pe lingă bară de deschide scorul, iar egalarea componenţilor lor, precum şi a dinamoviştilor înaintea me
muncii, tovarăşii Emil Furdui, Pentru depăşirea producţiei se bal în toate sectoarele de ac punct preţios pentru Mureşul, la 7 metri Singurul gol al o aduc tot oaspeţii, prin Oană rezultatele finale. Pe aceste ciurilor de la Petroşani.
secretarul comitetului comu acordă retribuţie suplimentară. tivitate ale cooperativelor a- în condiţiile în care, se pare, meciului a fost marcat de Lu- (autogol). Aurul preia din nou Clubul Dinamo a acceptat
— La cooperativa agricolă Electromotor nu mai iartă ni inscripţii figurează şi rezul invitaţia si, astfel, spectatorii
nal de partid şi primarul co din Simeria, ne spunea ingi gricole, această formă de re mic, iar Victoria Călan merge cuta, care a reluat mingea conducerea prin Adam, dar tatele înregistrate în meciu deveni vor beneficia de orga
munei Burjuc, şi Doina Vurm, nerul şef Constantin Coriciuc, tribuire a muncii fiind un fac mină în mină cu echipa de- respinsă de portarul ivănescu ludoraşcu (C.F.R.) aduce e- rile finale S.U.A.—România nizarea unui meci interesant,
inginerul şef al cooperativei tor stimulator de mare efica veană. la şutul iul Cotroază (min. 65). galarea la repriza. După pau din anii 1969 şi 1971. „Cupa ce va avea loc mîine, pe sta
introducerea acordului global ză, feroviarii joacă mai bine
agricole din localitate, ne spu îşi dovedeşte cu prisosinţă e- citate in valorificarea superi Victoria Călan a evoluat Ştiinţa Petroşani a învins şi îşi adjudecă victoria prin Davis" a fost atribuită întîia dionul „Cetate“, cu începere
neau că la culturile de car ficienţa. In zootehnie, plănui oară a potenţialului de pro exact în aceeaşi manieră ca cu 1—0 pe Metalul Oţelu Ro golurile marcate de Tudoraşcu dată în anul 1900, la Boston, de la orele 16 şi 15 minute.
Echipa Dinamo va alinia for
tofi şi porumb se întrevede anual la producţia de lapte ducţie al fiecărei» unităţi a- Mureşul, obtinînd un „nul“ o- şu, ameliorîndu-şi puţin situa şi Poenar. cu ocazia finalei S.U.A. — maţia înlîi, care va fi utiliza
Marea Britanie, cîştigală cu
posibilitatea depăşirii planului s-a realizat cu trei luni mai gricole cooperatiste. norabil la Tomnatic, echipă ce ţia, dar încă randamente, a- N. STANCIU 3—Ode tenismenii americani. tă şi duminică în meciul cu
cu ciu-a 2 000 kg cartofi şi devreme. De asemenea, la sfe nu dăduse nici un punct pe ceslei echipe este sub obiş cu sprijinul corespondenţilor Jiul. Bun venii, stimaţi oas
600 ka porumb boabe la hec cla de zahăr se obţine o pro N. TIRCOB teren propriu pînă duminică. nuitul anilor trecuţi. voluntari ai ziarului Pentru prima oară în peţi, la Deva I