Page 17 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 17
Proletari din toate ţările. unifi-vă!
Se extinde reţeaua realizarea acestora au cola
borat şi specialiştii Institu
maritimă deservită tului de cercetări pentru cul
tura cartofului şi sfeclei de
de echipajele flotei zahăr din Braşov. Au fost,
de asemenea, lansate în cul
noastre comerciale tura mare noul soi de orz
de toamnă „Cluj 230“ şi so
Reţeaua liniilor maritime iul de trifoi ,,Select-l". Soiul
deservite de echipajele flo de grîu „Dacia“, extins in
tei comerciale a Navrom- producţia agricolă, dă an de
ului s-au extins considerabil an recolte bogate, dovedind
în acest an, navele româneşti o bună adaptare la condiţiile
ancorînd „în premieră“ în pedoclimatice din Transilva
50 de porturi din lume. nia.
Printre acestea se află Pointe
Noire — Congo, Matadi —
Zair, Calabar şi Port Harco- Realizarea unor
urt — Nigeria, Nouadhibou
— Mauritania, Dar Es Salaam economii prin
— Tanzania, Oran — Alge aplicarea inovaţiilor
ria, Tanger — Maroc, Phila
delphia, Houston, Kings-Bay, TIMIŞOARA. La uzina me
New-Orleans şi Tampa — canică din Timişoara, unde
ANUL XXIV Nr. 5 518 VINERI 6 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI S.U.A., Badeck — Canada, iniţiativa „Fiecare inginer să
Murmansk — U.R.S.S., Ter- rezolve o problemă tehnică
neuzer — Belgia, Folkstone în afara sarcinilor de servi
—Anglia, Drammen — Nor ciu" a cuprins pe toti speci
vegia, Aarhus — Danemarca, aliştii uzinei, se înregistrea
Caen — Franţa, Tutun — ză noi propuneri de inovaţii
Ciftlik — Turcia, Kavalla — şi raţionalizări de mare efi
Grecia, Ploce — Iugoslavia, cientă economică şi produc
Djakarta — Indonezia, Sakay tivă. Inginerii Ştefan Toth şi
— Japonia.
loan Diaconii, de exemplu,
Extinderea activităţii flotei au adus importante îmbună
noastre maritime a fost po tăţiri constructive şi tehno
sibilă datorită înzestrării sa logice în producţia lagărelor
le, în cursul acestui an, cu de la mecanismele de trans
navele „Vrancea“, „Dolj", laţie ale maşinilor de ridicat
„Tg. Jiu" şi „Sălaj", folosirii şi transportat, iar inginerii
mai eficiente a vaselor şi loan Morariu, Nicolae Ivas-
AVlNT PUTERNIC AL ÎNTRECERII IN instalaţiilor portuare. cu şi tehnicianul -Vasile Bu
ruian au pus la punct o teh
nologie îmbunătăţită do exe
Noi soiuri de cuţie a semicuplajelor elas
RlNDUL COLECTIVELOR HUNEDORENE plante agricole tice do la frînele podurilor
rulante, aducîndu-le şi unele
modificări constructive. Eco
CLUJ. La Institutul agro nomiile postcalculate realiza
PENTRU ÎNDEPLINIREA ÎNAINTE DE nomic „Dr. Petru Groza“ din te pe seama aplicării aces
Cluj au fost create în. ulti
tor perfecţionări şi a altor
mii ani o serie de noi soiuri inovaţii propuse de specia
şi linii de plante agricole. liştii uzinei se ridică pînă
TERMEN A PREVEDERILOR CINCINALULUI Colectivul oţelăriei electrice de Ia Hunedoara a adus o contribuţie importantă la realizarea pe Recent s-au omologat şi ra- acum la peste 2 milioane
ionat liniile de cartofi .„Mă
ste prevederi a unei producţii de 7 800 tone oţeluri aliate.
Foto: I. LEHOCZKY gura" şi „Braşoveana". La lei.
Angajamentul—cuvînt de onoare al A
In pagina a ll-a
colectivului ! Cum este respectat ? Club sătesc al tineretului Gîndire şi
DENSUŞ. Organizaţia U.T.C.
Dialogul experienţei: de la C.A.P. Peşteniţa a în amenajat, de asemenea, un
Tinerii din Peşteniţa au
Astăzi răspunde colectivul 1.1.1. Haţeg HUNEDOARA- treprins, recent, o acţiune club sătesc al tineretului, ingeniozitate
de muncă voluntar-patrioti-
unde in prezent se poate
juca şah, tenis de masă, se
că pentru recoltarea măcie-
şelor. La acţiune, organizată
duminica, în cadrul căreia poate asculta muzică. Joia tehnică
şi duminica se organizează
s-au cules 80 kg măcieşe, la club seri de dans.
In cei aproape doi ani, cit diferite, obţinerea unor mobi re ş.a. De asemenea, am mai au luat parte tinerele Cor Organizaţia U.T.C. de la
a trecut din actualul cincinal, lière in afara fondului pieţei înfiinţat o secţie nouă de con REŞIŢA nelia Bărboni, Rodica Sîr- C.A.P. Peşteniţa este, de VULCAN. Doi ingi
colectivul 1.1 .L. Haţeg a acţio în valoare de 133 000 lei, pre fecţii mei alice care, deocam bulescu. Cornelia Mărgări- fapt, evidenţiată pentru du neri, Ioan Creţu şi Du-
nat permanent pentru înfăp cum şi realizarea unor impor dată, produce diverse produse toni, Marioara Păsculescu, cerea la îndeplinire cu răs mitru Crăciun de Ia Fa
tuirea sarcinilor trasate de tante economii de materii şi necesare pentru consumul in Rozica Bistrian, Emilia Vin- pundere a sarcinilor ce-i brica de stilpi hidrau
Congresul al X-lea al P.C.R., materiale. tern şi pe care, pînă acum, tilă, Rodica Păsculescu şi revin. lici Vulcan, au conceput
pentru ridicarea activităţii la — Ne-am subordonat activi le solicitam altor întreprin altele, în frunte cu I.eoniţa şi realizat un stîlp hi
înaltele cote ale eficientei e- tatea înaltelor comandamente deri : carcase pentru betoane Azi despre Dănescu, secretara comite NICOLAE RĂRIŞ draulic cu ventil prote-
conomice. Conferinţa Naţiona politice şi economice stabilite armate (garduri, stîlpi etc.), tului comunal al U.T.C. activist al Comitetului judeţean jant, care exclude de
lă a partidului, din iulie a.c„ de Conferinţa Naţională a şuruburi, utilaje de mici di Densuş. al U.T.C. teriorarea acestuia în
a determinat o şi mai mare partidului, căylînd şi descope mensiuni, alte piese ce ne tre Munca politică puternic ancorată 5a timpul exploatării. Pe
mobilizare a întregului colec rind noi căi de creştere a efi buie. Cu celelalte măsuri or lista inovaţiilor gîndlte
tiv de muncă pentru realiza cienţei muncii noastre — ne-a ganizatorice adoptate, noi de ei s-au mai adăugat
rea integrală a indicatorilor declarat tovarăşul Cornel Je- vom realiza planul anual în de curînd încă altele.
din planul anual şi a angaja ledintan, directorul întreprin 11 luni, pentru a ne aduce o realizarea planului şi angajamentelor Este vorba în primul
rînd de stîlpul de aba
mentelor asumate. Acestea din derii. Intre altele, aş aminti contribuţie sporită la realiza iar maximele între 9 şi 12 gra- taj cu spaţiu inte.rdublar
urmă, care reprezenită în fapt înfiinţarea, în luna mai a.c., rea obiectivului suprem — • *• de. activ şi Aparatul de
potenţialul de forte şi canti a secţiei de confecţii textile cincinalul înainte de termen ! © Acţiuni dinamice pentru gene VKEMIEA tractat şi manipulat in
tatea de rezerve interne exis în colaborare cu Fabrica de Greutăţi în realizarea ritmi subteran, care funcţio
tente în întreprindere, sînt confecţii „Bega“ din Timişoa că a sarcinilor de plan şi a ralizarea iniţiativelor muncitoreşti PENTRU URMĂTOARELE nează cu aer compri
deosebit do semnificative în ra. Colectivul de 50 munci angajamentelor există şi în DOUA ZILE mat.
acest sens. Astfel, colectivul toare, cît numără în prezent cadrul I.I.L. Haţeg. De pildă, M Din experienţa unor comitete
I.I.L. Haţeg s-a angajat să ob această nouă secţie, a reuşit pînă în prezent, nu a fost PENTRU 24 ORE Pe agenda de lucru a
ţină suplimentar o producţie într-un timp relativ scurt să confecţionată nici o bucată din şi organizaţii de bază Vremea va fi rece cu cerul celor doi inovatori se
globală industrială în valoare confecţioneze o serie de măr cele 12 canapele „Dihan“ cîte Vremea se menţine rece, cu schimbător, favorabil ploilor află noi obiective a că
cerul temporar noros. Vor că-
de un milion Iei. Pe sortimen furi foarte solicitate pentru figurau în angajament şi nu SI Fiecare specialist—antrenat în dea ploi intermitente. Vîntul locale. Vîntul va sufla din ror finalizare se apro
te, angajamentele anuale sînt fondul pieţei: 4 900 bucăţi ro va sufla potrivit din nord- nord-vest. Temperaturile mini-
si mai grăitoare: confecţiona chiţe pentru plajă, 1 400 bu MARIN NEGOIŢÂ soluţionarea problemelor tehnice est. Temperaturile minime vor me vor fi cuprinse Intre 3 şî pie de sfîrşit in viitorul
4 grade, iar maximele intre
rea a 200 garnituri de camere căţi cămăşi de noapte, 7 400 ii cuprinse între 1 şi 5 graile, 10 şi 14 grade. apropiat.
combinate. 10 bucăţi dormeze şorturi pentru uniforme şcola- (Continuare in pag. a 3-a)
r~---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->l
Fiecare oră bună de lucru să fie folosită la
Căminul cultural trebuie să devină un
Î N C H E I E R E A G R A B N I C Ă A
adevărat centru cultural-educativ al comunei
RECOLTATULUI Şl INSĂMINŢĂRILOR • Ancheta efectuată, cu tean de cultură şi educaţie gricullura socialistă pe coor
două luni în urmă, în cadrul
căminului cultural din Dobra socialistă să se deplaseze o donatele modernizării şi înal
zi, chiar mai multe, pentru a
eficiente",
tei
expunerea
reliefa o modestă activitate da indicaţiile cuvenite. Mai „Cuvîntul partidului — în
cultural-educativă a acestui ales la Dobra, comună mare, drumător luminos", montajul
O experienţă care merită aşezămînt. Una dinlre cau unde munca culturală este şi lilerar „Domnitorii pămînteni
zele imediate putea fi găsită
— apărători ai fiinţei naţio
ea vastă.
[ In sprijinul campaniei de recoltare în încadrarea de puţină vre răşa Chim cîteva probleme nale", un concurs despre via
„Eu am discutat cu tova
me (aproximativ două luni)
ta şi activitatea lui Avram
a noului director, Marfa Chi-
să fie generalizată ra, lipsit de experienţă. legate de activitatea cărni- Iancu, seri literare, de filme.
Din ceea ce a conceput
Strîngerea fără pierderi a întregii recolte tocamioanele au fost dotate cu piese de — Cunoaşteţi coordonatele pentru actuala lună se ob
: constituie în aceste zile acţiunea nr. 1, în schimb, scule, prelate, paraseîntei etc. La fie muncii pe care trebuie să servă o organizare a acţiu
i care sînt mobilizaţi, pe lingă lucrătorii ogoa care lot de autocamioane a fost ataşat un a- o efectuaţi, a fost întrebarea Pe urmele unei nilor la locul de muncă, di
în cooperative din zona relor, şi ceilalţi oameni ai muncii din fabrici, telier mobil, încadrat cu meseriaşi bine pre pe care am adresat-o atunci anchete anterioare rect în unităţile economice
gătiţi.
uzine, şcoli, instituţii. Ca în fiecare an. şi de
interlocutoarei noastre.
— C.A.P., S.M.A. —, abor
i această dată, întreprinderii de transporturi Din rîndul conducătorilor auto au fost se — Aproximativ. Cu timpul darea mai intensă a lucrări
; auto Deva îi revine principala sarcină de a lecţionaţi cei mai buni, şoferi cu vechime şi sper să deprind ceea ce tre efectuate la Dobra lor de sezon, în special ur
experienţă în muncă.
Haiegolui cocenii j asigura transportul de pe cimp a recoltelor. au plecat din autobazele Deva şi Aiud la j buie să fac. gentarea recoltatului, îmbi
Zilele trecute, primele convoaie de maşini
; Conducerea I.T.A. Deva, împreună cu orga
narea unor modalităţi de
— Aceasta presupune, pe
nele de partid din întreprindere şi autobaze,
lingă efortul propriu şi spri
a luat cele mai bune măsuri pentru pregă I.A.S. Iernut, judeţul Mureş, pentru a trans- i jin din partea factorilor care nului cultural, de munca ce muncă culturală (masă ro
tundă urmată de filme docu
tirea autocamioanelor care deja au început porta sfecla de zahăr la Fabrica de zahăr din j vă tutelează, o conducere şi o are ca locţiitor al secre mentare). Brigada ştiinţifică
se recoltează cu ştiuleţi transportul recoltelor la bazele de recepţie, Luduş. Alte convoaie sînt pregătite pentru a coordonare atentă de către tarului comitetului comunal îşi continuă ieşirile în sate
de partid, ne relatează tova
lua startul la C.A.P.-urile din judeţ, la terme- !
la magazii şi depozite.
le comunei. Se manifestă,
Astiel, în raza de activitate a I.T.A. Deva, le I.A.S., la unităţile I.P.V.I.L.F., pentru trans- j comitetul comunal de partid. răşul secretar Ioan Zaharia. în acelaşi timp, preocupare
— Acest sprijin îmi este
au fost pregătite şi sînt gata pentru acţiune portul cartofilor, sfeclei de zahăr, porumbului. : foarte necesar, la început de Dar aici era mult mai folo pentru reluarea repetiţiilor
sitor sprijinul unui inspector
@ Cooperatorii din Băieşti au recoltat porumbul un număr de 1 000 autocamioane, la care au legumelor şi fructelor. drum. la formaţia corală, colectiv
de pe întreaga suprafaţă cultivată şi au predat la fost montate înălţătoarele, au fost etanşeizate C. AOANEI Intr-adevăr, munca direc de specialitate care să eluci de prestigiu şi cu veche tra
deze nişte probleme. Mun
baza de recepţie aproape întreaga cantitate de caroseriile, s-au efectuat reviziile tehnice ; au corespondent voluntar i torului de cămin cultural im ca cultural-educativă are co diţie.
„Vrem, de asemenea, ne
boabe stabilită i plică majore responsabilităţi, ordonate precis stabilite, dar spunea tovarăşa Clilra, ca
sporite prin valenţe esenţia
® La cooperativele agricole din Livadia, Sîn- le în urma plenarei din 3-5 şi unele „secrete" care să iniţiativa intelectualilor din
formeze un om potrivit pen
petru, Bărăşti, Sîntămăria-Orlea, Pui, Şerel şi Rîu noiembrie 1971 şi a Confe tru efectuarea ei". Buceş să prindă mai temei
Bărbat cocenii se taie cu ştiuleţi cu tot, iar depănu- rinţei Naţionale a partidu Din nefericire, cu toate că nic teren şi la noi".
lui. Este vorba, în principal, s-a adus la cunoştinţă Comi Toate aceste acţiuni reali
şatul se face la locul de depozitare de o adecvată transpunere
© Acordul global îşi evidenţiază avantajele în viaţă a programului edu tetului judeţean de cultură zate vor avea darul să mar
cheze un început de reviri
şi educaţie socialistă această
© In toate unităţile se acordă prioritate elibe caţional al partidului şi, o- problemă, nu s-a deplasat ni ment în activitatea căminu
rării terenurilor destinate însămînţărilor de toamnă dată cu aceasta, aşezarea pe meni pentru a vedea ce se lui cultural din Dobra. Ele
noi baze a activităţii aşeză petrece la Dobra. Şi cazul se datoresc îndrumării atente
mintelor culturale, care tre nu e singular. . din partea comitetului comu
In mod surprinzător, în pe timp de ploaie —, coope buie să se impună astfel ca Acum, după alte două luni, nal de partid, strădaniei di
ziua de 4 octombrie a.c., iar ratorii au reuşit să taie coce puternice centre politice şi directoarea de cămin de aici rectoarei de a depăşi situa
na şi-a trimis, mult mai de nii cu ştiuleti cu tot de pe de educaţie comunistă în ca continuă să desfăşoare o ţia existentă, de a se depăşi
vreme ca de obicei, solii pc întreaga suprafaţă cultivată şi drul localităţii în care fiin muncă de autodidact, pentru pe sine în munca de iniţiere
meleagurile Ţării Haţegului. i-au depănuşat pe loc, acum ţează. Munca aceasta presu că nu credem ca un singur şi organizare a activităţilor
Fireşte, în asemenea condiţii eforturile fiind concentrate la pune cunoaşterea celor mai schimb de experienţă, orga cultural-educative din cadrul
se impune să se acţioneze e- eliberarea terenului de produ • eficiente modalităţi de abor nizat la Geoagiu, cu o temă căminului cultural. Acesta
nergic pentru a înmagazina sele secundare. Paralel cu dare a activităţii culturaL care viza doar un aspect al trebuie să devină un adevă
grabnic întreaga recoltă şi a strîngerea recoltei, s-a acordat educative, care să răspundă“ muncii, a reuşit să o edifice rat focar politic şl cultural-
efectua însămîntările pe toate atenţie onorării obligaţiilor în acelaşi timp specificului pe deplin asupra a ceea ce educativ al comunei. Dezide
suprafeţele planificate, pînă la contractuale, în care scop au comunei, cerinţelor cetăţeni trebuie să facă. îmbucurător ratul se poate împlini numai
ultimul hectar. transportat şi predat la baza lor. este faptul că directoarea printr-o muncă susţinută,
Sosirea neaşteptat de tim de recepţie aproape întreaga Or, căminul cultural din manifestă preocupare pentru utilizînd metode adecvate
purie a primei zăpezi i-a gă cantitate de porumb datorată Dobra nu răspundea la acea a organiza acţiuni cu încăr transpunerii în fapt a sarci
sit pe cooperatorii din Băieşti fondului de stat. dată prerogativelor amintite. cătură educaţională, a folosi nilor reieşite din documen
cu întreaga recoltă de po Eforturi susţinute la recol Situaţia devenea precară în- modalităţi de realizare adec tele de partid, cerinţelor oa
rumb, exceptînd 2 ha de pe tatul porumbului au depus şi trucît cu cîteva luni in vată. Astfel, în luna septem menilor, printr-un mai sub
care nu s-a făcui depănuşatul, cooperatorii din Pui, unitate urmă aici exista un „gol", brie. au fost concepute cî- stantial sprijin de specialita
pusă la adăpost de intemperii unde cocenii împreună cu datorat inexistentei condu tevea acţiuni interesante. No te din partea Comitetului ju
şi ferită de pierderi. Profi- şliuletii s-au tăiat de pe 80 ha cerii de cămin. Firesc era ca tăm dezbaterea pe marginea deţean pentru cultură şi e-
tînd de timpul favorabil cule din cele 100 existente, iar de încă din Drima zi a instală unor proiecte de legi, discu ducatie socialistă.
C.A.P. Spini. Fiecare oră bu nă de lucru in cimp c.ste folosită din plin. In imagine, mecaniza
sului — secretarul Comitetului torii Ianoş Gorea şi Petru Mezci pregătesc o tarla de 7 ha, care va fi insămirtţată cu griu. rii noului director, un in ţiile „Tînăra generaţie şi e-
comunal de partid Pui, tova N. TiRCOB spector al Comitetului jude- ducarea ei comunistă", ,,A- M. BODEA
răşul Iovian Farcaş, ne spu : , Foto: V. ON’OIU
nea că recoltatul s-a făcut şi (Continuare in pag. a 3-a) V_____________________
o