Page 2 - Drumul_socialismului_1972_10

———B—I——P RSmWHWWfiUIBK
DRUMUL SOCIALISMULUI • N514 © DUMINICA 1 OCTOMBRIE 1972

Stimă şi apreciere

obţinute prin muncă

— Lucrează la noi doi ti­ raru nu numai soarta ani­
neri îngrijitori de animale malelor pe care le are în
— ne spunea intr-una din primire îl interesează. Ii a-
zile inginerul principal Ni- \ jută şi pe colegii lui de
colae Marta de la ferma zo­ muncă cu un sfat, uneori
otehnică hr. 7 din Călan, a- chiar punind şi mîna, pen­
1
parţinătoare de I.A.S. Ha- y tru ca şi ei să obţină re­
ţeg — care reprezintă pen­ zultate cît mai bune.
tru ceilalţi salariaţi etalonul Unul dintre salariaţii cu
disciplinei şi corectitudinii. care-i place să coopereze
Cînd un tinăr vine la noi cel mai mult este, desigur,
să se încadreze în muncă ii Iulian Lăscuţoni. A văzut
dorim să fie tot atît de a- că şi în firea lui stăruie a-
preciat ca şi Vasile Ciuraru
ceeaşi pasiune, undeva ase­
Rigurozitatea muncii şi Iulian Lăscuţoni. mănătoare cu a sa, pentru
Cei doi tineri salariaţi de­
îngrijirea animalelor. Lăs­
spre care ne vorbea inter­ cuţoni îngrijeşte de 6 ani
locutorul desfăşoară o mun­ acelaşi lot de vite. El le
asigură realizări de prestigiu că susţinută. A fi îngrijitor întreţine, le mulge. E aşa
de preocupat de muncă in­
de animale nu-i o meserie
fără importanţă şi răspun­
le.
dere cum cred unii. De ei cit nu pleacă acasă cu zile­
Sarcinile de plan sînt rea­ meargă bine, ca producţia lipsuri — adăuga interlocu­ depind producţiile de lapte — De foarte multe ori, ne
lizate ritmic, lună de lună. de minereu să urce în can­ torul, dar ne străduim să le şi de carne, alimentele ne­ spunea unul dintre oameni,
Oamenii muncesc cu tragere tităţi tot mai mari către zi­ lichidăm fără întîrziere, nu lipsite din hrana noastră vine soţia cu mîncare la el
de inimă, cîştigă bine. In uă. aşteptăm ocazia unor şedinţe de fiecare zi. pentru că uită să şi mai Scenă de o deosebită încărcătură emoţională, chj a darurilor In cadrul „Nunţii pădure-
autc
icena
multă
pe
ultima vreme, disciplina s-a — Secretele rezultatelor de producţie sau ale organi­ Comunistul Vasile Ciura­ mănînce. neşti“, de prezentată cu (H.P. Polonă) ntlcltate de o ansambltuclorlc „Dumbrava“ publicului din Festivalu­
această
produs
a
în
rindul
irumoasip re slc
la
Zakopane
lui
îmbunătăţit considerabil, s-au noastre sînt la îndemîna ori­ zaţiei de partid. Munca se ru lucrează în cadrul fer­ Tot de la alţi îngrijitori ţară.
eliminat în majoritate abate­ cui — ne spunea tovarăşul desfăşoară organizat, după mei zootehnice de peste 10 am aflat că Lăscuţoni este Foto t I. LEHOCZKY
rile de la N.T.S. Petru Bîrna : buna organiza­ grafice minuţios întocmite ani. In acest răstimp n-a înzestrat cu darul înţelege­
Comuniştii, toţi minerii re a muncii, înţelegerea şi pentru fiecare echipă şl afi­ fost întrecut în ceea ce pri­ rii animalelor. Strădaniile
sectorului sînt conştienţi de întrajutorarea între ortaci, şate la fiecare loc de muncă.- veşte cantitatea de lapte pe lui au făcut ca de la o vacă
sarcinile pe care le au, sînt disciplina şi înalta conştiin­ Sîntem mulţumiţi că fiecare care o realizează de la lotul să obţină zilnic mai mult Premieră şcolară
stăpîniţl de hotărîrea de a ţă cetăţenească. şef de echipă, toţi ceilalţi de vaci ce-l are în primire. cu 2 litri de lapte decît cei­
munci mai mult şl mai bine, Interlocutorul a lucrat mineri lucrează bine, se Deşi în acest an a luat în lalţi îngrijitori. Pînă -acum CINSTEA CELEI DE-A 26-A
de a da patriei cantităţi spp- mulţi ani ca miner aici, la străduiesc să realizeze şi să îngrijire peste, norma pre­ a realizat peste prevederile Ieri dimineaţa, la Deva, a
rite de minereu. Musariu II. Strădaniile lui depăşească sarcinile de plan, văzută 7 animale — acesta planului la zi aproape 1 500 avut loc festivitatea de 1- ^Rl A PROCLAftUARIl REPUBUC8
Aşa ne-a fost caracterizat "în muncă l-au recomandat înţeleg întotdeauna să depu­ a fost de fapt angajamen­ litri lapte. naugurare a Şcolii profesio­
colectivul sectorului II Mu- pentru a urma şcoala de nă eforturi susţinute atunci tul lui —, Ciuraru nu nu­ Am observat la interlocu­ nale de materiale de con­
sariu de la I.M. Barza. Iar maiştri mineri. A absolvit-o cînd este vorba de plan, de mai că a rămas acelaşi om torii care ne-au vorbit de­ strucţii. Cel peste 400 de e-
din cadrul sectorului ne-a cu bune rezultate şi s-a re­ cîştigurile noastre. meticulos, grijuliu cu vitele, spre îngrijitorii Ciuraru şi levi, beneficiari al acestui
fost recomandat colectivul întors în mijlocul ortacilor De bună seamă, numai me­ dar a făcut ca să sporească Lăscuţoni un fel de mîn- modern edificiu, au la dispo­ Angajamentul - cuvlnt de onoare
orizontului 90, condus de de unde a plecat. Oamenii seria făcută cu pasiune, cu şi producţiile. Ii place să drie în glas de a-i aprecia. ziţie 16 săli de clasă, labo­
maistrul miner Petru Bîrna, l-au primit cu plăcere şi în­ dăruire şi înaltă conştiinţă ţină o evidenţă strictă a re­ Ce poate fi mai măreţ de­ rator, atelier-şcoală, cantină,
care este în acelaşi timp se­ credere, i-au acordat înţele­ poate conduce la ‘ rezultate producţiei şi fătărilor. E cel cît faptul că te ştii preţuit două înlernate cu cîte 216
cretarul organizaţiei de bază gere şi sprijin. Iar noul bune, aşa cum se întîmplă în mai exigent contabil cu el şi iubit de oameni, nu pen- paturi şi sală de sport. al colectivuiuiGum este respectat ?
pe orizont. maistru a ştiut să şi-i apro­ orizontul 90 al sectorului II însuşi. In acest an, pînă a- ru locul de muncă unde-ţi Făcînd parte din reţeaua
Acest om — nl s-a spus pie, să le imprime senti­ Musariu, aşa cum se În­ cum, de la lotul lui de ani­ desfăşori activitatea, ci du­ şcolară a Ministerului Eco­
— este sufletul activităţii mentul dăruirii şi responsabi­ tîmplă în toate colectivele male s-au realizat cele mai pă felul cum ştii să te dă­ nomiei Forestiere şl Materia­
economice şi al muncii poli­ lităţii muncitoreşti, să" lucre­ de muncă unde tronează or­ multe fătări: 21 de viţei iar ruieşti societăţii, muncii ? lelor de Construcţii şi patro­ Astăzi răsunde colectivul
tice în cadrul orizontului. ze cu ei din ce în ce mai dinea, disciplina, conştiinţa planul la lapte l-a depăşit nată de către întreprinderea
Se ocupă cu multă dăruire bine. de comunist. cu 3 500 litri. Dar pe Ciu­ N. PANAITESCU de prefabricate din beton
şi abnegaţie ca treburile să — Sigur că mai sînt şl G. DINU Bîrcea, noua şcoală va pre­
găti elevii pentru meseriile li. E. L Orăstie
de operator-prefabrlcate, su­
dor, electrician, lăcătuş, o-
perator materiale izolatoare
(Urmare din pag. 1) munca «a d şl de «oarta Inte­
Noi tipuri de motoare şi prelucrători marmură. grală a producţiei. Iată un
sarcinile şl să-şl poată aş exemplu... Prin parchetul
Pasiunea Diesel Produse peste plan un nou angajament: îndi „Ploscaru" din bazinul Sibi-
nlrea tuturor Indicatorilor
şel — unul din cele mai gre­
nulul anual în 11 luni IE în
le locuri de exploatare — s-au
dovadă a forţelor acestui ha, perindat mal multe brigăzi de
pentru nou Uzinele „23 August" din Bucureşti au realizat, re­ LĂPUŞNIC. In planul de colectiv, din rlndurlle căi forestieri fără ca vreuna să-şi
cent, trei tipuri de motoare Diesel — MB 836 BB, MB producţie al C.A.P. I.ăpuşnlc s-au evidenţiat pînă în ţ poată realiza planul productiv.
820 BB şi G D 30 — cu multiple realizări. Astfel, pri­ s-a prevăzut să se realizeze zent brigăzile de forest; La începutul lunii septembrie
o producţie de 10 tone pru­
conduse de Petru Popes
face parte mele două tipuri sînt folosite pentru acţionarea instala­ ne. întreaga cantitate a fost Napoleon Negru, Gheorc a.c., comunistul Stellan Ne­
ţiilor de fqraj şi pompare, pentru tracţiunea feroviară,
gru, şeful unei brigăzi din
acţionarea grupurilor electrogene şi pentru propulsia contractată cu unităţile de Hazotă, din sectorul de t parchetul „Roşia“ — aflat în
navală. Motorul Maybach MB 836 BB are o putere ma­ stat. ploatare Orăştie, cele ale lichidare — a cerut să i se
din stăpînirea ximă de 450—525 CP, iar MB 820 BB de 660—1 100 CP, putut livra în plus două to­ Gheorghe Voican, Petru Pof încredinţeze „Ploscaru". 1 s-a
Producţia fiind bună, s-au
Mihăilă 'Herban, din sector
la 1 500 rotaţii pe minut. Consumul specific de combus­
dat. Şi în mal puţin de o lu­
tibil este mic: 10—178 g/CP oră. ne de prune. De asemenea, „Grădişte", precum şl brig nă forestierii conduşi de co­
Motorul Diesel tip GD 30 dispune de o putere de faţă de 2 000 litri de ţuică, da de gaterişti condusă < munistul Stelian Negru au ob-f
profesiei 21-25-28 CP, la o turaţie de 1 200—4 500 şi respectiv prevăzută în contract, se vor comunistul Florea Acurvuloa, ţinut 1 000 mc masă lemnoa-
1
1 800 rot./min., şi a fost construit pentru acţionarea livra 2 400 litri. In acest fel din cadrul sectorului de li să — cantitate ce era obţinu­
unor maşini şi instalaţii, industriale. Greutatea lui este cooperativa îşi sporeşte în dustrializare. tă în circa 3 Tuni de vechile
de 445 kg. mod simţitor veniturile pe
Ne aflam la Uzina de pre­ Fiecare muncitor forestle' brigăzi. Mal poate fi adăugat
parare Teliuc, în faţa unui care trebuie să le realizeze în parte ştie ce are de făcui ceva în fata acestei pilde gră­
panou de onoare în care e- în acest an. este interesat nu numai di itoare ?
rau afişate şi rlnduite fru­
mos fotografiile muncitorilor
fruntaşi ai uzinei. Ne înso­
ţea maistrul Vasile Hîj, şe­
ful secţiei prăjire magneti- Constructorii feroviari in bătălie cu timpul Noul orar al urselor interne
zantă. Priveam chipurile din
fotografii şi ştiam în mo­
mentul acela că de-acolo T A O M
trebuie ales muncitorul mo­ O călătorie cu trenul pe secţiunea de cale nită, Subeetate şl Slmerla-Trlaj au executat
del, că'de-acolo trebuie por­ ferată Livezeni-Mintla este o Inedită intllnire înainte de termen eu aproape trei luni lucră­
nit. cu tehnica modernă din transportul feroviar. rile de centralizare electrodlnamică, cablarea Cu începere de azi, 1 oc­ nineaţa, la amiază şl seara,
Inedită prin firele suspendate pe stîlpi din be­ interurbană şi linia de contact. Şi-au adus un tombrie a.c„ pină la 31 ar la Oradea dimineaţa şl
— Acesta este comunistul ton ce însoţesc calea, în vederea electrificării, aport deosebit constructorii feroviari Ioan Ro­ martie 1973, intră în vigoare eara. De asemenea, traficul
Constantin Bobîlcă — ne-a Sudorul Marcu Golcea, de Ia Atelierele centrale Crişcîor, este prin noua arhitectonică a blocurilor destinate şu, Mihai Billc, Octavian Illescu şl alţii.
pr
protjuc-
aparţinînd
clădiri—obiective
de
Constructorii
arătat şeful secţiei una din un exemplu de măiestrie, pasiune şl conştiinciozitate In centralizării electrodinamice. zi a constructorilor fero­ de şantierul 33 — s-au încadrat în „cadenţa" ce­ noul orar al curselor inter­ erian de călători pe ruta
din
V. ONOIU
Munca
flecare
tle.
Foto t V. ON
fotografii — un lăcătuş pre­ viari cărora li 8-a încredinţat înfăptuirea elec­ lorlalţi constructori, crelnd premisa finalizării ne, deservite de aeronavele ucureşti—Cluj a fost su-
ţuit de întregul nostru co­ trificării pe acest tronson de cale este un an­ înainte de termen a sarcinilor din acest an. întreprinderii de transporturi limentat cu o cursă care se
grenaj
alcătuit
vie,
din
pri­
de
forţă
oameni
succeselor
realizările
este
Şirul
continuat
de
lectiv pentru conştiinciozi­ cepuţi şl destoinici. colectivului şantierului 71 Petroşani, care a În­ aeriene române „TAROM". ţectuează dimineaţa.
tatea şi comportarea sa la Ritmurile impetuoase de lucru capătă trăsă­ cheiat lucrările de mărire a gabaritului la tu­ La elaborarea noului grafic Compania noastră de avia-
locul de muncă şi în afara tura sintetică a unul indicator, a unei cifre ca­ nelurile „Vîrful Mîndrului“, „Merişor" şl „Bă­ s-a urmărit stabilirea unor 3 civilă utilizează pe aces-
re în flecare zt e înlocuită de o alta, cu o
uzinei. Apoi, şeful secţiei a „Poate ştiţi că, în urmă cu mai mulţi ani, această fa­ nouă semnificaţie crescîndă. „Din planul anual nită" prin aplicarea unei noi metode de exe­ legături mai lesnicioase cu rute avioane de tipul AN
cuţie mecanizată.
adăugat: acest muncitor es­ brică (sigur, nu aşa cum arată azi) aparţinea unui patron. de investiţii am realizat pînă acum 80 la sută". In datele enunţate este cuprinsă dorinţa con­ mijloacele de transport fero­ 4 şi ÍL-14. La cererea unor
Apoi,
peste
te un model profesional şl Erau doar cîtiva muncitori aici. Eu lucram ca strungar. Nu la 90 la sută... cîteva săptămîni cifra se rotunjeşte structorilor feroviari de a lucra „mal Iute, viare, rutiere şl navale, pre­ îpurl de persoane, institu-
etic I vă mai spun ce lucram, cum lucram, cum trăiam. Speram şi în această cifră sintetică este cuprinsă mun­ mai bine, mal eficient", aşa cum ne îndeamnă cum şi sporirea numărului şi întreprinderi se orga-
înglobează
al
partidului,
secretarul
general
se
In zona cuptoarelor mag­ însă într-o 'viaţă mai bună...". ca de zl şl de noapte a montorilor, electricie­ satisfacţia şl mîndria de a fl în primele rlnduri de zboruri zilnice. Astfel, în tează zboruri speciale spre
netizante, l-am găsit pe lă­ Ilie Grozav îşi continuă amintirile : nilor şl zidarilor ce vor să grăbească electrifi­ ale celor care concură nemijlocit la moderni­ Capitală şi municipiile Timi­ roporturile care deservesc
carbonifer
bazinul
nostru
leagă
liniei
ce
carea
zarea transportului pe arterele de oţel ale ju­
cătuşul Constantin Bobîlcă „Actul de la 23 August 1944 anunţa vremuri bune. In cu uriaşa stea furnizoare de electricitate de la deţului. şoara şi Arad s-au înfiinţat Iţiunile balneoclimaterice
— eroul rîndurilor noastre. 1948 a venit naţionalizarea. Şi aici, la Fabrica de produse Mintia. C. AOANEI trei curse zilnice, cu orele i Transilvania, Banat, Mol-
cu
randament Bporit utilajele şl in­
Folosind
O pulbere fină, poate chiar... refractare din Baru, patroni am devenit noi, muncitorii. In stalaţiile din dotare, colectivele loturilor din Bă­ corespondent voluntar de plecare şi întoarcere di- va, Oltenia şi Muntenia.
magnetizată, fusese atrasă 1950, în fabrică s-au introdus utilaje 'de presare. Nu avea
de obrajii săi pîrguiti de cine să lucreze cu ele. Pentru că eram comunist şi munci­
soare. tor vechi, această misiune mi-a fost încredinţată mie. Nici
eu nu ştiam să lucrez cu utilajele alea, dar am învăţat.
— Am început să lucrez Apoi munca, dezvoltarea fabricii m-au adus lîngă freză, IMPERATIVUL NR. 1 AL ACŢIVIŢĂŢH PE OGlARE
de la 14 ani. Aici, în uzină, morteză, bormaşlnă, raboteză, matriţe. A trebuit să învăţ
mă ocup de întreţinerea ro­ să muncesc oriunde era nevo ie. Sigur că nu a fost uşor.
lelor de susţinere şi de bu­ Insă am reuşit. Cel puţin aşa cred", Fabrica s-a dezvoltat,
nul mers al reductoarelor oamenii au crescut, s-au maturizat, comunistul Ilie Grozav
pentru funcţionarea cores­ a ajuns unul dintre veteranii fabricii şi un apreciat ino­
punzătoare a cuptoarelor. Mobilizare activă şi maximă operativitie la
N-aş schimba lăcătuşeria pe vator.
nici o altă meserie! Ce e
mai frumos decît să faci re­
vizia ultilajelor, să le re­
pari, să le dai viată, ori să STRÎNSUL RECOLTEI Şl ¡NSĂMÎNŢAREA CIUTURILOR
le-o prelungeşti cînd e pe W pmmm
sfîrşite ? Ce e mai frumos
decît să ştii că de recepţia
făcută de tine depinde soar­ (Urmare din pag. 1) oraş, s-a stabilit ca de aici
poţi aduna cu mîna ta — LA ŞCOALA FABRICII să-şl ridice cartofii necesari Recomandările Colectivului centra! e îndrumare
ta producţiei ? Să ştii că
printr-o bună depresare şi •—, se munceşte într-un ritm pentru consumul curent şl în-
susţinut, atît la strînsul recol­
silozat Liceul Industrial mini­
presare — rulmenţi în va­ tei cît şl la însămîntarea cul­ er, Liceul pedagogic, Liceul
loare de 8 000 lei şi axe în turilor de toamnă. Pînă în şi coordonare a lucrărilor agricol de toamnă
valoare de 16 000 iei buca­ — Nevoile producţiei — ne spunea tovarăşul Petru prezent s-au recoltat aproape Decebal şl Spitalul unificat
ta, pentru a le repune în 40 ha din cele 85 cultivate cu Deva. Datorită hărniciei coo­
circuitul productiv, micşo- .Bolea, secretarul organizaţiei de partid, şi ing. Petru An- cartofi. De asemenea, în toa­ peratorilor grămezile cu car­ Colectivul central de îndru­ strugurii, fructele şi cartofii xătilor agricole să se folo­
rînd prin aceasta cheltuieli­ draş, directorul fabricii — ne-au confruntat cu o multitu­ te cooperativele se lucrează tofi cresc în flecare zi. Uni­ mare şl coordonare a lucră­ şi să se transporte zilnic toa­ sea cîte 170—180 kg semin-
le uzinei tale ? E ceva- mai dine de probleme, de greutăţi. încet, dar sigur, le-am re­ şi la recoltarea porumbului. tăţile şcolare amintite şi Spi­ rilor agricole de toamnă a a- te cantităţile spre pieţele ora­ ja hectar, deoarece în acest
frumos ? zolvat pe toate. Comuniştii şi-au făcut cu prisosinţă dato­ De exemplu, la C.A.P. Bretea nalizat stadiul activităţilor de şelor, fabricile de conserve ijşe poate asigura' o bună
ria. Şi o fac şi acum cu hotărîre şi abnegaţie muncitoreas­
sau depozite. O grijă deosebi­
:
Fără îndoială, comunistul că. Iar tovarăşul Ilie Grozav — membru de partid din 1946 Mureşană s-a cules porum­ talul unificat nu se grăbesc sezon şi în funcţie de condi­ tă să se acorde recoltării car­ Irire şl aerisire a plantelor.
ţiile climatice specifice aces­
Semănatul griului să se
ştia foarte bine răspunsul — a fost şi este unul dintre cei mai buni oameni ai noş­ bul de pe 16 ha, iar la C.A.P. însă să-şl ridice cantităţile de tei toamne a stabilit o serie tofilor de sămîntă, sortării şi I în toamna aceasta la a-
la întrebările pe care ni le tri. Această caracterizare însă ni se pare simplistă. Poate Sîrbi de pe 20 ha. In coopera­ cartofi repartizate. Pînă în zi­ de măsuri în vederea unei depozitării lor corespunză­ <j:ime mai mică — respec-
adresa nouă, dar simţea că ar trebui să vă spunem deipre zilele şi nopţile albe în tivele din Sîrbi şi Bretea Mu­ ua de 29 septembrie Spitalul mai largi concentrări de for­ toare. t la 5—6 cm — pentru a
mai bine ne poate explica care tovarăşul Ilie Grozav s-a aplecat cu migală asupra u- reşană se lucrează şi la Sn- te umane şi mijloace tehnice şgrăbi răsărirea plantelor.
aşa, punîndu-ne întrebări şi nor planşe şi desene din care au rezultat valoroase ino­ sămînţarea culturilor de toam­ unificat n-a ridicat decît o la strîngerea recoltei şi efec­ — In zorele în care solul
întrebîndu-se pe sine. vaţii j sau despre cei pe care l-au îndrumat în pregătirea nă. Este o activitate bună tonă din cele 55 repartizate, tuarea însămîntărilor de toam­ are multă umiditate şi nu poa­ - Să se treacă de îndată,
Muncitorul Bobîlcă, erou profesională j ori despre contribuţia lui la activitatea or­ peste tot, ceea ce ne dă ga­ Liceul „Decebal" tot o tonă nă. Au fost consultaţi acade­ te fi însămîntat în perioada (toate forţele, la semănat,
ţrdîndu-se prioritate loturi-
optimă, să se reamplaseze cul­
între atîtia eroi anonimi, ganizaţiei de partid j despre unele realizări concrete în cei ranţia că toate lucrările vor din 16, Liceul Industrial minier micieni, profesori, agronomi tura grîului după bune plante 1 semincere.
şi-a reluat lucrul. Ing. Du­ 30 de ani de muncă pasionantă, spornică. fi executate în bune conditi- a transportat 8 din 50 tone, cu o îndelungată activitate şi premergătoare. Pe terenurile
mitru Ciofrîngeanu, şeful u- Reluăm discuţia cu şeful de echipă de la atelierul de uni şi într-un timp cît mai bogată experienţă, cultivate cu leguminoase şl ca­ - In continuare, să se folo-
zinei, ne-a spus ceva mai întreţinere, Ilie Grozav. scurt. iar Liceul pedagogic 14 din S-n apreciat că, în general, re urmează a fl însămlnţate cu scă toate remizele lntre-
apoi : „Comunistul Bobîlcă, — Cum s-ar zice, sînteţi un merituos absolvent al şco­ 30 tone. Consiliul popular mu­ datorită eforturilor mari ale grîu, îngrăşămintele cu azot nderilor agricole de stat şi
pe lîngă faptul că îşi face lii Fabricii de produse refractare Baru. Beneficiarii să-şl ridice carto­ nicipal, organele agricole tre­ ţăranilor cooperatori, mecani­ să se aplice în perioada de celor pentru mecanizarea
datoria profesiei pe deplin, — încă sînt elev. La această şcoală mai am de învăţat. buie să intervină pentru ca zatorilor şi specialiştilor care vegetaţie, pentru a se evita ¡culturii, ca şl orice alte
se ocupă şi de creşterea ca­ Toţi mai avem cîte ceva de învăţat. Şi ne străduim s-o fii repartizaţi au lucrat şi în zilele ploioase levigarea acestora j enajârl adecvate, din uni-
drelor tinere. Lăcătuşii Oc­ facem. instituţiile amintite să ridice s-au obţinut rezultate mai bu­ i şi de la sate, pentru adă-
tavian Florea, Mihai Neam- In timpul discuţiei, tovarăşul Ilie Grozav se uită dis­ C.A.P. Şoimuş, fiind situa­ de urgentă întreaga cantitate ne în ultima săptămînă la — S-a recomandat să nu se ştirea recoltei.
tu, loan Păsat şi alţii au în­ cret la ceas. tă la mai puţin de 3 km de de cartofi repartizată. strîngerea recoltei. Stadiul ac­ folosească norme mari de să- Să se recolteze şl să se
văţa! multe lucruri bune de — Vă grăbiţi undeva ? tual al lucrărilor şi îmbunătă­ mînţă la hectar ci apropiate jămînteze zilnic tot atît cît
la ei, între care aş aminti — Să dau o fugă pînă acasă că trebuie să mă întorc ţirea vremii impun o şi mai de limitele optime inferioare, realizează tn două zile în
preocuparea zilnică de a repede în fabrică. largă mobilizare a tuturor for­ asigurîndu-se aplicarea inte­ jmnele normale. Orice întîr-
găsi ceva nou pentru pro­ — Vreo neregulă, cumva î să intre minus 1 şi 4 grade, ţelor şi folosirea mai deplină ■ grală a celorlalte măsuri a- :re a lucrărilor agricole poa-
ducţie. Pentru că, la mun­ — Nu, am de lucru la ultima inovaţie la care sînt iar maxima intre 14 şi 15 gra­ a maşinilor şi mijloacelor de grotehnice. duce la pierderi mari de
citorul Bobîlcă, pasiunea coautor. * VREMEA de. Dimineaţa, local, ceaţă. transport, astfel ca într-o pe­ — Colectivul central atrage coltă. Colectivul central re-
pentru nou face parte din — Cum se va numi ? rioadă scurtă întreaga pro­ atenţia asupra necesităţii tra' mandă să fie folosită din
însăşi stăpînirea profesiei, — „Presă de ştantat tablă perforată pentru mori". Pînă ducţie să fie strînsă şi depozi­ tării corecte a seminţelor, de in fiecare oxă, lucrîndu-se
exprimă dorinţa sa de a fi acum, aceste prese le primeam de la limişoara, dar, pen­ PENTRU URMĂTOARELE tată în hambare şi, totodată, oarece, în condiţiile de umi duminica, iar la însilozări,
cît mai util uzinei, societă­ tru că nu corespundeau procesului prorihctiv de la noi, tre­ PENTRU 24 ORE DOUA ZILE să se însărnînteze integral su­ ditate, din toamna aceasta, e ilar în timpul nopţii, pentru
ţii". buia- să le facem o serie de modificări. Realizîndu-le în fa­ prafeţele prevăzute cu grîu, xistă pericolul apariţiei boii î cel mai tîrziu la 20 octom-
brică, aducem economii de peste 15 000 lei anual. E ceva, nu? Vreme rece, mai ales noap­ Vreme schimbătoare, cu ce­ lor. Umiditatea este, de ase rie întreaga producţie să fie
vor
tea
dimineaţa.
Izolat
I. CINCIŞAN Ne-am luat rămas bun, ajutîndu-1 în muncă pe inter­ cădea şi precipitaţii slabe. Vînt rul noros. Local se vor sem­ secară şi orz. In acest scop, menea, favorabilă apariţiei rînsă în hambare, iar însă-
nala precipitaţii slabe. Din sud
corespondent voluntar locutor. slab, pină la potrivit, predo- şi sud-vest va sufla vînt slab, colectivul central a recoman. larvelor de Zabrus, ceea ce îînfările de toamnă să fie îm
DUMITRU GHEONEA minind din nord-vest. Tempe­ pină ia potrivit.. Temperatura dgt: impune tratarea seminţelor cu eiate pe toate suprafeţele
ratura minimă va fi cuprin­ in creştere uşoară. — Să se recolteze în conti­ produsul FB-7. revăzute.
nuare cu prioritate legumele, — Pe Ioturile semincere ale (Agerpres)