Page 21 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 21
Proletari din toafe fărlle, uniti-vă!
Simpozionul ştiinţific
Probleme aie stabilizării
Ff
forţei de muncă y ii
La Institutul de mine Pe lucrărilor simpozionului a
troşani au început ieri di fost rostit de tovarăşul prof.
mineaţă lucrările simpozio dr. ing. Aron Popa.
nului ştiinţific „Probleme A luat apoi cuvîntul to
ale stabilizării forţei de varăşul David Lazăr, care
muncă", organizat de sec a subliniat importanţa orga
ţia de sociologie a Acade nizării simpozionului „Pro
miei de ştiinţe sociale şi po bleme ale stabilizării for
litice şi Institutul de mine ţei de muncă" în cel mat
din Petroşani. Tema simpo mare bazin carbonifer al
zionului, desprinsă din re ţării, act politic şi econo
comandările de excepţiona mic ce se înscrie plenar pe
lă importanţă făcute de se coordonatele trasate de
cretarul general al partidu Conferinţa Naţională a par
lui nostru, tovarăşul Nicolae tidului. răspuns iaptic la
Ceauşescu, cu prilejul vizi preţioasele indicaţii şi în
tei de lucru efectuate de demnuri ale tovarăşului
curind in judeţul Hunedoa Nicolae Ceauşescu privind
ra în bazinul carbonifer al dezvoltarea accentuată a in
Văii Jiului, a constituit ca dustriei extractive, mecani
ANUL XXIV Nr. 5 519 SIMBÄTÄ 7 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI drul expunerii unor comu zarea şi modernizarea pro
nicări ştiinţifice deosebit de ceselor tehnologice, creşte
interesante, al unor dezba rea nivelului de trai mate
teri fructuoase. rial şi spiritual at mineri
La lucrările simpozionului lor, al tuturor oamenilor
au luat parte cadre de con muncii.
ducere din exploatările mi Vorbitorul a relevat că
ÎN CINSTEA CELEI DE-A 25-A n pagina a ll-a niere ale Văii Jiului, mem pe linia stabilizării iortei de
bri ai comitetelor de partid muncă — element determi
ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII şi de sindicat. specialişti nant al dinamicii producţiei
de cărbune în acest plan
din cadrul unor unităţi in
Adunări de dustriale, institute de cer cincinal şi în perspectivă
cetare şi centre sociologice —. in Valea Jiului s-au ob
ţinut in ultima vreme o se
dări de seamă din Bucureşti, Baia Mare rie de rezultate bune, dar
Iaşi, Valea Jiului, numeroşi
invitaţi. că mai sint multe lucruri
Au fost prezenţi tovarăşii
şi alegeri în prof. univ. Miron Constanti- crările simpozionului urmea
de pus Ia punct, pe caic lu
AVlNT PUTERNIC AL ÎNTRECERII IN nescu, membru supleant al ză să le clarifice, să Ic o-
organizaţiile Comitetului Executiv al C.C. rlenteze spre împlinirea ne-
al P.C.R., preşedintele Acade
intirziată.
miei de ştiinţe sociale şi po In prima zi a lucrărilor
RilIIIL COLECTIVELOR HUNE90RENE de partid litice, David Lazăr, secre simpozionului au fost pre
tar ai Comitetului judeţean
zentate un număr de 14 co
Hunedoara al P.C.R.. Cle municări care au suscitat
ment Negruţ, prim-secretar un deosebit interes, au ge
PENTRU ÎNDEPLINIREA ÎNAINTE DE al Comitetului munici nerat dezbateri interesante,
pal de partid Petroşani,
au condus la enunţarea u-
Ioan Lăzărescu, ministru ad nor propuneri şi soluţii con
junct al Ministerului Mi crete privind îmbunătăţirea
TERMEN A PREVEDERILOR CINCINALULUI Betonarea galeriilor nelor, Petrolului şi Geolo stabilizării forţei de mun
giei, prof. dr. ing. Aron
că în Valea Jiului. In în
cu cofraj mobil Popa, rectorul Institutului cheierea ultimei zile a sim
de mine Petroşani, Viorel
Colectivele minereşti, în frunte cu comuniştii PETROŞANI. De curind Faur, prim-secretar al Comi pozionului a luat cuvîntul
un colectiv din cadrul In tetului judeţean al U.T.C., tovarăşul prof. univ. Miron
Vasile Ogîrlaci, director ge
stitutului de cercetări şi neral al Centralei cărbunelui Constantinescu.
proiectări miniere pentru Petroşani Lucrările simpozionului
AVANSEAZĂ FERM SPRE huilă Petroşani in colabo Cuvîntul de descindere a continuă azi.
rare cu un grup de specia
lişti al Centralei cărbune
lui Petroşani au definitivat
REDRESARE EXTRACŢIA un nou procedeu de beto- Şedinţa Comisiei pentru consiliile
nare a galeriilor cu cofraj
mobil.
Instalaţia se află deja la populare şi administraţia de stat a
mina Livezeni, unde se vor
DE CĂRBUNE ¡N VALEA JIULUI face experimentările nece
sare. Se preconizează obţi
nerea unor viteze de avan Marii Adunări Naţionale
sare de 80 ml pe lună la Comisia pentru consiliile privind cantinele-reslaurant
H Minerii de la Paroşeni au realizat în primele zile Comunistul Auro! Conica osie acum in amfiteatrele Institutului beton.rrc reducintlu-se în a- populare şi administraţia de pentru salariaţi, de îmbunătă
politehnic clin Braşov, linele este student In anul III. Cu eiteva zile eest lei decalajul existent stat a Marii Adunări Naţiona ţirea activităţii acestora s-au
in urmă, in perioada vacanţei, era unul dintre cei mai destoinici
din octombrie o depăşire de 19 la sută a planului de strungari ai secţiei sculăric, de la F.C. Orăstie. între săparea şi betonarea le, întrunită vineri, 6 octom obţinut rezultate pozitive.
Foto: V. ONOIU lucrărilor miniere. brie, îp şedinţă de lucru, sub Totodată, din dezbateri a re
pîoducffe conducerea tovarăşului Dumi zultat că mai sînt numeroase
tru Balalia, preşedintele comi neajunsuri, datorită faptului
ii La Lenea, brigada minerului Costache Bîgu înre siei, a analizat, din însărcina că unele organe centrale ale
rea Consiliului de Stal, mă administraţiei de stat şi co
gistrează un randament mai mare cu 400 kg de căr Onorare exemplară a sarcinilor de surile luate de comitetele e- mitete executive ale consili
xecutive ale consiliilor popu
ilor populare n-au luat măsuri
bune pe post fafă de prevederi lare pentru aplicarea dispozi pentru aplicarea prevederilor
Legii nr. 9/1971.
ţiilor Legii nr. 9/1971, pri-
ii Primul abataj frontal mecanizat de la noua mină livrări Sa export A vind cantinele-rostaurant pen Pe baza constatărilor rezul
tru salariaţi tate din analiza făcută si a
preocupările siderurgiştilor hunedoreni
Livezeni produce peste plan pentru îndeplinirea cincinalului înainte de deţean 40,8 procente. Realizări mento La şedinţă, pe lingă mem propunerilor reieşite din dez
rii in acest domeniu înregistrează şi co
termen se reflectă în mod pozitiv şi în lectivele de la C.E.I.L. Deva, precum şi brii comisiei, au participai, ca bateri, Comisia pentru consi
Angajarea fermă a comuniş tr-un asemenea abataj — do Rebedea, inginer-şef al noii realizarea exemplară a sarcinilor la ex- unităţile de industrie locală Deva şi O- invitaţi, deputaţi ai Marii liile populare si administraţia
tilor, a tuturor muncitorilor, tat cu primul complex mec a mine Livezeni. „In primul a- port. Prin ridicarea performanţelor calita ( răştie. Adunări Naţionale, membri ai de stat a Marii Adunări Na
maiştrilor, tehnicienilor şi in nizat de tăiere, susţinere, în bataj mecanizat din exploata tive şi diversificarea producţiei de lami Eiorturile depuse de aceste colective, altor comisii permanente, pre ţionale a propus luarea, de
ginerilor mineri din Valea Jiu cărcare şi transport, de con rea noastră — ne spune ingi nate. hunedorenii au reuşit să livreze sub conducerea organizaţiilor de partid, cum şi cadre din conducerea către toate organele centrale
lui pentru transpunerea exem cepţie românească — brigada nerul şef — brigada condusă beneficiarilor externi cu 16,25 milioane rentru realizarea unor produse cu calităţi unor ministere şi alto organe interesate şi comitetele exe
plară în viată a sarcinilor condusă de minerul Titu Tea- de comunistul Costache Zaha- competitive şi intr-o largă gamă sorti centrale şi locale de stat şi cutive ale consiliilor populare,
Conferinţei Naţionale a parti cenco a dat zilnic peste plan ria a trecut peste dificul lei valută mai multe produse decit s-a mentală, precum şi strădaniile orientate obşteşti. a unor măsuri menite să con
dului, a indicaţiilor date de în medie cîte 100 tone de căr tăţile inerente deschiderii a- prevăzut pe primele trei trimestre. Participanţii la discuţii au tribuie la îmbunătăţirea ac
tovarăşul Nicolae Ceauşescu bune. batajului şi acum realizează Rezultate valoroase in îndeplinirea pla spre onorarea la termen a contractelor cu apreciat că acolo unde orga tivităţii cantinelor-restaurant
partenerii comerciali externi, au determi
cu prilejul memorabilei vizite Rodnice sînt şi eforturile co ritmic sarcinile de plan. Prin nului la export au dobîndit şi alte colec nat pe ansamblul judeţului însemnate de nele centrale ale administra pentru salariaţi. Raportul co
de lucru efectuate recent in lectivului E. M. Lonea, care se aceasta, mina noastră se situ tive. I.M.C. Bircea, spre exemplu, a depă păşiri ale prevederilor Pe primele 9 luni, ţiei de stat şi comitetele e- misiei, cuprinzînd concluziile
cel mai mare bazin carbonifer evidenţiază prin depăşirea pre ează în mod sensibil peste planul de export pe judeţ a fost realizat xecutive ale consiliilor popu
al tării, cunoaşte în aceste vederilor planului cu aproape prevederile planului de ex şit sarcinile de livrări pe pieţele externe lare s-au preocupat cu răs şi propunerile sale, va fi îna
prime zile de octombrie va 300 tone de cărbune. In mod tracţie". ai 46 la sută, iar Inspectoratul silvic ju- in proporţie de 104,1 la sută. pundere de aplicarea legii intat Consiliului de Stat.
lenţe calitative deosebite. Mă deosebit este de menţionat Am consemnat lapidar crîm-
surile şi acţiunile stabilite în sectorul III al minei, condus
vederea redresării extracţiei de inginerul Petru Stupu. Aici peie din munca avîntată a mi
de cărbune se materializează lucrează brigada comunistului nerilor, în frunte cu comuniş
cu succes, datorită muncii a- Ioan Cojocaru, cel care a lan tii, de la minele Paroşeni, Lo IR A C E S T E Z I L E , P E O G O A R E
vîntate a zeci şi zeci de bri sat recent iniţiativa „Brigă nea, Livezeni. Aceleaşi efor
găzi minereşti, datorită activi zii de producţie şi educaţie", VREMEA
tăţii politice şi -organizatorice sub deviza „Fiecare membru turi sînt însă proprii, în aces
desfăşurate de organizaţiile de al brigăzii, un om al iniţiati te zile, tuturor colectivelor
partid din cadrul exploatărilor. vei, faptei, cinstei şi demni minereşti din Valea Jiului. PENTRU 24 ORE
In fruntea întrecerii din a- tăţii". Intr-un alt frontal, tot Sub conducerea organizaţiilor LUCREAZĂ FĂRĂ
'eastă lună se situează colec- din acelaşi sector, brigada con de partid, aceste detaşamente Vreme răcoroasă noaptea şi
va
r ul minei Paroşeni care, du dusă de minerul Costache Bî dimineaţa. Cerul noros. fl varia
Vîntul
bil,
temporar
pă 5 zile de lucru efectiv, to gu, răspunzînd iniţiativei, a muncitoreşti de prestigiu dau va sufla slab pină la potrivit
talizează o depăşire de 19 la reuşit să obţină în condiţii de bătălia pentru a avansa cît din sud-est. Temperatura mi
nimă va fi cuprinsă între zero
sută a planului de producţie. organizare judicioasă a lucru mai rapid spre redresare ex şi 3 grade, iar cea maximă in
Cele mai bune realizări se în lui un randament cu 400 kg tracţia de cărbune in Valea tre 13 şi 18 grade. Dimineaţa
— ceaţa locală.
registrează în sectorul II, un- de cărbune pe post mai mare Jiului.
de se lucrează în abataje decît prevederile zilnice.
frontale complot mecanizate. Alte veşti îmbucurătoare, le
Este remarcabil faptul că în- primim de la tovarăşul Miron Hj Ţăranii cooperatori şi mecanizatorii popular, ne relatau că cu toa liştii dau o atenţie deosebită
Ritmuri rapide de execuţie muncesc cu hărnicie şi pricepere ia strîn- te greutăţile cărora trebuie să lizării oamenilor. Datorită
organizării muncii şi mobi
le iacă lată, ţăranii coopera
CHIŞCĂDAGA. Pe şantierul Fabricii de ciment şi var
in pagina a Iii-a i Deva, colectivul de constructori ai şantierului nr. 7 din ca- sui recoltei, pregătirea terenului şi execu tori şi mecanizatorii nu pre faptului că activitatea este
cupeţesc nici timpul, nici e-
bine organizată şi oamenii
tarea însâmînţârilor §fj Terenurile desti
| drul Trustului de construcţii industriale Timişoara desfă- forturile pentru etrîngcrea participă şi muncesc cu pasiune
j şoară o intensă activitate pentru accelerarea ritmului de nate însâmînţârilor—eliberate cu priorita grabnică a recoltei şi efectua s-a reuşit să se obţină rezul
i execuţie, în vederea reducerii termenului de punere în func- rea însămînţărilor. Rină la da tate bune. Astfel, din cele pe
! ţiune a acestui mare obiectiv industrial. te §§ în „ferestrele" dintre ploi—mobili ta de 5 octombrie, ne relatau ste 400 hectare porumb cît
Ca urmare a măsurilor luate privind folosirea inten- i interlocutorii — in cadrul este de cules în cele patru
; sivă a utilajelor, a forţei de muncă şi a timpului de lucru, zare activă de forţe Ia culesul porumbului cooperativelor s-a cules po cooperative agricole din comu
i colectivul şantierului a realizat in luna trecută o depăşire şi tăiatul cocenilor Cooperativele agri rumbul de pe aproape 130 ba, nă, s-a strins recolta de pe
i de 100 la sută a planului de construcţii-montaj. De la în- s-a strins întreaga producţie mai bine de 140 hectare. De
I ceputul activităţii şantierului, prevederile sînt îndeplinite cole de producţie din Lâpuşnic, Dobra şi de cartofi şi s-au însăminţat asemenea, s-au recoltat in în
in proporţie de 168,5 la sută, fapt ce constituie o garanţie Bretea Hureşanâ au terminal însâmînţarea 53 ha cu grîu şi 11 ha cu orz. tregime suprafeţele cultivate
a realizării Înainte de termen a planului anual. C.A.P. din Lăsau — singura cu cartofi, i»r la ferma legu
orzului unitate care are grădină — a micolă a C.A.P. din Dobra se
recoltat şi livrat întreaga pro recoltează şi se livrează în
ducţie de legume contractată fiecare zi cîte 20 tone varză
In competiţie cu cu C.L.F. de toamnă, sfeclă roşie, varză
timpul în fiecare zi—sute roşie, gulii şi alte produse.
Bune rezultate s-au obtinut
Ploile căzute cu intermiten de ţărani cooperatori şi la însâminţări. Cooperati
ţa în ultimul timp au îngreu vele agricole de producţie din
nat şi împiedicat desfăşurarea muncesc cu hărnicie Lăpuşnic şi Dobra au termi
normală a lucrărilor agricole nat de însăminţat orzul pe
de sezon. Ţăranii cooperatori la strînsul recoltei întreaga suprafaţă planificată
şi mecanizatorii — mobilizaţi (30 şi respectiv 35 ha) şi au
de către organele comunale Pe ogoarele cooperativelor trecut la semănatul griului,
de partid şi de stat — se află agricole de producţie din Co lucrare care a fost realizată
intr-o competiţie permanentă muna Dobra pot ii intilniţi pină acum pe mai bine de
cu timpul şi folosesc liecare zilnic la muncă sute de ţă 30 ha.
zi, fiecare oră bună de lucru rani cooperatori. In ziua de 5
in cimp pentru recuperarea octombrie, ia ora prînzului, iu La recoltarea
cit mai grabnica a întîrzieri- daici după încetarea ploii, mai
lor. Lucrind şi în „ferestrele“ bine de 300 ţărani cooperatori porumbului—o viteză
dintre ploi ei dau bătălia pen au împinzit cîmpul şi mun zilnică de 80 ha
tru a strînge cît mai grabnic ceau de zor la culesul porum
recolta de pe cimp. In aceas bului şi tăiatul cocenilor. Alţi Ploile ne-au provocat mul
tă competiţie cu timpul, ca 40 de ţărani cooperatori se te necazuri şi greutăţi in des
întotdeauna, cei care înving aflau la muncă in cadrul fer făşurarea muncii pe ogoare —
sînt oamenii. mei legumicole.
Comitetul comunal de partid ne spunea tovarăşul Tiberiu
In toate cele cinci coopera
tive agricole din comuna Lă- şi consiliul popular comunal Valea, secretarul Comitetului
pugiu de Jos, ţăranii coopera — ne spuneau tovarăşii Ioan comunal de partid Ilia. In a-
tori şi mecanizatorii acţionea /aharie, socretarul comitetului ceastă perioadă n-am avut de-
ză într-un front comun şi comunal de partid, şi Sabin cît două zile in care s-a pu
muncesc cu sîrguinţă la strin- lga, activist al Comitetului ju tut lucra din plin, de dimi
sul recoltei, eliberarea tere deţean de partid — au luat neaţa pină seara la recoltări.
nului şi însămînţarea culturi măsuri pentru ca în toate u-
lor. In legătură cu stadiul lu nităţile agricole socialiste să In celelalte zile, am lucrat nu
crărilor agricole din aceste u- se lucreze din plin, cu toate mai intre ploi. Ţinînd seama
forţele şi mijloacele la recol
nităţi, tovarăşii Cornel Crişan, tări şi insămînţări. Organiza
primarul comunei, şi Iosif Cri ţiile de partid din C.A.P., con N. BADIU
şan, secretarul consiliului siliile de conducere, specia (Continuare în pag, a 2-a)