Page 22 - Drumul_socialismului_1972_10

l^piMMpgaBBBMBH»pgwaB8^8Ba»BţBMaByaHg Sia IBIjaS!W3Z!M««.aM;
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 519 © SIMBÀTÀ 7 OCTOMBRIE 1972
min >h iwTOgcagvwt'Jkwim vnxTWJSl arr,:cxa'¿a

In aceste cile

pe opeare

Eforturi conjuga (Urmare din pag. 1)

de forţele şl mijloacele de
care dispunem, arăta interlo­
KÈm^ cutorul, putem realiza o vite­
pentru îndeplinirea sar ză zilnică de recollare la po­
rumb de 80 ha. Avem forte
suficiente — participă zilnic ia
muncă 500-600 de ţărani coo­
peratori. Avînd în vedere a-
La cea mai mare exploata­ toexigenţă rezultatele, şi-au şi în timp optim, sarcină de bune rezultate în muncă, dar, ceste posibilităţi ne-am propus
re minieră din bazinul carbo­ cumpănit cu responsabilitate cea mai mare importanţă pen­ aşa cum s-a afirmat şi în ca­ ca pînă la 15 octombrie :.ă
nifer al Văii Jiului — la Lu- muncitorească posibilităţile, tru noi electricienii — afir­ drul adunării, şi destule lip­ terminăm recoltarea porumbu­
peni —, unde s-au înregistrat angajîndu-se la o muncă mai ma maistrul Tiberiu Pop — suri la care cu totii sîntem lui. Pentru intensificarea lu­
de la începutul gnului aprecia­ susţinută, mai organizată, mai trebuie să fim mai bine apro­ coautori — a reflectat în cu-
bile rămîneri în urmă la pro­ rodnică. Hotărîrea unanimă a vizionaţi cu piese de schimb vîntul său muncitorul Gheor­ crărilor de recoltare am mobi­
ducţia de cărbune, pulsul re­ comuniştilor a fost de a-şi a- şi materiale, cu aparate de ghe Mitroi. Vom munci mai lizat şi ne dau un ajutor sub­
dresării cunoaşte ritmuri me­ duce în mai mare măsură con­ măsură şi dispozitive. La rîn- bine de acum încolo, îi vom stanţial salariaţii de la insti­
reu ascendente. Vizita de lu­ tribuţia la sprijinirea în mun­ dul nostru avem obligaţia să ajuta mai muU pe mineri, vom tuţiile şi unităţile economice
cru a secretarului general al că a tovarăşilor lor — mine­ le folosim şi gospodărim cu lupta împreună pentru realiza­ clin comună, precum şi elevii
partidului nostru, tovarăşul rii — pentru atingerea scopu­ gţijă, să muncim cu mai mul­ rea sarcinilor de plan. Aş din unităţile şcolare.
Nicolae Ceauşescu, efectuată lui comun: realizarea exem­ tă tragere de inimă, să dove­ -vrea să spun însă cîteva lu­ In cooperativele din comu­
de curînd în judeţul Hunedoa­ plară a sarcinilor de plan, în­ dim că minerii se pot bizui cruri care nemulţumesc: unii na noastră — ne relata inter­
ra, în mijlocul minerilor din făptuirea neabătută a hotărî- întotdeauna pe noi. conducători de la noi fac mun­ locutorul — s-au recoltat pî-
Valea Jiului, dialogul deschis rilor partidului şi statului nos­ întărirea disciplinei de pro­ citorilor unele promisiuni pe Poezia pietrei ca şi poezia lemnului slnt scrise de mllnlle de artişti alo cioplitorilor In platrfi nă în prezent (5 octombrie)
purtat cu un mare număr de tru. ducţie sub toate aspectele — care nu le respectă ; la pro­ sau In lemn. Cind cioplitorul loveşte In daltă, piatra se însufleţeşte parcă, mlngliatâ de suflul 132 ha cu porumb, 34 ha car­
oameni ' ai muncii, preţioasele Darea de seamă prezentată prezenţa la serviciu şi folosi­ punerile şi sesizările făcute de artei adevărate. tofi, 30 ha legume şi s-au in-
Ceea ce iese de sub dalta acestui artist — cioplitorul In pla tră Eugen Covaci, de la „Mar­
indicaţii şi recomandări adre­ de către tovarăşul Andrei Mi- rea integrală a timpului de membrii de partid nu se dau mura“ Simcrla — e artă şi meserie, naturaleţe şl gingăşie menite să incinte ochiul şl să dea su­ sămînţat 46 ha cu orz, 43 cu
sate celor ce aduc zi de zi la can, secretarul organizaţiei de lucru, realizarea unor lucrări întotdeauna răspunsurile aş­ flet pietrei. grîu şi 28 ha cu secară —
lumină cărbunele au consti- bază, discuţiile purtate de un de calitate şi în termenele sta­ teptate; la sindicat se mai pri­ masă verde. Cooperativa, agri­
tuif un puternic imbold în mare număr de comunişti au bilite, buna întreţinere şi uti­ mesc răspunsuri în doi peri, cola din Bretea Mureşană a
muncă, un excepţional mo­ lăsat amprenta acestei anga­ lizarea la randament deplin a eventual noi promisiuni. fost prima pe comună care a
ment de angajare a minerilor jări depline, entuziaste, la îm­ maşinilor, întrajutorarea şi Comuniştii din organizaţia terminat însămîntarea orzului.
pentru transpunerea în viată bunătăţirea muncii, la reali­ sprijinul reciproc —, creşterea de bază a sectorului XIII B de Cei mai avansaţi la recoltarea
a programului partidului, a zarea tuturor sarcinilor de rolului organizaţiei de bază — la E.M. Lupeni au ridicat pro­ porumbului sînt ţăranii coope­
documentelor Conferinţei Na­ partid şi de producţie. S-a ac­ prin urmărirea sistematică a blemele cele mai spinoase ale Formalism sau organizare ratori din C.A.P. Sîrbi care
ţionale din iulie a.c. centuat asupra unor lipsuri, a- îndeplinirii sarcinilor de către producţiei şi ale vieţii de par­ au cules 77 ha din cele 120
La realizările înregistrate se supra lichidării lor neîntîr- fiecare comunist, coordonarea tid, într-un spirit profund mun­ cultivate cu porumb. La fer­
fac părtaşi deopotrivă minerii, ziate. mai temeinică a activităţii or­ citoresc, principial. Discuţiile ma legumicolă a C.A.P. llia
precum şi colectivele secţiilor — Mai mult ca oricînd, este ganizaţiilor U.T.C. şi de sindi­ lor au fost străbătute de hotă­
auxiliare — mecanici, electri­ necesar să ne facem un pro­ cat, o mai susţinută muncă de rîrea de-a munri mai mult şi sistematică, ştiinţifică mai sînt de recoltat varza de
cieni, personalul din trans­ ces de conştiinţă — a spus ridicare a conştiinţei oameni­ mai bine, de a-şi ridica necon­ toamnă şi rădăcinoasele. Ac­
port —, după cum hotărîrea şi muncitorul Alexandru Drăgan. lor, a nivelului lor politic şi tenit pregătirea politică şi pro­ ţiunea se desfăşoară din plin.
dorinţa de îmbunătăţire neîn- Vom vedea că nu toti ne-am de înţelegere a politicii parti­ fesională, de a face front co­ «
tîrziată a activităţii minei, făcut datoria aşa cum trebuie, dului, a hotărîrilor sale —, ri­ mun împotriva lipsurilor şi
sub toate aspectele, îi unesc aşa cum ne cere partidul, aşa dicarea pregătirii profesionale neajunsurilor, în dorinţa una­ Cooperatorii din
deopotrivă pe toti salariaţii. cum piitem; pentru că putem şi preocuparea pentru- creşte­ nimă de a realiza exemplar activiîâjii cultural-educative
Conştienţi de sarcinile pe mai mult. Să dăm mai mare rea tineretului au fost alte sarcinile de plan, de a trans­ Yeţel culeg porumbul
pune neabătut în viată docu­
probleme dezbătute cu discer-
atenţie calităţii reviziilor şi
care le au în lumina preve­ reparaţiilor agregatelor şi uti­ nămînt şi autoexigenţă în ca­ mentele Conferinţei Naţionale
derilor Conferinţei Naţionale
lajelor miniere, «ă acordăm
şi a îndemnurilor secretaru­ mai mult sprijin pregătirii ti­ drul adunării. Printre cei care a partidului, indicaţiile date de pe ultimele
de secretarul general al par­
le-au ridicat s-au aflat comu­
lui general al partidului nos­ nerilor muncitori — schimbul niştii Nicolae Cîta, Andrei tidului, tovarăşul Nicolae de masă?
tru, membrii de partid din or­ nostru de mîine —, să ne aju­ Senzaconi, Ioan Vitan, Virgil Ceauşescu, cu prilejul recen­ suprafeţe
ganizaţia de bază a sectorului tăm mai mult unii pe alţii, Rapcea, Remus Chertes, Cor­ tei vizite efectuate în judeţul
XIII B — secţia electrică —, aşa Cum se ajută minerii în nel Rus, Gheorghe Toader, Du­ Hunedoara, in bazinul carbo­
întruniţi în cadrul adunării abataj. mitru Făiniş. nifer al Văii Jiului. Din instrucţiunile ce ne-au telor importante din viata lo­ Un rol de mare răspundere Ţăranii cooperatori din Ve-
generale de dare de seamă şi — Pentru a realiza Sumai — Din cîte ştiu, colectivul fost puse ia dispoziţie de că­ cuitorilor. Şi sînt nenumărate în privinţa conţinutului pro­ tel — ne spunea tovarăşul
alegeri, şi-au măsurat cu au­ revizii şi reparaţii de calitate nostru de electricieni a avut DUMITRU GHEONEA tre Comitetul judeţean pentru probleme de interes major pe gramului îl are comitetul co­ loan Gali, secretarul comite­
cultură şi educaţie socialistă plan local ce pot fi integrate munal de partid. „Este de la tului comunal de partid — cu­
rezultă că, cel târziu pînă în în sfera obiectivelor instituţiei sine înţeles — spunea tova­ leg porumbul de pe ultimele
25 ale lunii în curs, directorii culturale. răşul Nicolae Ceaiţşescu la suprafeţe de teren. In aceas­
aşezămintelor culturale au o- Răsfoind cîteva din progra­ Conferinţa Naţională a parti­ tă cooperativă mai este ae
bligatia să expedieze la Comi­ mele de activitate ale unor dului — că întreaga activita­ cules porumbul de pe numai
Comuniştii să acţioneze cu responsa­ tetul judeţean programul de vă ? Platitudini, sărăcie de te ideologică-educativă trebuie 8 hectare. In acelaşi timp se
cămine culturale ce se obser­
să se desfăşoare permanent
activitate pentru luna ce ur­
mează. Aceasta permite per­ idei, rubrici completate de sub conducerea organelor şl lucrează intens la tăiatul şi
sonalului de specialitate de la mîntuială. (Iată o „mostră" organizaţiilor de partid“. Re­ transportul cocenilor. La
Comitetul judeţean să anali­ extrasă din programul căminu­ zultă deci că conceperea pro­ C.A.P. din Leşnic s-au recol­
tat 16 ha din cele 65 aflate ni
bilitate pentru educarea tinerei generaţii zeze şi să aducă în timp util lui cultural din Cimpa — di­ cămin, reprezintă eticheta ac­ cultură. La cartofi, în cele
gramului de activităţi, nefiind
corectrfrile şi îmbunătăţirile
doar sarcina directorului de
rector M. Pătrăşcoiu : 5 octom­
două cooperative din aceasta
corespunzătoare.
Numai că instrucţiunile.., brie 1972 — „seară distractivă tivităţii în acest domeniu a comună mai sînt de recoltat
sau şedinţă de comitet"). Nu
16 hectare. Acum — ne
Edificatoare sînt cele ce ni lipseşte obişnuita expunere organelor locale de partid. spunea interlocutorul — a-
înfiinţat în urmă cu şase cunoştinţeîor de către elevi, spunea tovarăşul Nicolae derilor şi instituţiilor din oraş le relatează tovarăşul Viorel (care după cum se ştie este întocmirea programului de
ani, ca urmare a aplicării în dar şi nivelului din ce în ce Clenciu. La aceasta trebuie, s-a propus şi participarea pro­ Arimescu, inspector la Comi­ lecturată înaintea începerii activităţi culturale lunare nu vem toate forţele concentra.e
viaţă a măsurilor stabilite de mai ridicat al predării, biroul să-şi aducă în mai piare mă­ fesorilor, a elevilor chiar, la tetul judeţean pentru cultură filmului), aceeaşi rubrică in­ este o simplă acţiune birocra­ la recoltarea cartofilor şi eli­
conducerea partidului cu pri­ organizaţiei de bază, în urma sură contribuţia învâţămîntul adunările generale ale salaria­ şi educaţie socialistă : tică. In ultimă analiză, fieca­ berarea terenului de coceni.
vire la continua perfecţionare unor analize şi investigaţii, a politic al elevilor, dar şi acti­ ţilor, la analiza realizării pla­ titulată echivoc „vizionare la re asemenea program — ne Mecanizatorii sînt bine pre­
a învăţămîntului, Liceul eco- considerat că este necesar să vitatea noastră zilnică, desfă­ nului de producţie. • • — Cei mai mulţi dintre di­ televizor", zile fixate pentru referim desigur şi -la transpu- gătiţi şi aşteaptă timpul priel­
A
• .i."! ^
f
nomic din Orăştie şi-a cîştisfiiţ‘-'“™sfe*'fâ'că-m'alTnuTte' meditaţii şi şurată Ta dă’să 'şl'' ití‘‘afóra" ei. Perfecţionarea jşi jno4.exrţiza-*'' rectorii aşezămintelor, culturale-, d’ivcfse .repetiţii cu' . formă Iii ' ' ncrea lui în fapte — este o nic pentru a intra- la semăna­
deja un frumos prestigiu 'în: consultaţii, cu mai multă se- Elevii trebuie informaţi ope­ T&p . PfttţWuhii. de. învătămînt se achită la timp'-'şr cu COnŞti- arlislice care de fapt nu prea părticică din vastul program tul orzülui şi ..griului.
r
:
rîndul liceelor de specialitate, -^-iozitaie^-.at-ît rdin 'par.tea »pro­ rativ, de către critnunişti - cu íñ' lumina ilîd icaţiilor cuprîft-''’ Jndo5U.late 'Cle întocmirea pro-';; ........... reorganizează fa ' ai partidului nostru in dome- Peste tot, în unităţile agri­
din judeţul nostru. Zeci de ti­ fesorilor cit şi a elevilor. De evenimentele politice interne se în cuvîntarea rostită de to­ gramelor. Din păcate, există există sau se reorganizează niul ideologiei şi al educaţiei cole socialiste, am constatat
neri absolvenţi ai liceului s-au asemenea, s-a luat măsura ca şi internationale, să le fie varăşul Nicolae Ceauşescu la insă şi unii care şi-au făcut nesfîrşit ş.a.m.d. Ce au, aşa­ socialiste elaborat de Congre­ o amplă mobilizare a ţăranilor
încadrat în producţie, cu bu­ zilnic cîte unul sau doi profe­ stîrnit interesul pentru a cu­ Cluj, cu prilejul deschiderii chiar un obicei de a nu res­ dar, propriu aceste planuri, a- cooperatori şl a mecanizatori­
ne rezultate, în diverse între­ sori să treacă pe la internatul noaşte, în profunzime, direcţii­ noului an aniversitar, a făcut pecta instrucţiunile şi indica­ dicS izvorît din cerinţele sa­ sul al X-lea privind făurirea lor la muncă, interes şi pre­
prinderi şi instituţii. şcolii pentru a putea fi con­ le şi căile de dezvoltare a so­ obiectul intervenţiilor la dis­ ţiile ce li se dau. De pildă, di­ societăţii socialiste multilate­ ocupare, o răspundere majo­
Adunarea generală pentru sultaţi de către elevi în anu­ cietăţii noastre socialiste şi a cuţii de către4pvarâşii Ange­ rectorii căminelor culturale tului ? Nimic sau foarte puţin. ral dezvoltate în România. ră pentru strîngerea la timp
din Baia de Criş, Buceş, To-
dare de seamă şi alegerea mite probleme. putea participa conştient la în­ la Curteanu, Bazil Lăzărescu meşti, Răchitova, Unirea, To- O modestă listă cu cîteva te­ Programul de activitate stă la
noului organ de conducere a A fost relevat, apoi, aportul făptuirea sarcinilor ce le vor şi Ion SocoL • teşti, Beriu etc. trimit progra­ me înşirate una după alta, a- baza întregii activităţi de edu­ şi fără pierderi a recoltei.
organizaţiei de bază de la li­ comisiilor metodice, al labora­ fi încredinţate după termina­ Apreciind rezultatele bune mele cu mare întîrziere sau celeaşi de la un cămin la al­ Ampla mobilizare de forţe şi
ceul economic a prilejuit, în­ torului, bibliotecii, precum şi rea şcolii. obţinute de către organizaţia nici nu le trimit,.. tul. Asemenea programe, scri­ caţie şi trebuie să cuprindă mijloace dă convingerea că
să, nu numai un bilanţ al re­ al organizaţiei Uniunii Tinere­ — Formarea personalităţii e- de bază, de întreg colectivul întregul ansamblu de forme şl ţăranii cooperatori şi mecani­
zultatelor obţinute de către tului Comunist în întreaga ac­ levilor, pregătirea lor pentru liceului, tovarăşul Ion Păstrăv, Şi acum despre continui. Nu se în grabă, nu dovedesc de- procedee de desfăşurare a
colectivul de cadre didactice tivitate desfăşurată în şcoală. viată se realizează prin con­ secretarul Comitetului orăşe­ spunem o noutate cînd afir­ cît o viaţă spirituală anemică, muncii cultural-educatjve de zatorii se vor achita cu cinste
şi elevi, ci şi jalonarea viitoa­ Un loc important în cuprin­ tactul viu şi permanent cu co­ nesc de partid Orăştie, a rele­ măm că la elaborarea unui opţiunile sînt mai restrînse, de sarcini, terminînd la timp
relor direcţii ale muncii comu­ sul dării de seamă, în dezba­ lectivele de oameni ai muncii, vat preocupările colectivelor program lunar de activitate lipseşte emulaţia de idei, nu masă în spirit modern şt cu lucrările de recoltare şi în-
niştilor, în scopul ridicării pro­ terile care i-au urmat a ocu­ spunea tovarăşa Mariana Gîm. de oameni ai muncii din prin­ culturală se au în vedere o caracter eficient. sămîntarea culturilor în epoca
cesului instructiv-educativ la pat preocuparea pentru conti­ Legat de aceasta, s-a apreciat cipalele sectoare ale activită­ seamă de factori, familiari ac­ este stimulat interesul pentru
nivelul cerinţelor şi sarcinilor nua ridicare a nivelului poli- că este necesar să se stabi­ ţii economice şi sociale, oprin- tiviştilor culturali: structura cultură al oamenilor. C. DROZD optimă.
actuale. Trebuie relevat, , în tico-ideologic al elevilor, pen­ lească un program mai con­ du-se asupra măsurilor care demografică şi profesională a
primul rînd, climatul de res­ tru educarea acestora în spi­ cret cu privire la efectuarea să aibă drept rezultat ridica­ populaţiei, mijloace tehnice de
ponsabilitate şi maturitate po­ ritul concepţiei despre lume şi practicii în producţie, de rea­ rea pe o treaptă superioară a
litică ce a caracterizat aduna­ viaţă a clasei muncitoare, al lizarea căruia să răspundă fie­ întregului proces de instrucţie practică culturală aflate în
rea, contribuţia adusă de fie­ politicii partidului nostru. Tre- care cadru didactic. şi de educaţie a celor care se dotare, calendarul evenimente­
care membru al organizaţiei cînd în revistă rezultatele ob­ A fost combătută tendinţa de pregătesc pentru a deveni con­ lor politice, sociale, economi­
de bază la găsirea celor mai ţinute pe această linie, profe­ a transforma practica în „vizi­ structori de nădejde ai socie­ ce, anotimpul, tematica de in­
potrivite soluţii în rezolvarea sorii Mariana Gîm şi Nicolae te" la întreprinderi şi institu­ tăţii socialiste.
problemelor care preocupă co­ Clenciu au făcut 'o seamă de ţii şi „observarea" din exte­ Am consemnat intervenţia formare ştiinţifică, tradiţia' lo­
lectivul acestei tinere unităti propuneri care să ducă la îm­ rior a muncii prestate de că­ secretarului comitetului orăşe­ cului, specificul localităţii, nu­
şcolare. bunătăţirea muncii în viilor. tre salariaţi, solicitîndu-se pen­ nesc de partid pentru faptul mărul de intelectuali exislenti,
— Este foarte adevărat, sub­ — Procesul de formare şi tru elevi sarcini precise, care că din ea s-a desprins anga­ al tinerilor etc. Totodată, es­
linia tovarăşa Doina Ciama în modelare a profilului moral- să fie executate, sub supra­ jarea organului orăşenesc în te un adevăr ce nu mai tre­
darea de seamă prezentată, că politic al elevilor, al viitori­ vegherea profesorilor, într-o sprijinirea şi mai efectivă a buie demonstrat că numai acel
rezultatele bune la clasă se lor lucrători în domeniul eco­ anumită unitate de timp. Pe Obligaţii şi răspunderi pentra
nomiei, trebuie condus cu
datoresc exigenţei pe care o competenţă şi răspundere de linia realizării unei mai strîn- activităţii liceului economic. aşezămînt cultural va culege
manifestăm pentru însuşirea către organizaţia de partid, se legături cu viaţa întreprin- CLEMENTE CONSTANDiN roadele activităţii sale care
va şti să răspundă prin mani­
festările sale educative aspec­ deţinătorii k arme de vînăloare
Răspunderea pentru Despre necesitatea cunoaş­ pad, din Hunedoara, sînt nu­
Intensă muncă terii prevederilor legale de că­ mai câţiva din cei care şi-au de miliţie judeţean, pe raza
căruia domiciliază, in termen
eventualele pagube profesate tre toti cetăţenii s-a mai scris, schimbat domiciliul şi „au scă­ de 5 zile de la producerea e-
dar cu toate acestea organe­
pat din vedere“ obligaţia pre­
venimenlului.
de reactivizare a le noastre mai constată încă văzută în art. 36 din H.C.M. Titularii permiselor de arma
unele încălcări, iar ptunci 1 369/1971 de a anunţa acest sînt obligaţi să anunţe in­
de incendii revine după lege cind celor în cauză Ji şe ara­ fapt organelor de miliţie în spectoratul judeţean al Minis­
unor ansambluri tă în ce constă abaterea, moti­ termen de 5 zile. schimbarea domiciliului, m
Interne
despre
terului
de
vează că nu ştiau despre e-
Vînătorul Cornel Anrîraş,
termen de 5 zile de la pro­
din comuna Baru, a mers cu
Înclinăm să-i credem, dar a-
ignorarea pînă acolo îneît a
folclorice maiştrilor şi şefilor de echipe xistenţa obligaţiei respective. încredinţat arma de vînătoa­ ducerea acestei schimburi, pen­
ceasta nu rezolvă nimic,, ştiut
tru a li se face menţiunile ne­
fiind că invocarea necunoaş­ re lui Beniamin Jianu, din cesare în permis. De aseme­
terii legii nu poate scuti pe Sîntămăria-Qrlea, fără măcar nea, au obligaţia să predea
In vederea reactivizării Maiştrii, şefii de echipe, Incendiilor existente în dota­ nimeni de răspundere. Reie- să-l întrebe dacă avea permis organului judeţean al miliţiei
unor ansambluri folclorice conducători direcţi ai procese­ rea obiectivului, pentru care, rindu-ne, în cele ce urmează, de armă. pe raza căruia î.si au domici­
ale caselor de cultură şi că­ lor de producţie, răspund nu de fapt, poartă toată respon­ la un singur act normativ, a- Aceeaşi abatere a comis-o
minelor culturale din judeţ, numai de buna desfăşurare a sabilitatea Să nu execute şi ^vem convingerea că vom con­ la 11 iulie a.c. şi Traian Va- liul armele ieşite din uz şi
în aceste zile au loc inten­ muncii în sectoarele pe care să nu permită muncitorilor cu tribui mai mult la cunoaşte­ siu, din comuna Şoirnuş, în- nevandabile.
se pregătiri. Este evidentă le au în subordine. După nor­ care lucrează de a folosi in­ rea şi respectarea lui. Orice persoană care găseş­
în acest sens activitatea ce mele de p.c.i. elaborate re­ stalaţii electrice de tortă sau' credinţînd arma sa de vînă- te arme, muniţii sau materii
se desfăşoară la casele de cent ei poartă întreaga res­ lumină improvizate sau în In cursul lunilor martie şi toare lui Ioan Dud din Văli- explozive este obligată să a-
cultură din Brad, Orăştie, ponsabilitate şi pentru aplica­ stare defectă. Tot lor le revi­ aprilie a.c., organele noastre şoara. Pentru abaterile comi­ nunţe de îndată cel mai apro­
căminul cultural llia. In vii- j rea şi respectarea regulilor de ne datoria să verifice sisteme­ au organizat şedinţe pe cen­ se, cei în cauză au fost sanc­ piat organ de miliţie.
ţionaţi conform prevederilor
toarele lor spectacole vor I pază contra incendiilor la o- le de încălzire şi să ia mă­ tre şi filiale de vînătoare cu In termen de 10 zile de la
evolua formaţii de dansuri, j biectivele ce le sînt încre­ suri de remediere g deficien­ deţinătorii de arme şi au a- legale, dar aceasta nu ne sa­ cumpărarea, vînzarea sau do­
corale, tarafuri, solişti vo- j dinţate. De aceea, pentru e- ţelor pe care le constată. Să dns la cunoştinţa tuturor ce­ tisface. narea unei arme, ori de la da­
caii şi instrumentişti. Un a- i vitgrea pagubelor provocate nu permită executarea lucră­ rinţele Decretului 367/1971 şi Considerînd importantă în­ ta sosirii în tară cu arme de
port important la buna lor I de incendii, ei au obligaţia să rilor de sudură sau să folo­ ale H.C.M. 1 369/1971. Cu toa­ suşirea de către toţi cetăţenii, vînătoare ori tir, persoanele
pregătire îşi aduc pe lingă ; organizeze la toate locurile de sească focul deschis în locuri te acestea se înregistrează a- şi în special de cătrei cei in­ fizice care au efectuat aceste
activiştii culturali locali şi i muncă echipe de primă inter­ cu pericol de incendiu, dacă bateri. La 23 iulie a.c., Vasi- teresaţi, a prevederilor Decre­ operaţii au obligaţia să se
metodişti ai Centrului de i venţie, care să acţioneze efi­ nu ape în prealabil permisul le Bogdânescu, dig comuna tului 367/1971 şi H.C.M. prezinte la Inspectoratul ju­
îndrumare a creaţiei popu- j cient în caz de vreun even­ de foc. Fumatul să fie admis Oraştioara de Sus, şi-a pier­ 1 369/1971, amintim şi pe a- deţean al Ministerului de in­
lare şi a mişcării artistice | tual incendiu, din rîndurile numai în locuri unde nu pre­ dut arma de vînătoare. A a- ceastă cale următoarele: Titu­ terne pe raza căruia domici­
de masă. personalului existent în sub­ zintă pericol de incendiu, nunţat organele de miliţie abia larii de permis sînt obligaţi liază pentru a cere anularea
Se aşteaptă, fără îndoia- [ ordine. Dar pentru ca aceştia special amenajate în acest la 30 iulie, deşi art. 38 din să ia măsurile necesare pentru sau, după caz, înscrierea ar­
lă, ca membrii acestor an­ să poată acţiona cu maximum sens. H.C.M. 1 369/1971 îl obliga să a asigura securitate armelor mei în permis.
sambluri, pe lingă spectaco­ de eficientă, maiştrii şi şefii Maiştrii, şefii de echipe tre­ facă acest lucru în termen de şi muniţiilor pe care le deţin Deţinerea armelor, muniţi­
lele de înaltă tinută artis­ de echipe sînt obligaţi să in­ buie să acorde o mare aten­ 24 ore. Mihai Curetean, din şi să nu permită accesul la ele ilor sau materiilor explozive
tică pe care le vor oferi, să struiască ori de cîte ori este ţie felului în care se manipu­ Deva, şi-a pierdut permisul de a persoanelor care nu au (pulbere) fără autorizare ori
deşfăşcare o intensă muncă necesar (personalul din subor­ lează, depozitează şi se folo­ armă încă din anul 1969 sau dreplul să deţină arme şi mu­ în număr — sau după caz —
de valorificare a creaţiei dine cu toate normele de p.c.i. sesc lichidele inflamabile, ştiut 1970 (nici el nu-şi mai amin­ niţii. în cantităţi mai mari decît ce­
populare din zonele în ca­ Maiştrilor şi şefilor de echipe fiind că utilizarea acestora teşte!), d a t . ne-a încunoştin- In termen de 24 de ore din le autorizate se consideră ile­
re î,i desfăşoară activita­ le revine datoria să insiste se admite numai în încăperi­ ţat numai în luna august a.c.- momentul cînd a luat cunoş­ gală şi se samrionează po­
tea, contribuind în felul a- pentru aplicarea şi respecta­ le special amenajate şi cu — cînd i s-a solicitat de că­ tinţă de pierderea sau furtul trivii legii penale. Ele se ridi­
cesta la o mai puternică a- rea normelor de prevenire şi respectarea .strictă a regulilor tre organele noastre, să-l pre­ armelor pe care au dreptul să că de organele de urmărire
stingere a incendiilor la locu­ de prevenire a incendiilor. Ei zinte — încălcînd astfel pre­ le deţină, titularul de permis penală şi se predau organelor
propiere a masei de specta­ rile de muncă, a căror condu­ vederile art. 37 din H.C.M. este obligat să anunţe în scris de miliţie în vederea con­
tori de creaţia populară au­ cere le este încredinţată. Să trebuie să hu uite că în fa­ 1 369/1971. Avram Simedrea, despre aceasta la cel mai a- fiscării.
ta legii sînt direct răspunză­
tentică, la educarea ei în asigure păstrarea, întreţinerea tori de toate pagubele provo­ En distileria centrului viei şl vinului din rita se uymiţrpşte, la din Sînţanrl;ei', Gheorglie Mun­ propîat organ de miliţie. (
spiritul frumosului artistic. şi funcţionarea corespunzătoa­ cate de incendii la locul de aparaie moderne, tăria pioJusalul distilat. tean, din Simeria, Constantin Pierderea,' furtul ori distru­ Col. ENACHE ZAHARIA
Foto: V. ONOIU Florea, din Lupeni, Traian Tă- gerea permisului se anunţă în de la Inspectoratul judeţean
re a utilajelor de stingere a muncă pe care-1 conduc. măsan. din Deva, Szilagy Ar- scris de către titular organului de interne