Page 23 - Drumul_socialismului_1972_10

■MWWWW KUTRjîSTtS
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 519 © SIMBĂTĂ 7 OCTOMBRIE 1972

Avancronica
r-r
Partidului

cu pretext
Prin tine cresc bogate crengi din mine
şi-n rotunjimi coroana mi-o cuprinzi.
Dogori de seve-mi dai şi mă desprinzi
din timpul scurs spre timpul care vine.
Cu sau fără pretext, avan­ achita cu cinste, jucîndu-si
Mi-al spart înşelătoarele oglinzi cronica de astăzi va fi cu si­ toate şansele pentru un rezul­
şi toate-mi sînt prin iine-acum mai pline. guranţă la fel de optimistă. tat cit mai onorabil.
Luminile îmi izvorăsc din tine ........ Şi, n-avem nici un motiv să Aurul Brad are ocazia să
fim sceptici în privinţa presu­ salte pe unul din” primele două
şi-n largul tău, desăvîrşit, le-aprinzl. puselor rezultate ce le vor în­ locuri şi nu o va rata in me­
registra mîine echipele hune­ ciul cu Minaur Zlatna.
Prin crengile bogqte lunecind
dorene. Ne vom folosi însă de C.F.R. Simeria este datoare
simt mina ta mlădie ca un vint cîteva pretexte (nu argumen­ cu victorie — care-i surîde —
de primăvară, care mă-nfloreşte te, pentru că, se ştie, în fot­ în meciul cu Vagonul,
bal certitudini nu se prea pot Un derbi atractiv vor oferi
şi-n florile ce ml le prinzi' pe ramuri, formula), pentru a ne justifica Minerul Teliuc şi Minerul I.u-
La Zielona Bora (R.P. Polonă), ansamblu! folcloric acorda şansa unui egal-surpri-
impirguit de roşiile-fi flamuri, optimismul. S-o luăm îp ordi­ peni. Echipei oaspe i se poate
simt de pe-acuma rodul meu cum creşte. ne ierarhică inversă. ză. Dar mai sigură este victo­
Mureşul Deva, învinsă joi ria inimosului antrenor Gh.
de Din a mo Bucureşti — mo­ Gavena.
„Haţegana“ s-a bucurat de un deplin succes tiv pentru care unii suporteri Corvinul Hunedoara şi-a re­
s-au supărat, neconcepînd ca
formaţia lor favorită să fie în­ descoperit vocaţia de gol in
Timpul de cînt Anual, în partea a doua a lu­ cole în oraşul Zielona Gora şi Din evoluţia artiştilor hunedo- fost singurul, ansamblu căruia vinsă, uitînd că Dinamo nu e reaşezarea lui Munteanu pe
post de vîrf de lance. Printr-o
nii septembrie, Zielona Gora in alte localităţi aparţinătoare reni, cîteva momente au rămas i-a fost filmat întregul specta­ Unirea Tomnatic —, are totuşi evoluţie similară celei din me­
sărbătoreşte „Zilele oraşului", voievodatului, cu care ocazie de neuitat. Aşa a fost cazul în col de către televiziunea polo­ meritul de a fi jucat ambiţios, ciul cu Chimia Făgăraş, hune-
şi de slavă dedicate culesului viilor, cu ca­ formaţia de dansuri a C.S.H., localitatea Goscieszowice, unde neză. In final, „Haţeganei" i-au cu ardoare, încercînd obţine­ dorenii au dreptul să' pretindă
rea unui rezultat ce ar fi o-
fost atribuite „Cupa de cristal",
cîştigătoarea marelui premiu şi
după căderea cortinei, sutele de
re ocazie se organizează mari
cel puţin un punct la Meta­
manifestări cultural-artist|ce. In- a titlului de laureat în cadrul spectatori au continuat să a- diploma şi placheta festivalului. norat-o. Acest joc din repriza lurgistul Cugir.
cepînd cu anul 1964, pentru a Concursului al X-lea al forma­ plaude furtunos şi prin direc­ Deşi în cadrul festivalului de secundă poate constitui pre­ Şi-acum, meciul zilei: Jiul
Timpul de cint şl de slavă al Ţării - da o mai mare atenţie acestei ţiilor artistice de amatori, in­ toarea casei de cultură, Krysţi- la Zielona Gora nu a existat o textul unei evoluţii corespun­ — Dinamo. împresuraţi de nu­
acţiuni, Ministerul Culturii din struită de maestrul coregraf Va- na Stanghow, au intervenit să clasificare a formaţiilor artisti­ zătoare la Minerul Ghelar.
timp făurit şl din dragostea mea Dar, meciul rămîne greu. Pen­ meroşi şi entuziaşti suporteri,
R.P. Polonă şi oficialităţile loca­ leriu Erzian, s-a impus prin rit­ reluăm anumite secvenţe din ce - juriul principal fiind pu­ dinamoviştii au sosit joi la
coboară pe albii de roşie stea blicul spectator polonez - iar tru ambele echipe. Dorim însă
le ale oraşului Zielona Gora mul şi vioiciunea interpretării, spectacol, fapt ce a produs o Deva şi au concertat uvertura
şi intră în miezul de rod al cintăril. organizează bienal „Festivalul ireproşabilă mai ales în suita deosebită satisfacţie în rîndul concertele prezent.ate nu au a- să subliniem că ar fi foarte la meciul cu Jiul. Dirijorul Ion
internaţional de folclor al cin de dansuri hunedorene şi olte­ delegaţiei noastre şi al spectato­ vut caracter de concurs, întrea­ util pentru fotbalul hunedo­ Nunweiller a rulat tot lotul
Steaguri mlădii, prelungind dragostea tecului şi dansului popular" neşti, aplaudate la scenă des­ rilor, bineînţeles. Acelaşi succes ga manifestare avînd menirea rean ca această întîlnire să ce a făcut deplasarea. Dar
pună capăt tradiţiei meciurilor
Manifestarea se bucură de mul chisă. Solista de muzică popu­ a fost obţinut în oraşul Szpro- de a evidenţia frumuseţea şi 3—0 cu Mureşul nu poate fi
inimii noastre sub bolţile zării, specificul folclorului din diferite — să le spunem cu o vorbă
tă apreciere din partea publi lară Ioana Cristea, duetul Vio­ towa, unde spectacolul a fost pretext al unui rezultat simi­
munţii, cimpla şi vuietul mării cului spectator din întreg voie rica Brînduşanu - Craia Blaj şi aplaudat la scenă deschisă, iar ţări, „Haţegana" prin spec­ mai blîndă — prea dîrze, din­ lar la Petroşaiii, iar Jiul, si­
v
tre cele două echipe. Ar fi
prin suflet iml trec şi-ncep a cinta. vodatul Zielona Gora. solistul instrumentist Petrică Lu- în încheiere notabilităţile ora­ tacolele ce le-a prezentat mult mai sportiv ca Minerul gur, nu va fi emoţionată de
In acest an, la festivalul a paş s-au bucurat, de aseme­ şului, în numele lor şi al spec­ a lăsat o impresie deose­ şi Mureşul să-şi dispute şan­ acest rezultat. La fel de cate­
Şi vintul, plutit printre oameni şl zare, mintit, ţara noastră a fost re nea, de mult succes. tatorilor, ¡-au felicitat călduros bit de plăcută publicului sele în limitele depli­ goric e şi faptul că la Jiul a
polonez, fapt pentru care orga­
prezentată de ansamblul folclo De remarcat aportul tarafu­ pe artiştii români pentru, calita­ trecut o săptămînă de muncă
m-ascultă cintind şi se face cintare tea interpretării. nizatorii festivalului au avut nu­ nei sportivităţi, fără durităţi
ric hunedorean „Haţegana" lui dirijat de Voicu Stănescu, intensă, de la victoria de du­
şi aripi de cintec din cintec iml cresc. Prin spectacolele pe care le-a care a executat cu multă sigu­ Cu toate că la acest festival mai cuvinte de apreciere. Mai şi accidentări. Pentru o astfel minica trecută, că toţi compo­
prezentat, colectivul nostru artis ranţă piese de mare virtuozita­ au fost prezente ansambluri cu ales pentru calitatea, varietatea de izbîndă, şi spectatorii şi su­ nenţii echipei s-au pregătit
porterii celor două echipe au
Prin suflet îmi trec şi-n largurl mă zboară tic s-a dovedit un merituos me te, cum ar fi „Ciocîrlia", suita renume din U.R.S.S., Anglia, punctelor prezentate din diver­ de îndeplinit aceeaşi îndatori­ serios, fără menajamente, pen­
sager al cîntecului şi dansului de cîntece pădureneşţi, balada Franţa, Italia, Iugoslavia, Ceho­ se zone folclorice ale ţării noas­ tru a se achita de o îndato­
şi punte de cintec mă fac peste Ţară tre, vioiciunea dansurilpr şi bo­ re de corectitudine şi discipli­
românesc, impunîndu-se în faţa „lancu Jianu", „Sîrba în căruţă" slovacia ş.a., cît şi trei ansam­ rire ce-i onorează : confirma­
slăvind România, pămint strămoşesc. publicului polonez. Timp de şi altele, acompaniind în ace­ bluri din Polonia, ansamblului găţia coloritului costumelor. nă. Milităm pentru acest fapt rea rezultatului de (a Arad,
numai din dorinţa de a se în­
NECULAI CHIRICA cinci zile (20-24 septembrie), laşi timp cu căldură şl sensibi­ „Haţegana" i-au fost acordate IOAN ANGHEL cheia odată şi odată cu neîn­ printr-unul la fel de bun. De­
Ştefan
altfel,
antrenorul
ansamblul „Haţegana" a pre­ litate soliştii vocali şi instrumen­ 15 minute de evoluţie în spec­ activist al Consiliului ţelegerile subiective dintre e- Coidum ne-a spus limpede:
U. zentat un număr de 8 specta­ tişti cit şl formaţia de dansuri. tacolul de gală. Dealtfel, am judeţean al sindicatelor chipele hunedorene. Echipele „Trebuie să ciştigăm acest
să joace şi care va fi mai bu­ meci", iar prof, Mircea Pascu,
nă pe teren să învingă, iar
noi, spectatorii, să aplaudăm vicepreşedintele clubului Jiql,
a declarat: „Judecind după
fotbalul şi victoria sportivă. meciul de la Arad, unde Jiul
Concerfe De fapt, organizarea meciului a dovedit resurse pentru o e-
în condiţiile cele mai bune
este îndatorirea asociaţiei gaz­ volutie pozitivă, păstrînd încă
nucleul perspectivei, echipa
de şi nu ne îndoim că aceas­
extraordinare ta, cu sprijinul organelor lo­ noastră este capabilă ca şi în
cale, se va achita cu cinste continuare să joace tot mai
bine şi chiar de miine să-şi
de sarcinile în acest sens. Este
In zilele de 8 şi 10 octom­ o datorie ce a fost trasată ca consolideze poziţia".
brie a.c., cîntăreţul Tamas sarcină, fiind reamintită şi în Sintem în fata unei etape
Hacki şi orchestra sa (R.P. Un­ şedinţa judeţeană de analiză în care diviziqnarele hunedo­
gară) vor susţine în oraşele a fotbalului. rene, avînd în majoritate me,-
Hunedoara, Petroşani şi Lu- Victoria Călan joacă din ciuri grele, pretenţioase, ru
peni concerte extraordinare de nou jn deplasare, la Furnirul atîf mai mult sînt chemate să
muzică uşoară. Deta, echipă pe locul 4, care confirme hunele evoluţii an­
Despre Tamas Hacki, supra­ în această ediţie prezintă, pî­ terioare. Mîine seară vom a-
numit „Menuhin al fluierului", nă acum, un reviriment re­ fia cum au răspuns. Pînă a-
se poate spune că este un fe­ marcabil. Sarcină grea pentru tunri, ne permitem să pronos­
nomen unic. născut pentru ar­ elevii lui Voinescu, de care, ticăm un... răspuns favorabil.
tă. Paralel cu cursurile şcolii însă, sintem convinşi, se vor
elementare şi liceale studiază N. STANCIU
planul şi vioara, apoi se în­
scrie la conservator, concen-
trîndu-şi totuşi atenţia asupra
înclinaţiei -sale naturale, ,flu­ respunzătoare direcţiei de
ierul“, cîştigînd locul înlîi la njers, virind la stingă m inU»-
un concurs, al Radiodifuziunii' secţii, ei atiîndu-se pe baiu,a
ungare, în 1962. Acesta a con­ din dreapta Fac această rga-
stituit punctul de plecare spre nevrâ fără ca in prealaoil să
Formaţia de dansuri a C. S. Hunedoara — punct de mare alractlvltate In spectacolele oferite de ansamblul folcloric „Haţegana“ In faţa publicului polonez. numeroase apariţii la radio şi semnalizeze intenţia de schim­
televiziune în tară şi peste bare a direcţiei de mers; aiţii
hotare. nu acordă prioritate, pium ît
reglementărilor in vigoare.
O M A G I U Şi-a început activitatea cercul de folclor al elevilor şi cursurile facultăţii de medi­ Atenţie la... Se mai atrage atenţia con­
Deşi Tamas Hqcki absolvă
cină, principala sa preocupa­ atenţie! ducătorilor auto că liniile uis-
continue au caracter orienta­
re rărpîne muzica. La sfîrşitul tiv, dar prin aceasta nu tre­
Zaharia Stancu a împlinit titudine. Prin excelenţă anga­ de la Şcoala generală nr. 1 Hunedoara anului 1967 îşi formează an­ buie să se înţeleagă că e.e
70 de ani! ' jată, directă, clocotitoare, ope­ samblul pe care-1 denumeşte Problema angajării de discu­ pot fi .depăşite fără semnali­
Retrospectiva prestigioasei ra scriitorului captează şi cap­ Satele din jurul municipiu­ se face că la Şcoala generală mai bogat repertoriu, cunos­ sugestiv „Ex Antiqnîs“ cu ca­ ţii, care pot distrage atenţia zarea din timp a intenţiei ce
sale activităţi depăşeşte o ju­ tivează cititorul; gustul vieţii lui Hunedoara — Cinciş, Iz­ nr. 1 Hunedoara, pionierii şi cute de localnici. re a străbătut aproape jumă­ conducătorului de autovehicul a efectua o manevră şi iţiră
mătate de veac. Ziarist, poet, răzbate printre miile de rîn- voarele, Zlaşti, Boj, sau cele utecişlii au venit cu propu­ In acest an şcolar materia­ tate din glob, cînlînd muzica în timpul mersului, este re­ asigurarea că nu este stînje-
prozator, dramaturg — opera duri, sub condeiul său cuvîn- aparţinătoare comunei Topli- nerea înfiinţării unui cerc de lele culese vor fi redartpte şi Renaşterii, clasică şi barocă, glementată doar pentru călă­ nită circulaţia celorlalţi con­
sa a devenit o adevărată car­ tul devine poezie, mesajul lui ţa, oferă un bogat material folclor pe care l-au numit înmănuncheate în revisţa de reuşind să jndudă în reperto­ tori. Deseori, astfel de discuţii ducători aflaţi în imediata a-
te de căpătîi a literaturii ro­ transmite lumii ecoul sonor al de cercetare folclorică. Aici, „ Plaiuri hunedorene“ (res­ folclor a şcolii, intitulată: riul său pînă şi „Ciocîrlia" lui antrenează şi pe cel de la vo­ propiere, fie îp fată, fie în
mâneşti, iar tradusă în nenu­ timpului şi spaţiului contem­ cintecul şi jocul din bătrîni ponsabil Alina Costa, clasa a „Pe Cerna în sus", ce o vom lan, constituind prin aceasta spate, sau a celor cu care ur­
mărate limbi şi citită pretu­ poran românesc. este păstrat de localnici in VlII-g, A). edita cu prilejul celei cle-a Grigoraş Dinicu, toate transpu­ o sursă reală de accidente. O- mează să se încrucişeze. Or­
tindeni, reprezintă o făclie La cei 70 de ani, Zahari/a toată autenticitatea şi splen­ Cercul cuprinde 30 de 25-a aniversări a Republicii, se înlr-o manieră modernă. mul anat la volan trebuie să-şi ganele de circulaţie rutieră a-
doarea sa. Pot fi admirate, membri, care iau parte .la şe­ Notabilă va fi trimiterea Datorită unei culturi muzi­ concentreze atenţia exclusiv trag atenţia mai ales asupra
de asemenea, minunatele cos­ dinţele obişnuite ce se ţin unei ştafete folclorice „Gal­ cale solide, cunoaşterii in asupra dirijării autovehiculu­ efectuării virajelor la stingă
tume populare — cu speci­ săp'ămînal. Cu acest prilej bior de lingă soare" la şcoli­ lui în condiţii de siguranţă, a- în intersecţii, manevră în ca­
Zaharia Stancu, la 70 de ani fic local — strălucinde în fir, se discută despre valoarea le generale din z na pqdure- profunzime a stilulpi fiecărui tît pdntru el, cît şi pentru în­ re se produc cele mai multe
mătase şi mărgele, lucrate cu artistică şi documentară a nilor. Considerăm că acţiunea compozitor, îmbinării instru­ tregul trafic în general. nereguli, din cauza necunoaş­
(
modele ce-ţi vorbesc de o poeziei populare, răspîndirea vg contribui din plin la dez­ mentelor moderne cu cele spe­ Discuţiile, se ştie, devin u- terii reglementărilor, sau pur
mereu vie a culturii noastre Stancu a rămas tînăr, mereu înaltă măiestrie'în arta cusu­ doinei, baladei şi a altor spe­ voltarea sentimentului patrio­ cifice epocilor respective, a- neori Interesante, ele captind şi simplu din cauza ignorării
pe meridianele globului. tînăr, deoarece prin întreaga tului. cii, rămînînd ca pe urmă tic, la educarea elevilor in ceste prelucrări, modernizate, şi atenţia şoferului, făcîndu-1 lor de către unii conducături
Este dificil să vorbeşti de­ sa activitate şi operă a fost La cercetarea acestei boga­ membrii cercului să cutreiere spiritul dragostei pentru fru­ însă pe acesta neatent, nesi­ de autovehicule — în special
spre o asemenea personalita­ credincios idealului său din te creaţii spirituale şi mate­ fiecare casă din satele amin­ mos, pentru creaţia populară. reuşesc să nu impieteze cu gur pe volan, iar, uneori, con­ cei de autobuze. Este obliga­
te multilaterală. Membru ■ al tinereţe, acela de a-şi sluji riale, o contribuţie însemna­ tite în căutarea comorilor şi nimic esenţa melodică a origi­ secinţele pot fi... torie semnalizarea trecerii pe
Academiei, preşedinte al U- prin arta sa poporul şi patria. tă îşi pot aduce şi elevii. Aşa a rapsozilor populari cu cel Prof. IOAN VLAD nalelor. Iată un exemplu : in zjup de banda de lingă axa arterei cu
niunii Scriitorilor, deputat în Acum, în clipa acestei răs­ 2 -octombiie ac, conducătorul cel puţin 50 de metri înainte
Marea Adunare Naţională, cruci, omul şi artistul Zaharia auto Samuil Olteanu, din De­ ne a începe manevra.
membru în Consiliul de Stat, Stancu îşi păstrează forţa crea­ va, mergea cu autoturismul Tot în intersecţii se intîl-
fost timp de 17 ani directorul toare de aceeaşi intensitate ca său 1-Hu-l 038 spre Hunedoa­ neşte deseori situaţia ca mai
Teatrului National, fondatorul, şi altădată. La această sărbă­ Judeţul Hunedoara—o bogată carte de istare P O S T A ra. In maşină se aflau şi alţi multe autovehicule să se în­
colaboratorul, redactorul-şef toare pentru el şi pentru noi, oameni, care au angajat o dis­ cadreze pe mai multe rînduri
al atîtor reviste — anii scri­ sintem cu gîndul alături de cuţie, probabil captivantă. La sau şiruri, avînd acelaşi sens
itorului s-au clădit în poezie, dînsul, dorindu-i ca vîrsta ide un moment dat, omul de la de mers. In acest caz legea
romane, memorialistică, în pa­ aur la care a ajuns să în­ fan! arheologic din Deva volan a angajat autoturismul obligă pe cei care au ocupat
gini de presă, toate slujind a- semne un nou început de L I T E R A R A intr-o depăşire. Urma să de­ banda sau rîndul din dreapta
celaşi ideal, avînd aceeaşi a- creaţie. păşească o coloană de auto­ să vireze la dreapta. Se sub­
vehicule de tot felul. Antre­
Cele mai vechi urme de viaţă fondul arheologic conferit de cer­ liniază această prevedere în-
omenească de pe teritoriul hu­ cetarea masivă a cetăţilor dacice nat în discuţie şoferul n-a trucît s-a constatat că unii
nedorean ne conduc cu peste din preajma Sarmizegetusei Regia Bonleş S. Rsiael — Deva. Vi Ioan I.ebedy — Hunedoara. observat că un autovehicul din conducători de autovehicule
150 de mii de ani in urmă, in e- (Grădiştea Mupcclului), s-au ob­ se resimte prea mult în- coloană semnaliza viraj de ocupă poziţia din dreapta
r ZAHARIA STANCU poca pietrei cioplite — paleolitic. ţinut piese şi materiale de o deo­ Nu putem da curs dorinţei dv.
Scoase ia iveală prin săpături sebită valoare documentar-mu- rîurirea (pi Emipescu, aşa rle de a publica piesa de teatru stingă sau depăşire. In urmă­ chiar şi atunci cind au de
arheologice sistematice sau în zeistică din fortificaţia dacică de mult îneît nu băgaţi de sea­ toarele momente, ambele s-au gînd să-şi continue direcţia şi
mod întîmplător, şi adunate relicve la Băniţa, din centrul fortificat mă că unele bucăţi din poe­ „Cabinetul de consultaţie”. Nu pomenit intrînd pe poarta în­ traversează intersecţia, stîn-
cu
îngăduie acest lucru în pri­
de la Cîmpuri-Surduc şi din aşe­
Fericirea migală, aceste preţioase zarea dacică descoperită pe mat zia dv. nu sint altceva decît mul rînd' spaţiul pe carc-1 a- treprinderii do prefabricate jenind circulaţia din celelalie
sint păstrate in depozitele Muzeu­
lui de arheologie din Deva. Eşa­
lonate pe epoci istorice, materia­ multe terase ale dealului Piatra strofe imitate din poeziile vem la dispoziţie. Trimiteti-o din beton din Bîrcea — pen­ direcţii de mers.
Coziei.
lele arheologice — o adevărată Prin constituirea în actuala de­ maestrului. tru că în dreptul acesteia a-
carte de istorie — ' compun co­ unei reviste de specialitate. vusese loc evenimentul.
Fericirea e o pasăre, lecţii care numeric şi, mai ales presiune a Haţegului a metropo­ Alcoolul...
Traia-
documentar, reprezintă valori de lei provinciei Dacia, Ulpia Alin Gorgu — Deva. Ver­ Noi vă aşteptăm în continua­ In cazul descris autoturis­
Dar nu o pasăre ca oricare alta, na-Sarmizegetusa, a fost posibilă
o deosebită importanţă. dezvoltarea în întregul ţinut în­ sificarea cam lasă de dorit. re cu poezii, poeme, proză de mul amintit a sulerit ceva a-
Ci o pasăre plăsmuită din pulbere de aur Situat in castelul „Magna Cu­ conjurător a unei vieţi economice S-ar părea că număraţi sila­ varii, persoanele aflate în el sancţionează
ria“, muzeul este cunoscut in şi sociale intense, cu o puternică o întindere mai mică. alegindu.-se doar' cu spaima.
Pasărea aceasta
ţară şi peste graniţă, pentru va­ amprentă romană occidentală. bele pe degete şi pierdeţi din O poate confirma, după a-
Vine de undeva, de departe, loroasele sale colecţii. însăşi clă­ Materialele de epocă romană vedere ritmul. Eventual mai Nicolae Iuga — Brad. Ci­ Deci, atenţie la... atenţie I
direa in care este adăpostit mu­ tîţia alţii, şi Ioan Pereş, din
fost
de
Vine şi ţi se aşează pe umăr, zeul stîrneşte un deosebit inte­ deosebit din semnificative au milita­ încercaţi. tind versurile ne-ntrebam me­ Deva, str. V. I. Lenin, bloc I,
adunate
fostele
caştre
Pe umărul sting. res, ca valoros monument de ar­ re romane Micia (Veţel) şi Ger- reu : Unde-i poezia? Unde-i Rulajul pe benzi apartamentul 120. S-a convins
hitectură. misara (Cigmău), precum şi din
Deasupra inimii Epo^a veche a pietrei (paleo­ aşezările săteşti Hobiţa, Cinciş, Coster Poia-Nitin — Deva. viaţa, căldura, tresărirea a- Potrivit reglementărilor a- din proprie tristă experienţă.
Ţi se aşează pasărea fericirii litic) este pregnant ilustrata prin Deva, Mînerău, Fizeş, Uroi, Strei. Pentru a vă împlini dorinţa ceea misterioasă, pe care vor­ Venea, în ziua de 29 sep­
vestigiile provenite din descope­ Anul 271 — anul retragerii au­ bele mai mult o ascund decît flate in vigoare, prin bandă tembrie a.c., dinspre Ilia spre-
N-o vezi, ririle efectuate în peşterile Cio­ torităţilor romane din provincia adresati-vă secretarului ce­ o arată ? de circulaţie rutieră se înţe­
clovina, Ohaba-Ponor, Nandru, Deva, la volanul autovehicu­
O simţi numai. Fed'eri şi aşezările de terasă Pră- Dacia, n-a însemnat o definitivă naclului „Ritmuri“, profeso­ lege oricare din subdiviziuni­ lului 21-HD-l 273. Băuse insa
şi
Iar dacă vrei s-o prinzi văleni şt Basarabasa. Majoritatea locuri. totală depopulare a acestor rul Aurelian Sîrbu. Noi vă in­ Florin Beneg —Brad. Lucra­ le longitudinale ale părţii ca­ în prealabil o astfel de canti­
Dovada
popu­
persistenţei
lor copstă din unelte cioplite de laţiei locale romanizate în de­ re modestă. Dar, cum sîpteti rosabile.
Nu poţi s-o prinzi silex şi resturi osteologice uma­ cursul veacurilor IV—XII o con­ formăm că şedinţele cenaclu­ tate de alcool incit mersul
ne şl animale. Urme materiale în clasa a V-a, aveţi toate şan­ Este ştiut că în oraşul De­ său îi trăda starea. Rînd pe
Nici cu mina, din neolitic — epoca nouă a pie­ stituie urmele materiale cerami­ lui amintit au loc bisăptămî- sele de a realiza în viitor şi va s-au aplicat, pe strada 23 rînd alte autovehicule au fost
Nici cu laţul. trei — au mai fost descoperite ce, numismatice şi de altă natură nal în incinta Centrului de în­ August, mariaje longitudinale,
(obiecte
de
cas­
uz
de
podoabă,
in localităţile Ardeu, Balşa, Băcia, lucruri bune. Cu condiţia, fi­ nevoite să intre chiar in şanţ
Cu nici un fel de capcană Boş, Bretea-Română, Cîrjiţi, Cră- nic), ulterioare secolului al III- drumare a creaţiei populare prin aceasta reglementîndu-se pentru a evita accidentul. Un
ciuneşti, Densuş, Deva, Godineşti, lea e.n., descoperite în localită­ reşte, de a vă însuşi temeinic circulaţia autovehiculelor, co­
Nu poţi să prinzi pasărea fericirii. ţile Sarmizegetusa, Veţel, Hune­ şi a mişcării artistice de ma£
Mintia, Nandru-Vale, Pricaz, doara, Cugir, Turdaş, Aurel Vlai- materiile predate în şcoală. respunzător grupelor din care agent de circulaţie, care a
Uneori pasărea fericirii Zlaşti. cu, Boholt, Valea Nandrului. Do- să, din str. M. Eminescu nr. 17. observat faptul, a încercat
O dală cu cunoaşterea şi folo­ Toate, nu numai limba şi li­ iac parte. Aceasta, in condi­
Iţi stă pe umăr mai mult, sirea aramei_ şi a bronzului, se bra, Fizeş, Sălaş, Pasul Vîlcan, ţiile in care legea obligă pe să-l oprească pe I. Pereş. Za­
produce o e'voluţie multilaterală Federi etc. La acestea putem a- teratura română.
Alteori mai puţin. dăuga recentele cercetări între­ Mihai Nicolae — Orăştie. conducătorii auto să se înca­
a societăţii omeneşti. Ea este darnic. Nu trebuia mult să-l
Şi cind ii vine ei să plece, pleacă, confirmată de prezenţa pieselor prinse de cercetătorii muzeului la Gînduri frumoase. Bănuim în­ Romulus Boldea — Păuci- dreze corespunzător atît la şi calce. Dîndu-şi seama de
Deva şi Strei, unde au fost dez­
arheologice care, în citeva cazuri, deplasare, cît şi în momente­
Zboară şi se pierde in văzduh depăşesc ca importanţă aria ju­ velite noi urme care confirmă să că vă aflaţi doar la început neşti. Versurile sînt simple pericol, I. P. a condus auto­
deţului. Barele de cupru de la prezenţa în masivă a populaţiei au­ de drum în ale creaţiei. Versu­ înşiruiri de cuvinte. Şi-apoi, le ce preced diferite manevre
tohtone
in
respective
aşezările
Poate chiar se topeşte în văzduh Deva şi sabia de bronz de tip decursul secolelor IV—XI. ce intenţionează să le excu- camionul pe drumul spre Mun-
mtcenian de la Boiu, exponate rile dv. pentru a primi valen­ ar mai fi şi limbajul. „Farme­ te.
judeţean
Muzeul
din
Totodată.
Nu ştie nimeni, cu o mare valoare documenta­ Deva dispune de unul dintre cele cel, iar la un moment dai l-a
ră, reprezintă piesele ce preced ţe calitative trebuie să devir cul limbajului este semnul ce­ In ultima vreme organele răsturnat. Persoana care se
la­
Nimeni. un grup mai larg de descoperiri mai vaste şi mai interesante serie nă mai dense, mai bogate în lor aleşi" — scria Titu Main- de control asupra circulaţiei
pidarii
o
'-omane cuprinzînd
ieşite la iveală la Blandiana. Boş, au semnalat un însemnai nu­ ’afla în cabină, alături de şo­
Nimeni nu ştie Chergheş, Densuş, Deva, Mărti- de lucrări din piatră: monumente sensuri si încărcătura emoţio­ resru la prima ediţie a versu­
neşti, Petroşani, Rapqlt şi Tur- epigrafi.ee, sculpturale etc. măr de abalori de la regulile fer, a reuşit să scape şi să
De unde vine pasărea fericirii, daş. Colecţia numismatică a muzeu­ nală. Ideea pe rare a ti urmă­ rilor lui Eminescu Prin urma­ ce reglemenl-'n/ă rularea pe fugă. Şoferul, beat, a trebuit
Campaniile arheologice între­ lui cuprinde aproximativ 20 000 de re...
încotro pleacă pasărea fericirii. prinse în ultimele decenii au îm­ piese din diferite epoci istorice : rit să o redaţi putea fi foarle benzi, unele din aceste aba­ să rămînă pentru a da soco­
bogăţit colecţia Muzeului din De­ o valoare deosebită reprezentînd bine concentrată în două ver­ teri solriîndu-se cu accidente.
va cu materiale din epoca de colecţia dc monede romane şi Ion Coţoi - Brad. Admirăm S-a observat, de pildă, că teala.
(Din volumul „Sabia timpului") maximă înflorire economică şi so­ mai ales cele dacice. suri, nicidecum extinsă în 6 stăruinţa dv.
cială a daco-geţilor (sec. I î.e.n. unii conducători nu se înca­ Iată cum alcoolul... sancţio­
— sec. I e.n.). Astfel, pe lingă Prof. MIRCEA DAN LAZÂR strofe. Red. drează din timp pe banda co- nează I