Page 26 - Drumul_socialismului_1972_10

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 520 9 DUMINICĂ 8 OCTOMBRIE 1972

METODICA MUNCII

PROPAGANDISTULUI (II)

• TEHNICA EXPUNERII cestora reprezintă punctul de fie însoţit întotdeauna de ar­
plecare, baza pe care se con­ gumente, de demonstraţii in­
® CUVINTUL TREBUIE ÎNTOTDEA­ struieşte şi se expune lecţia. contestabile. Fiecare propa­
UNA SUBORDONAT GINDIRII Pornind de la bagajul de cu­ gandist să fie conştient de
noştinţe ale cursanţilor, propa­ faptul că dacă vrea să con­
gandistul va folosi treptat şi vingă, să cucerească masele,
Practica şi experienţa arată ză expresii, noţiuni al căror cuvinte, expresii, noţiuni de trebuie el însuşi să fie înflă­
că expunerea propagandistului conţinut nu-1 cunosc. Aşa cărat. Dacă te prezinţi în ta­
ca şi a oricărui conferenţiar mi-a fost dat să aud, în urmă specialitate, avînd însă întot­ ta oamenilor fără a fi tu în­
deauna grijă să explice, să
trebuie să înceapă prin ceea cu ani, pe un propagandist suti emoţionat, dacă îţi vine
ce se numeşte „captatio bene- formulînd următoarea frază : reliefeze conţinutul şi semni­ chiar tie să picoteşti fără doar
volentione" (ciştigarea bună­ „Tovarăşi, trebuie să sporim ficaţia acestora. In felul a- şi poate că starea de spirit se
BATE RITMIC voinţei). E bine să dăm aten­ numărul mamiferelor femele cesta cursanţii îşi vor îmbo­ va transmite şi auditoriului.
găţi vocabularul, vor şti mai
vite cornute mari". In fond,
ţie acestei recomandări, de­
oarece o condiţie a succesu­ el voia să sublinieze necesi­ multe şi în ceea ce priveşte Nu există ceva mai sensibil
decît auditoriul; el este col
lui unei conferinţe sau lecţii tatea creşterii numărului va­ limbajul, terminologia din a- mai sensibil barometru. Rezul­
METRONOMUL constă şi în stabilirea unei le­ cilor cu lapte în cooperativa numite domenii de activitate tă de aici că pentru a antre­
sau discipline de specialitate.
agricolă de producţie res­
gături sufleteşti între cel ce
vorbeşte şi cei ce ascultă. Ori­ pectivă- In calitatea noastră de pro­ na oamenii trebuie ca propa­
gandistul să fie mişcat, să se
ÎNTRECERII care ar fi valoarea conţinutu­ propagandişti nu no este per­ pagandişti trebuie să ne ferim înflăcăreze împreună cu ei.
In activitatea noastră de
lui expunerii sau calitatea in­
de a prezenta în fata audito­
O condiţie a puterii de con­
trinsecă a mesajului, oricît de
riului expuneri seci, alcătuite
interesant ar fi subiectul prin mis să devenim pedanţi si din fraze stereotipe sau luate vingere a oamenilor este sin­
preţioşi, ocolind exprimarea
In imensa hală de turnare sa, şeful de echipă este sus­ el însuşi, se poate întîmpla de-a gata din cărţi, deoarece ceritatea propagandistului. Au­
a otelăriei electrice de la ţinut de inginerul Vamilian ca publicul să primească pe corect românească, de dragul asemenea lecţii nu reuşesc de- ditoriul apreciază o asemenea
Hunedoara, macaraua ridică Văduva. vorbitor cu rezervă, dacă nu unei vorbării împestriţate cu calitate şi manifestă aversiu­
şi transportă spre trenul de Oamenii din echipa lui chiar cu răceală. Captarea expresii bombastice, punîn- cît cu greu să retină atenţia ne pentru nesinceritate. Entu­
turnare uriaşa oală cu otel Ioan Horopciuc au apreciat bunăvoinţei are tocmai meni­ du-se la îndoială competenţa oamenilor. Fără îndoială ca să ziasmul propagandistului se
incandescent. Este un spec­ ideea comunistului Cornel rea de a încălzi acest prim şi care pot rupe punţile de redai o oarecare teză teoreti­ răsfrînge, de asemenea, in
tacol obişnuit, care finalizea­ Dumitrăşconi şi a ingineru­ contact (tnoment) dintre pro­ înţelegeri cu semenii noştri. că cu propriile taie cuvinte mod pozitiv asupra puterii de
ză eforturile topitorilor. lui Vamilian Văduva. Metro­ pagandist şi auditor. Vorbito­ Propagandistul e necesar să este mai greu, trebuie înainte convingere cu condiţia să fie
Aceşti oameni minunaţi, nomul întrecerii a început rul va încerca, deci, să cîşti- autentic.
ce dau viată sarcinilor trasa­ să bată mai ritmic, mareînd ge încrederea auditoriului prin Una din sarcinile principale
te de Conferinţa Naţională a una după alta reducerea sublinierea interesului şi fru­ ale propagandistului este a-
partidului de a îndeplini pla­ pierderilor de metal cp peste museţii tempi pe care o va ceea de a răspunde la între­
nul cincinal înainte de ter­ 50 la sută faţă de aceeaşi trata. Totodată, evitînd să lase bările puse de cursanţi. Din
men, nu au răgazul să urmă­ perioadă a anului trecut. In impresia unui înfumurat, deci aibă în vedere că nu numai de toate s-o aprofundezi, s-o această obligaţie decurge ne­
rească cum noua şarjă este echipele acestor oameni, un fondul de cunoştinţe,, ci şi vo- înţelegi bine, altfel poţi să cesitatea informării continue,
preluată şi turnată în lingo- aport deosebit la obţinerea cn toată mod,ostia, îşi va in­ cabularui, în general forma greşeşti. Dar cînd te exprimi de a fi permanent la curent
tiere pentru a fi trimisă la rezultatelor amintite îl au şi forma ascultătorii de compe­ expunerii, trebuie să cores­ în fraze gata formulate în­ cu hotărîrile de partid şi de
•laminoare, de unde oţelul de Ioan Stanciu, Mihai Răduca- tenta sa în materie, de pasiu­ pundă nivelului de pregătire; seamnă, de {apt, că se mişcă stat, cu legile adoptate, cu
nea şi preocuparea in lămuri­
înaltă calitate porneşte apoi nu, Marin Filip, Dan Iancu al ascultătorilor. In privinţa , doar limba, iar gîndirea doar­
spre uzinele constructoare şi Gheorghe Virciu. rea upov probleme, în pregă­ aceasta amintesc ce i s-a în- me. , Pentru a înlătura atmo­ problemele noi ce apar în
ziare, în revistele de speciali­
tirea sa pentru, expunere, in
de maşini. Eforturile lor sînt orienta­ tîmpiat unui tînăr inginer a- sfera monotonă, de plictiseală tate în legătură cu tematica
Dintre muncitorii care ho­ te ferm pentru a pune în nici un caz nu se recomandă gronom, care a fost trimis să şi dezinteres care poate să a- cursului pe care-1 conduce. Cu
tărăsc soarta şarjei avem pe valoare întreaga lor energie să ne începem expunerea prin lucreze într-o cooperativă a- pară la un moment dat in rîn- toate acestea se poate întîm-
Cornel Dumitrăşconi si Ioan şi capacitate creatoare în ve­ a ne cere scuze în ce priveş­ grico.lă. Ţăranii cooperatori, dul auditoriului putem folosi
Horopciuc, turnători, amîn- derea îndeplinirii cincinalu­ te competenţa noastră în ma­ care înainte vreme erau obiş­ un cuvînt de „duh", o istorioa­ pla să nu fii întotdeauna pre­
doi şefi de echipă. Sînt doi lui Înainte de termen, aşa terie. Dacă nu sîntem destul nuiţi să spună griului — ră „nostimă", o glumă. Aces­ gătit pentru a da răspuns sa­
oameni care alcătuiesc o pil­ cum Secretarul general al de competenţi într-un anumit „grîu", măiurei — „mălură“ si tisfăcător la unele întrebări.
dă de corectitudine, de exi­ partidului, tovarăşul Nicolae domeniu auditoriul îşi va da îngrăşămintelor „gunoi", au tea trebuie însă în aşa fel a- In acest caz n-avem dreptul
gentă şi dăruire în muncă. Geauşescu, ne-a cerut nouă, seama singur, iară să i-o spu­ lese îneît să aibă legătură cu să ne împăunăm, încercînd să
Ei conduc două echipe care, tuturor otelarilor hunedoreni. nem noi. primele impresii sînt fost antrenaţi, în perioada de ceea ce vrem să evidenţiem- fabricăm răspunsuri incorecte,
de regulă, îşi ’ îndeplinesc NICOLAE AVRAMESCU importante pentru reuşita ex­ iarnă, la un curs agrotehnic. Pitorescul şi originalitatea lim­ greşite numai de dragul „pres­
In colectivul cinstei şi onoar ei de Ia F. C. Orăştie îşi desfă­
'totdeauna sarcinile de plan, maistru principal, secretarul şoară activitatea cu multă tragere dc inimă şi operatoarea George- punerii. La prima lecţie ţînărul ingi­ bajului să nu fie confundate tigiului“. E mult mai indicat,
nu au oale la care dopul de comitetului de partid de la ta Bota. Produsele din mase plas tice pe care le execută poartă In timpul expunerii pe prim ner agronom a început să vor­ cu tendinţa unora de a face de exemplu, să spui: „lntre-
închidere şi deschidere să nu oţelăria electrică a amprenta înaltei conştiinciozităţi şi competenţe profesionale a ti­ plan trebuie să stea conţinu­ bească despre graminee, de­ eu orice preţ pe originalii. harea ridicată prezintă interes,
funcţioneze normal, reducînd C. S. Hunedoara ^ nerei operatoare. Foto: V. ONOIU tul de idei. Dar, cu toate că spre triegm vulgare, tritţcum Străduindu-se să vorbească pe dar nu sînt suficient de pregă­
dururu, despre claviceps pur-
prin aceasta la zero pierde­ hotărîtor este ceea ce spune, pureea şi aşa mai departe. La înţelesul cursanţilor, folosind tit pentru a da un răspuns sa­
rile de otel, propagandistul nu are voie să expresii, comparaţii, exemple tisfăcător. Am să mă documen­
Cornel Dumitrăşconi este piardă din vedere cerinţe de sfîrşitul expunerii, unul din­ plastice, interesante, propagan­ tez şi la şedinţa următoare
fn fruntea echipei încă din a folosi un limbaj clar, ex­ tre ţărani s-a ridicat : „Tare distul nu are voie să piardă voi încerca să dau răspunsul".
urmă cu 10 ani. Ioan Horop­ presiv, cît mai atrăgător. Sp frumos ne-ati vorbit, tovarăşe din vedere o importantă par­ Oamenii vor aprecia o aseme­
ciuc cu ceva mai puţin, vreo Misiune îndeplinita recomandă ca propagandistul inginer, numai că noi vrem să ticularitate a propagandei co­ nea atitudine.
4 ani. Sînt ani în care dato­ să se exprime în limba uzuală. vă întrehăm dacă n-ar ii fost muniste şi anume aceea că Fără îndoială că metodolo­
rită tenacităţii şi hărniciei, Totuşi, nu trebuie să fie prea mai bine să ne vorbiţi despre cuvîntul trebuie să fie întot­ gia expunerii cuprinde multe
echipele' au urmat drumul Era in dimineaţa zilei de 4 copaci îngreunaţi de zăpadă cu asalt dealul. Au mers în preocupat de accent sau de grîu“. Inginerul agronom a în­ deauna subordonat gîndirii. alte laturi şi aspecte de care
nu tocmai uşor al perfecţio­ octombrie a.c. căzuseră peste firele liniei de lungul firelor de la vechea a- intonaţiile regionale, locale, ţeles despre ce e vorba şi şi-a Sarcina propagandistului es­ autorul a făcut abstracţie in
nării şi, evident, al maturi­ — Alo, „electro 2 mobil” 6 kV. Cu eforturi sporite, cei varie aproape încă un kilome­ dimpotrivă dacă acestea nu expus celelalte lecţii pe mă­ te de a expune în mod just mod conştient, insistînd în­
zării profesionale. Ghelar, spune-mi unde le afli ? trei electricieni au eliberat li­ tru. Lîngă o prăpastie, doi sînt deliberate pot adăuga un sura înţelegerii ascultătorilor şi clar conţinutul ştiinţific al deosebi numai asupra acelor
Cornel Dumitrăşconi are o — Sîntem lîngă Ruda, con­ nia de povara lemnelor, după stîLpi aveau conductorii rupţi oarecare farmec expunerii. El săi. Mai tîrziu ţăranii coopera­ politicii partidului, de a face „reguli" ce se impun a fi cu­
vorbă pe care o repetă une­ solidăm un stîlp. care au alergat Ia maşina lă­ ca urmare a terenului ce alu­ trebuie să vorbească gramati­ tori şi-au însuşit termenii şti­ ca hotărîrile şi măsurile luate noscute de propagandişti. în­
ori celor mai tineri: „Nu fi — S-a anunţat un deranja­ sată în vale să aducă cleme şi necase în vale. Alte eforturi, cal şi să pronunţe corect. Unii inţifici necesari. Din acest de partid să-i cucerească pe deosebi de acei ce se află la
superficial, tovarăşe! Fă to­ ment pe linia Retişoara. Pom­ conductori. Au lucrat cîteva alte momente critice trebuiau propagandişti consideră însă exemplu se desprinde conclu­ cursanţi să-i mobilizeze in început de drum în această
tul cu temei". Îşi fundamen­ pele de apă ale minei şi spita­ ofe bune. Mina Ghelar avea învinse. că dacă se exprimă în cuvin­ zia că propagandistul în re­ muncă pentru îndeplinirea lor. frumoasă şi responsabilă sar­
tează sfatul pe fapte, pe exem­ lul din Ghelar au rămas fără nevoie, de apă. Rezerva din Cu fetele asudate s-au îna­ te simple, pe care le folosesc dactarea si expunerea lecţiei Propagandistului îi revine o- cină de partid.
plul personal. Este un orga­ curent. Vă rog să interveniţi — bazine se consumă în cîteva poiat la statia mobilă. Dacă o în mod obişnuit, n-ar suna aşa trebuie să tină seama de ni- > bligaţia de a convinge oame­
nizator bun al producţiei. La le-a comunicat dispecerul de ore. Apoi mai era spitalul! mai fi vreo avarie ? întrebarea nii. Aceasta înseamnă că nu IOAN BACINSCHI
începerea schimbului, mem­ serviciu de la Centrul de reţe­ Şi, după ce conductorii au stărui pe chipurile celor trei frumos şi vrînd să dea impre­ velul de pregătire al cursan­ e suficient să afirmi un ade­ directorul Cabinetului
brii echipei îl găsesc deja la le din • municipiul Hunedoara. fost ■ schimbaţi,« • efePHîei* elec­ comunişti electricieni. 4 sia de „savanţi“ întrebuinţea­ ţilor în sensul că nivelul a- văr, ci trebuie să-l aperi,, să judeţean de partid
locul de muncă. Cei trei electricieni, comu­ tricieni, uzi pînă la piele şi — Alo, dispeceratul ? Sih-
Şeful de echipă ş-n anga­ niştii Traian. Lucaeiu, şef de obosiţi, s-au îndreptat spre lem.-,.- *
jat să-i înveţe şi pe cei din echipă, Abel Vlad şi Aurel maşină bucuroşi că misiunea — Bine băieţi. Aşteptaţi.,.
schimbul ,,B" cum să monte­ Popa, s-au îndreptat cu auto­ a fost îndeplinită într-un timp Gata, e sub tensiune. Felici­
ze’ la perfecţie oalele de tur­ vehiculul I.M.S., condus de scurt. tări, ati intervenit rapid,
nare. Le-a explicat că fieca­ experimentatul şofer Aurel — Alo, dispeceratul ? Sîntem ...Ca să Iii electrician la in­
re dop şi orificiu trebuie să Georgescu, spre locul anunţat. „electro 2 mobil” Ghelar. A- tervenţii, trebuie să fii înzes­
fie bine controlat şi uns cu Cu maşina au mers pînă la varia a fost înlăturată. Reţea­ trat cu o mare putere de mun­
praf de grafit. Aplicînd noua poalele dealului. Restul de ua se poate pune sub tensiu­ că, să ştii să înfrunţi greută­
tehnologie de montare prin drum l-au parcurs prin pădu­ ne. După cîteva secunde însă, ţile, să-ţi iubeşti meseria. Cei
protejarea dopului cu o car­ re cu pasul. dispecerul le-a comunicat că trei tineri crescuţi şi educaţi
casă metalică se reduc la Se mergea anevoios. Peste pe reţea nu intră curent. în spirit comunist dovedesc cu
zero neînchiderile de oale, în noapte căzuse un strat de ză­ — Poate mai e o avarie pe prisosinţă aceste calităţi.
special la otelurile înalt ali­ padă. După trei kilometri de linie, şi-au dat cu părerea e- i
ate şi inoxidabile. In munca urcuş au dat de avarie. Cîtiva lectricienii. Şi iarăşi au luat N. PANAITESCU
înainte cu ciţiva ani, la ponderea pe I.M. Barza. Oa­
FILTRUL EXI sectorul Musariu II se în- menii s-au maturizat, au în­
llmpinau niari greutăţi, pro­
ţeles mai bine sarcinile,
ducţia era redusă, planul nu s-au dăruit mai mult, pen­ pe aces?^ ^ ^ ^ “ S "
se realiza, oamenii nu gă­ tru realizarea şi depăşirea
Eroirl acestor rînduri este parchetarul Teodor Mitran
— şef de echipă la şantierul nr. 4 al I.C.S. Hunedoara. seau căile cele mai bune de lor, au cîştigat mai bine.
Numele lui este cunoscut şi apreciat de toţi construc­ ieşire din impas. Situaţia Sectorul Musariu II a ieşit
torii şantierului şi întreprinderii. Pentru' că, aşa după pusese pe ginduri conduce­ complet la suprafaţă. Prin
cum spunea tovarăşul Cornel Covaliov, secretarul co­ rea întreprinderii. Cauzele munca oamenilor, prin vred­ SARCINI URGENTE ÎN FAJA
mitetului de partid al I.C.S.H., comunistul Mitran con­ au fost analizate cu lucidi­ nicia lor, prin înţelegerea
stituie un pion de bază în rîndul constructorilor, con­ tate. La conducerea secto­ deplină a misiunii sociale
tribuind activ la întărirea prestigiului de care se bu­ rului a fost numit atunci, în pe care o au în contextul
cură întregul colectiv de muncă. 1964, un miner destoinie, un societăţii noastre socialiste.
Prin filtrul exigent al muncii lui n-a trecut — în cei pes­ comunist harnic şi energic, In biroul comitetului de LUCRĂTORILOR OGOARELOR
te 12 ani de activitate — nici o parchetare care să nu fie in care se puneau mari spe­ partid al IM. Barza a intrat
însoţită de certificatul înaltei calităţi. La blocul Z2—2, ranţe. El se numea Gheor- un bărbat înalt, bine legal,
Z2—1 sau la alte blocuri date în folosinţă înainte de ghe Bogariu. în puterea vîrslei. înainte
termen parchetarii lui Mitran au dovedit mai mult ca De la prima întilnire cu de a intra în şut schimbul
oricînd priceperea şi hărnicia lor, contribuind la pre­ ortacii le-a vorbit clar, pe II, venise să informeze de-
darea blocurilor în cinstea Conferinţei Naţionale a par­ Acceleraţi asigurarea ! Pr0G©lît8 l18S3ÍÍSÍ8C8t03r6
tidului. De atunci, comunistul Mitran şi-a înzecit efor­
turile pentru predarea înainte de vreme şi a altor a- k înţelese si a te mi
partamente. O acţiune prioritară pe a- îngheţului poate determina
încadrarea în meseria de iparchetar a tinerilor Dumi­ seminţelor I genda cooperatorilor şi a me­ compromiterea recoltei, este
tru Groza, Grigore Pirogan, Dumitru Ieftimie, Mihai ÎNŢELES - IATĂ UNUL DIN p canizatorilor o constituie strin- imperios necesar ca organiza­
Pficop şi alţii- dobîndirea de către aceştia a unei înal­ gerea fără pierderi a recoltei ţiile de partid, consiliile popu­
te măiestrii -profesionale esle un alt merit ce aparţine Firesc: ar fi ca la această dată, cînd a trecut mai bine de cartofi şi de legume. Rea­ lare şi conducerile C.A.P. să
eroului nostru. Pentru că deţinătorul celor 8 steluţe de de jumătate din perioada optimă recomandată pentru însă- lizările de pînă acum nu pot facă o mobilizare masivă la
„Fruntaş în întrecerea socialistă", omul căruia i s-a a- „SECRETELE“ REUŞITEI mînţarea griului, asigurarea seminţelor să nu mai ridice pro­ ti considerate nici pe depar­ recoltat, fără să mai aşleple
cordat încrederea de a fi membru în comitetul de par­ bleme în nici o unitate agricolă. Din păcate, la C.A.P, Fin- te ca satisfăcătoare, cartofii sosirea unor zile însorite. A-
tid al I.C.S.H. nu dezminte calităţile adevăraţilor co­ toag un asemenea deziderat nu şi-a găsit încă materializa­ fiind scoşi de pe numai jumă­ celuiaşi imperativ trebuie să-i
munişti. înţeles, de la inimă la ini­ spre unele probleme ale rea în fapte. tate din suprafaţa cultivată, răspundă cooperatorii din De­
Trăsătura lui definitorie este pasiunea faţă de me­ mă, în spiritul răspunderii sectorului, să solicite spri­ Inginerul şef al cooperaţi vei agricole, tovarăşul Ilie iar legumele rădăcinoaso aş­ va, Sînlandrei, Simeria, Geoa-
seria aleasă, pasiune pe care o transmite şi celor mai comuniste ce-i fusese încre­ jin. Bulbac, ne-a spus că unitatea are de transportat de la baza teaptă să fie strînse de pe a- giu, Orăştie şi din alte uni­
tineri parchetari. In acelaşi timp, disciplinat, combativ, dinţate. — El este omul despre ca­ de recepţie întreaga cantitate de sămînţă din soiul Bezosta- proape 200 hectare. tăţi unde există încă suprafe­
cu o înaltă conştiinţă socialistă, comunistul Teodor — împreună, ortaci — le-a re am vorbit — ni l-a pre•* ia i— 1G tone. fn ceea ce priveşte pregătirile pentru însămîn- Inexplicabil de anevoios se ţe însemnate de pe care nu
1
Mitran este model pentru toti muncitorii celei mai spus el — avem obligaţia, zentat tovarăşul Gheorghe ţări, interlocutorul afirma că exislă 45 hectare fertilizate şi desfăşoară recoltările în coo- s-a strîns producţia de legume
prestigioase întreprinderi de construcţii din judeţ. datoria cetăţenească, să pu­ lga, secretarul comitetului discuite pe care imediat ce terenul permite se poate începe pcrativele agricole din Bobîl- rădăcinoase. Paralel cu aceasta
IOAN VLAD nem treburile la punct, să de partid al sectorului II semănatul. Ce să se însSmînţeze însă dacă nu s-a asigurat na, Foit, Deva, Toteşti, Şoi- se impune ca atenţie maximă
-
corespondent voluntar Musariu. El este Gheorghe muş — să amintim doar cîte- să fie acordată realizării pla­
redresăm situaţia, să dăm sămînţa necesară ? Răspunderea directă pentru reuşita însă-
producţia de minereu de. ca­ Bogariu, şeful sectorului şi mînţărilor o poartă specialistul din unitate. Deoarece timpul va unităţi unde cartofii de pe nului de cultivare a legume­
re colectivul de aici este membru în comitetul de este mult înaintat, sub nici un motiv nu se mai îngăduie să cîte 15-70 de hectare aşteaptă lor verdeţuri.
capabil. partid pe sector. se tărăgăneze transportul seminţelor de la baza de recepţie. să fie scoşi şi înmagazinaţi. Pentru a asigura succesul
Răspunsul pozitiv a venit Noua noastră cunoştinţă Este un imperativ major care trebuie grabnic finalizat, evi- Serioase semne de întrebare -
in cor, imediat, a fost una­ ne-a mărturisit cu modes­ tînd astfel diminuarea recoltei din cauza întîrzierii semăna­ se ridică în cazul C.A.P. Bo- deplin al lucrărilor este im
nim. Conştiinţa muncito­ tie : tului. sorod, Bretea Strei, Gîntaga, portant ca în fiecare zi, in­
rească a declanşat energii — Meritul este al oame­ Ciula Mare şi Densuş, unde ac­ clusiv duminica, pe ogoare să
noi, creatoare. S-a pornit la nilor. Ei au muncit, ale lor ţiunea respectivă nici nu a în­ se lucreze fără răgaz cu toate
muncă susţinută, hotărîtă, sînt rezultatele. Sigur însă
spornică. Comuniştii i-au că eu am fost şi sînt toi Culesul porumbului ceput (!). Deoarece venirea tortele şi mijloacele mecanice.
mobilizat umăr la umăr cu timpul cu ei. Lucrăm îm­
ei pe toţi ceilalţi ortaci şi preună, ne ajutăm, ne înţe­
rezultatele bune nu s-au lă­ legem, ne stimăm reciproc. Să fie grabnic încheiată
sat mult aşteptate. Cu to­ E bine ca omul să stea me­ merge ca melcul
nul domol, cu vorba înţe­ reu cu fruntea sus, să pri­
leaptă, cu braţele-i puterni­ vească şi să fie privit in
ce, noul şef de sector — faţă. Asta am încercat eu să Cooperatorii din Nădăşlia intîmpinate în construcţia pă- însilozarea furajelor
Gheorghe Bogariu — s-a în­ fac cu colectivul pe care îl de Sus au de recoltat porum­ tulului,
conjurat repede de stima şi conduc. Şi nu pot spune că bul de pe o suprafaţă relativ Cooperativei i s-a dat repar­
încrederea ortacilor. La rih- am ajuns la capăt, că na redusă, Printr-o mobilizare tiţie să ridice materialul lem­ (Urmare din pag, 1) turi suculente, nu are nici un
mai avem destule de făcut. susţinută, în cîteva zile lucra- nos necesar de la C.A.P. Bă- suport temeinic deoarece a
du-i, a dat multă înţelege­ Dar le vom reuşi pe toate. rea s-ar putea încheia, Asu­ ieşti. Au fost trimise două re­ stat la îndemîna fiecărei coo­
gropii (!). Deşi au 10 hectare
;
re oamenilor, le-a îmbrăţi­ Ne stă în putere. pra situaţiei lucrării respecti­ morci la unitatea respectivă, cu porumb furajer de foarte perative agricole posibilitatea
şat propunerile şi sugestiile In imagine mi-a rămas ve discutăm cu preşedintele dar au făcut goale cale întoar­ bună calitate, cooperatorii din de a-şi asigura îndeplinirea
venite în sprijinul îmbună­ chipul omului puternic, jo­ unităţii, tovarăşul Gheorghe să de acolo, spnnîndu-li-se co­ Leşnic invocă lipsa utilajelor şi depăşirea planului la acest
sortiment de furaje.
Munteanu, şi cu brigadiera
operatorilor din Nădăştia de
tăţirii muncii, le-a înţeles vial, simpatic. Iar în memo­ Minerva Muntean. Sus să aştepte liniştiţi că vor pentru însilozatul nutreţului Intr-o serie de unităţi bru­
doleanţele şi i-a ajutat. Co­ rie — contribuţia lui în — N-am demarat cu toate fi anunţaţi cînd să se prezin­ respectiv. Cine însă altcineva mele care au căzut au com­
readucerea la linia de plu­ dacă nu conducerile unităţilor
Cu o par(e (Un membrii echipei sale, printre care Miron Niţii, mitetul de partid, conduce­ tire a unui sector de bază forţele la recoltat deoarece te să ridice materialul. amintite aveau datoria să asigu­ promis recolta de porumb fu­
Mihai Dan. Viorcl Roşea şi Ilie Tucior, comunistul Vidu Niţă de rea întreprinderii le-a coor­ Găsirea grabnică a unei so- rajer. In scopul evitării unor'
la Atelierele centrale Crişcior execută un grup de celulă metalică al I.M. Barza. Aici, cred că ne-a încurcat timpul. Chiar da­ "lutii pentru ruperea cercului re condiţii — baza materială asemenea pierderi, este de
pentru flotaţic. Autor al chemării „Producţie suplimentară (lin me­ donat cu .competenţă şi răs­ trebuie să căutăm preţiozi­ că timpul era favorabil, nu vicios este o necesitate strin­ respectivă — pentru ca obiec­
tal economisit“, destoinicul şef de echipă s-a angajat ca la fiecare tatea brăţării săle, pasiunea maximă importantă ca în aces­
grup de celulă pe care ii execu tă să economisească o tonă de pundere activitatea, le-au dat muncii, înalta conştiinţă de puteam avansa însă cu lucra­ gentă, tărăgănarea recoltării tivele înscrise în planurile de te zile să lucreze din plin, cu
metal. Pînă in prezent, angajam entul este respectat cu stricteţe, tot sprijinul necesar. Secto­ rea pentru că nu avem sufici­ porumbului afectînd şi soarta producţie să fie concretizate toate forţele şi mijloacele, la
fapt ce întăreşte convingerea că în cinstea celei de-a 25-a aniver­ comunist. producţiei anului viitor pe su­
sări a proclamării Republicii cuvîntul dat de echipa de lăcătuşi rul şi-a sporit treptat.-trep- ent spaţiu unde să depozităm prafeţele unde urmează să se în totalitate? Orice explicaţie strîngerea şi însilozarea nutre­
condusă dc Vidu Niţă va fi onorat in întregime. lat producţia, azi deţinînd DUMITRU GHEONEA recolta. In discuţie, interlocu­ s-ar aduce în vederea „aco- ţurilor suculente care au mai
Foto; V. RUDA însămînteze grîu după prăşi- oeririi" deficitului de nutre- rămas în cîrnp.
torii ne-au explicat greutăţile toarc tîrzii de toamnă.