Page 27 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 27

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 520 ® DUMINICA 8 OCTOMBRIE 1972                                                                                                                                                                         3.



           Climat favorabil în                                      pregătirea                        Confruntarea



                                                                                                        sesizări -
              tehnico-productivă a elevilor                                                                                                        „Războiul                                                                   Editoriale

                                                                                                        răspunsuri                                                                                                          Mircea  Muthu,  asistent  la

                (Urmare din pag. 1)      manifestat  şi  în  atitudinea  de   Răspunzînd  sarcinilor  cu­                            Ştim  relativ  puţin  despre   doi  operatori  de  o  reală  va­  flacăra  năzuinţei  nu  slăbeşte   Facultatea  de  filologie  a  U-  i
                                         dezaprobare  îată  de  aceia  ca­  prinse în indicaţiile Secretaria­                      realizările  cinematografiei  chi­  loare  :  Cheng  Chni-kuo  şi   din  intensitate.  Sătenii  din   niversităţii  Babeş—Bolyai  ;
                                         re  în  cursul  lucrărilor  au  dat   tului  C.C.  al  P.C.R.  cu  pri­  Despre lumină şi...   neze,  deşi  „Fata  cu  părul  că­  Chai  Shen.  Imaginea semnala­  Tchao,  conduşi  de  Lei,  preşe­  din  Cluj,  este  autorul  unui
                                                                                                                                                                                                                                                    ;
           de  printre  altele  şl  de  cu­  dovadă  de  lipsă  de  interes.   vire  la  amenajarea  ateliere­                                                                                                             volum  de  „Orientări  critice"  jj
                                                                                                                                                                             1
           noaşterea  ei  de  către  cel  ce   Discutarea  acestor  cazuri  în   lor  şcolare  în  şcolile  de  cul­                runt"  şi  „Detaşamentul  roşu  de   tă  de  cei  doi   operatori  este   dintele  comitetului  militar  lo­  apărut în Editura Dacia.
           trebuie  să  o  îndeplinească,  de   cadrul  grupei  a  făcut  ca  ele­  tură  generală  începînd  din  a-   grafice    .femei"  w  film  care  a  rulat  re­  de  un  dramatism intens,  creînd   cal,  înving  importanta  bază   In  aprecierile  sale,  porneşte
           cunoaşterea  scopului  ei,  de   vii  respectivi  să-şi  schimbe                                                         cent  pe  ecranele  cinematogra­  filmului  o  atmosferă  de  înaltă   japoneză  I-Iovang-Tchao  cu   de  la  ideea  că  orice  act  cri-  j
           participarea  conştientă,  de  a-   atitudinea,  să  devină  mai  dis­  nul  şcolar  1971—1972  am  a-   Cu  puţin  timp  în  urmă,  la   felor  noastre  —  ne-au  demon­  tensiune.  mine  de  piatră  fabricate  de   tic  este  un  act  de  sinteză,  f
           deziune  efectivă  la  această   ciplinaţi.                menajat  în  cadrul  şcolii  noas­  această  rubrică  de  „confrun­  strat  marile  posibilităţi  ale   Acţiunea  din  „Războiul  mi­  ei,  dar  mai  ales  cu  credinţa   pledînd  pentru  „sinteza  for-  j
           acţiune,  considerente  în  baza   Trebuind  să  execute  la  cul­  tre  şi  două  ateliere  şcolare,   tări“  a  apărut  nota  „Acum  a-   artei  fUmiee  chineze,  pătrun­  nelor“ se desfăşoară în 1942,  lor  înflăcărată  în  cauza  liber­  mată  —  date  fiind  obiective-  j
           cărora  s-au  organizat  dezba­                            unul  de  lăcătuşerie-tîmplărie   veţi  lumină?''.  Era  o  întreba­  să  de  un  mare  elan  revoluţio­               tăţii.                        le  ei  —  din  cercetări  de  li-  |
                                         turile repartizate toate lucră-                                                            nar,  bazată,  însă,  pe  temelia
           teri  pe  larg  cu  elevii  a  tutu­                       şi  altul  de  cusături-arţizanat.   re  adresată  cetăţenilor  satu­  impozantă  a  unei  culturi  mi­                  Tonul  poematic  al  filmului   teratură  comparată  pe  baze  |
           ror  acestor  sarcini  din  planul                         Cu   ajutorul   Inspectoratului   lui  Fiăţăgel,  la  rugămintea  că­  lenare.                   F I L M               se  reţine  prin  numeroase  sec­  tematice  —  conceptuale".  A-  i
           de  producţie  urmărind  ca  fie­                          şcolar  judeţean  şi  al  unităţilor   rora  ne-am  adresat  I.R.E.-ului                                               venţe  formulate  cu  o  remar­  similează  în  felul  acesta  u-  I
           care  elev  să  cunoască  scopul                           care  ne  patronează  am  asigu­  pentru  a  .le  înlocui  becurile   Arta  cinematografică  a  Chi­                   cabilă morfologie filmică. Tang   nei  astfel  de  critici  princi­
           stabilit,  culturile  şi  suprafe­  Invăţămînt             rat  dotarea  minimală  a  aces­  arse de- pe uliţele satuluj.  nei  populare  este  profund   în  perioada  marilor  lupte  du­  Jing-chi  este  un  bun  profesio­  piile  metodei  comparative
           ţele  repartizate  echipei  din                            tor  ateliere  îneît  ele  şi-au  în­  De  cîteva  zile  am  primit  o   angajată  într-o  luptă  ideolo­  se  împotriva  invadatorilor  ja­  nist,  adept  al  îmbinării  armo­  de  cercetare.  Debutul  asis­
           care  face  parte,  lucrările  de                          ceput  activitatea  în  luna  no­  nouă  scrisoare  din  Hăţăgel,   gică  dusă  împotriva  reminis­  ponezi.  In  acest  fierbinte  mo­  nioase  a  tradiţionalei  arte   tentului  clujean  cu  un  astfel
           întreţinere  şi  producţiile  pre­  practic—învăţă-        iembrie 1971,                 semnată  „Un  grup  de  cetă­   cenţelor  retrograde,  demon-   ment  istoric,  povara  salvării   interpretative  chineze  cu  pro­  de  volum  este  meritoriu  cu
           văzute a fi obţinute.                                        Deşi  în  primul  an  de  activi­  ţeni",  în  care  se  spune  printre   strînd  convingător,  în  acelaşi   Chinei  apasă  pe  umerii  baze­  cedeele  cinematografice  mo­  toate  că  aspectele  abordate
                                                                                                    altele:  „Vă  comunicăm  că
                                                                                                                                    timp,  aptitudinile  şi  devota­
             Pentru  ca  în  perioada  de     mint modern             tate,  totuşi,  elevii  au  reuşit   datorită  intervenţiei  dv.,  la   mentul  poporului  chinez  pen­  lor  de  rezistentă.  Armata  şi   derne.  Şi  —  filmul  dovedeşte   nu  sînt  în  exclusivitate  pro­
                                                                                                                                                                                                                           prii.
                                                                                                                                                                                              prin  excelentă  acest  lucru  —
           vară  culturile  să  nu  sufere                            să  confecţioneze  unele  obiecte   scurt  timp  după  sesizarea   tru  înfăptuirea  unei  lumi  noi,   masele  populare  din  tinutul   acceptele   patetico-romantice   ★
           s-au  stabilit  zilele  de  lucru                          utile  cum  ar  fi:  ştergătorul   noastră,  s-au  înlocuit  becurile   net  detaşate  de  mizeria  de   Kiao-tong  —  ca  şi  eroii  altor   ale  stilului  tradiţional  se  gre­  „Opera lui Ion Vinea" es­
           pentru  fiecare  echipă.  Marea   ■raiHl'IB'TliniTMBIIMI——  de  metal,  făraşe,  tabureti,  me­  arse  de  pe  uliţele  satului  nos­  nedescris  care  a  caracterizat   regiuni  —  îşi  fixează  ca  scop   fează  cu  har  pe  osatura  po­  te  a  treia  monografie  dedi­
           majoritate  a  elevilor  au  răs­                          se,  grătare.  Fetele  au  execu­  tru,  astfel  că  acum  avem  lu­  „Imperiul  ceresc"  al  mandari­  distrugerea  potentei  militare  a   vestirii  cinematografice  mo­  cată  cunoscutului  scriitor.
           puns  acestei  chemării,  au  pre­  rile  de  la  însămintare  pînă   tat  două  costume  pădureneşti   mină“...         nilor cu concepţii medievale.  agresorilor  Răspunderea  sar­  derne.                  Acest util, fără îndoială, stu­
           stat  zilele  planificate  astfel  că   la  recoltarea  si  depozitarea   specifice  zonei Bătrina, feţe  de   Ne-au  bucurat  mult  cuvinte­         cinii  asumate  este  imensă,                             diu  asupra  activităţii  crea­
                                                                                                                                      Ca  în  majoritatea  cazurilor,
                                                                                                                                                                                                Prin  intermediul  filmului  îi
           lucrările  de  întreţinere  şi  re­  produselor  foarte  mulţi  elevi   masă  brodate,  50  mileuri  lu­  le  scrisorii  din  Hătăgel.  şi   cineaştii  chinezi  apelează  în   realizarea  ei  se  loveşte  de  in­  cunoaştem  şi  pe  talentaţii  ac­  toare  a  lui  loan  Vinea  îl  da-
           coltare  s-au  efectuat  la  timp.   au  fost  puşi  în  situaţia  de  a   crate  în  punct  românesc,  ves­  ne-a  bucurat  faptul  că  inter­  „Războiul  minelor“  la  pagini­  credibile  greutăţi.  Inamicul  e   tori  :  Pai  Ta-chun,  Chao   |  torărn lui Sipiign Mioc.
                                                                                                                                                                                                                          v
           In  timpul  lucrărilor  de  între­  efectua  lucrări  pe  care  nu  le   te  croşetate,  100  săculeţe  pen­  venţia ziarului a fost eficientă.  le  unei  istorii  apropiate,  is­  bine  înarmat,  e  superior  nu­  Chang-jui,   Wu   Chien-hai,
           ţinere  am  avut  grijă  ca  elevii   mai  efectuaseră  pînă  acum   tru  elevii  interni,  2  ecrane                    torie  în  care  poporul  chinez   meric,  e  sîngeros.  Rezistenţa   Lu Tsai-jun şi Tung Juan-fu.
           să  participe  în  cadrul  fiecărei   cum  ar  fi:  cositul  furajelor,   pentru  sala  de  proiecţii,  5   ★            eroic  a  urmat  cu  fidelitate   dispune  de  arme  rudimentare,
           echipe  la  toate  lucrările,  să   plantatul  răsadurilor,  prâşitul   goblenuri.  S-ar  fi  putut  reali­              drumul  deschis  de  Partidul   o ameninţă foametea. Şi totuşi.         AL. COVACI      Pentru melomani
           folosească  uneltele,  iar  după   unor  culturi,  tăiatul  cocenilor   za  mai  mult  dar  în  primul  an   Acelaşi  conţinut  am  întîlnit   Comunist  Chinez,  Scenariul
           terminarea  lucrului  să  le  cu­  cu  secera  şi  legatul  în  snopi,   de  activitate  a  atelierelor   într-o  altă  scrisoare  primită   lui  Liu-Chiu-hui  constituie  o                                     Atît  de  cunoscuta  inter-  ;
           reţe şi să le depoziteze.     combaterea  dăunătorilor,  copi­  sprijinul   unităţilor   patropa-   la  redacţie  din  Mintia  :  „In   bază  literară  de  calitate  pen­                                      preta  de  muzică  populară  j
             Ca  urmare  a  măsurilor  sta­  litul  roşiilor  etc.  La  efectuarea   toare  a  lăsat  de  dorit.  Aştep­  satul  Mintia  nu  ard  noaptea   tru  travaliul  regizoral  intere­                             Angela  Moldovan,  cîntarea-  j
           bilite,  a  modului  în  care  s-a   acestor  variate  lucrări,  rezul­  tăm  ca  în  acest  an  şcolar  a-   decît  3  becuri,  acelea  ajutînd   sant  şi  de  efect  al  lui  Tang                           tă  care  s-a  bucurat  şi  se  bu-  j
           organizat  activitatea  recolta   tatele  obţinute  au  contribuit   cest  sprijin  să  se  îmbunătă­  abia  să  te  orientezi  unde  e   Jingchi.  Conceptul  regizoral                                        cură  de  acelaşi  binemeritai  j
           obţinută  a  fost  bună,  depăşin-   la  întărirea  încrederii  elevi­  ţească  atît  în  privinţa  dotării   strada".  A  fost  trimisă  şi  a-   —  în  centrul  căruia  stă  impu­                           speces  pe  toate  scenele  tă-  j
           du-se  producţiile  planificate.   lor  în  forţele  lor,  în  capacita­  cu  unelte  şi  maşini  cît  şi  prin   ceasta  spre  rezolvare  la  I.R.E.   nerea  ideii  invincibilităţii  a-                      rii,  ca  şi  peste  hotare,  este  !
           Dar  pe  lingă  obţinerea  şi  de­  tea lor.                asigurarea  materiei  prime  ne­  Deva,  de  unde  avem  următo­  tunci  cînd  lupta  fizică  este                                                  prezentă  în  magazinele  de  j
           păşirea  producţiilor  planifica­  Satisfacţiile  determinate  de   cesare.              rul  răspuns  :  „Odată cu  primi­  susţinută  de  o  ideologie  a-                                                    specialitate  cu  un  disc  reci   i
                                                                                                                                                                                                                                                   T
           te  atenţia  noastră  a  fost  în­  obţinerea  rezultatelor  planifi­  Rezultatele  pe  care  le-am   rea  becurilor,  se  vor  înlocui   vansată — este vizualizat de                                          tal.  El  oferă  un  buchet  cu  i
           dreptată  cu  preponderenţă  în­  cate  au  făcut  ca  mulţi  elevi   obţinut  atţt  din  punct  de  ve­  şi  becurile  arse  din  satul  Min­                                                                  cele  mai  cunoscute  „Roman-  j
                                         să-şi  schimbe  atitudinea  fată
           spre  asigurarea  caracterului   de  munca  fizică  în  agricultu­  dere  educativ  cît  şi  din  punct   tia". Un vag angajament!                                                                              ţe"  al  cărora  farmec  sporeş-  i
           educativ  urmărind  ca  organi­  ră.  Semnificative  sînt,  de  ase­  de  vedere  material-productiv                                                                                                            te  prin  acel  uşor  accent  j
           zarea  şi  desfăşurarea  întregii   menea,  cazurile  unor  elevi  ca­  reprezintă  doar  un  început  şi                                                                                                       caracteristic  moldovenesc.  I
           actiVităti  în  cadrul  minifeî-   re  aveau  rezultate  slabe  la   colectivul  de  cadre  didactice   Se  poate  rezolva  cu   Spectacole                                                                                ★
           mei  şcolare  să  contribuie  din   învăţătură  dar  munceau  cu   de  la  şcoala  noastră  este  con­                                                                                                            Un  alt  disc  recital  este  a-  j
           plin  la  educarea  elevilor  prin   tragere  de  inimă  la  minifermă   ştient  că,  ţinînd  cont  de  sar­  sprijinul cetăţenilor  Azi şi marţi, pe sce-                                                      cela  al  lui  Nicolae  Trofin,  !
           muncă  şi  pentru  muncă.  Fap­  şi  obţineau  aici  rezultate  bu­  cinile  reieşite  din  documente­                   •    nele  din  Hunedoara,                                                             a  cărui  maturitate  interpre-  ;
                                                                                                                                                                                                                           tativă  îl  apropie  tot  mai  j
           tul  că  componenţii  echipei  au   ne.  Faptul  că  au  fost  eviden­  le Conferinţei Naţionale a par­  Tovarăşul  Stănescu  Drago-   Petroşani  şi  Lupeni,  cîn-                                             mult  de  iubitorii  de  muzică
           trebuit  să-şi  unească  eforturi­  ţiaţi  pentru  aceste  rezultate,   tidului,  privind  legarea  învă-   mir din satul Vâlişoara — Po­  ţăreţul Tamas Hacki şi                                               populară.
           le  să  acţioneze  conştient  pen­  că  au  fost  încurajaţi  a  făcut   tămîptului  de  practică,  folo­  iana,  comuna  Răchitova,  ne-a   •  orchestra sa (R.P. Un­                                            David   Ohanesiap   este
           tru  obţinerea  unor  rezultate   să  crească  încrederea  îp  for­  sind  experienţa  primilor  doi   scris,  în  numele  cetăţenilor   gară) susţin spectacole                                                semnatarul  discului  „Arii
           dinainte  stabilite  a  general   ţele  lor  şi  cu  timpul  au  în­  ani  de  activitate  în  cadrul   din  satul  său,  cerîndu-ne  spri­  j de muzică uşoară.         Scenă din film                          din opere".
           astfel  de  stări  afective  între   ceput  să  muncească  mai  mult   minifermei  şi  a  primului  an   jin  în  rezolvarea  situaţiei  ali­  1............. ............. .................
           membrii  echipei  care  au  dus   pentru  însuşirea  cunoştinţelor,                       mentării cu apă potabilă.
           la  sudarea  colectivului  de   ceea  ce  a  făcut  ca  situaţia  lor   de  activitate  în  atelierele  şco­  Iată  ce  răspunde  Consiliul
           elevi,  la  crearea  unei  opinii  a   la  învăţătură  să  se  îmbună­  lare,  vor  putea  obţine  rezul­  popular  al  comunei  Răchitova,
           colectivului, opinie care s-a  tăţească.                    tate mai bune în viitor.      care  a  cercetat  situaţia  amin­
                                                                                                     tită  :  „împreună  cu  organele
                                                                                                     de  specialitate  din  partea
                                                                                                     Comitetului  executiv  al  Con­
                                                                                                     siliului   popular   judeţean,                                                                                             (Urmare din nr. 5 514)
               Actualităţi in munca pescarilor şi vînătorilor                                        ne-am  deplasat  la  faţa  locului           Ş T I I N Ţ A
                                                                                                     şi  am  constatat  că  se  poate
                                                                                                                                                                                                                                La  conferinţa  internaţiona­
                                                                                                     capta  o  fîntînă  din  care  pot                                                                                        lă  care  a  avut  loc  la  Mos­
                 De  cîteva  zile  a  început  munca  de  pre­  de  la  ferma  piscicolă  Greoni,  de  lingă  O-   fi  alimentaţi  cu  apă  toţi  lo­                                                                         cova,  în  1970,  asupra  pro­
               gătire  pentru  viitoarele  sezoane  de  pes­  raviţa.                                cuitorii  acestui  cătun,  dar  e   Avion cu decolare şi    fi  descifrate.  Exploziile  de  su­  de  producţie,  fotoliile  adînci   blemelor  de  încălzire  a  plas­
               cuit,  deocamdată  prin  popularea  cu  puieţi   In  acelaşi  timp.  vînătorii  continuă  valo­  necesar  ca  aceştia  să  contri­                pernove  marchează  etapa  fi­  şi  moi  să  fie  înlocuite  cu  fo­  mei  prin  intermediul  gene­
                                                                                                     buie  cu  bani  şi  muncă  patrio­
               de  peşte  —  crap,  caras,  lin  —  a  lacului   rificarea  vînatului  —  au  fost  vînaţi  zilele   tică  la  executarea  lucrărilor.   aterizare verticală  nală  a  evoluţiei  stelelor  mari   tolii  comode,  dar  înlrucîtvn   ratoarelor  cuantice,  s-au  e-
                                                         acestea  doi  mistreţi  în  greutate  de  peste                                                         şi  pot  fi  folosite  pentru  a  de­  neobişnuite, în care orpul ocu­
               de  acumulare  Cinciş  şi  a  rîului  Mureş.  In   200 kg 1 — şi combaterea dăunătorilor vî­  Comitetul  executiv  se  va  in­                    termina  distanţele  pînă  la  ga­  pă  o  poziţie  intermediară  în­  xaminat   posibilităţile   de
               total vor fi aduse patru tone de puieţi   natului.                                    teresa  de  întocmirea  docu­   In  domeniul  construcţiilor   laxiile opace.             tre  cea  în  care  şade  jos  şi  cea   creare  a  instalaţiilor  laser
                                                                                                     mentaţiei  şi  executarea  lucră­  aeronautice  se  fac,  în  ultimul                     care  stă  în  picioare.  Ei  caută   de sinteză termonucleare.
                                                                                                     rilor de construcţie".        timp, numeroase cercetări pen­                              să  elucideze  influenta  tempe­  Savanţii  au  obţinut  întîi
                                                                                                                             a     tru  punerea  la  punct  a  unei   Confortul viitorului    raturii,  umidităţii,  presiunii,   la  Institutul  de  fizică  Lebe-
                                                                                                                                   aerodine,  care  să  întrunească                                                           dev,  apoi  la  Limei  (Franţa)
                                                                                                                                   şi   avantajele   elicopterului.                            zgomotelor,  cîmpurilor  ioniza­  şi  la  Albuguerkue  (S.U.A.),
                                                                                                                                   (Decolare  şi  aterizare  vertica­  Oarpenii  de  ştiinţă  sovietici   te,  radiaţiilor  electromagnetice   iar  foarte  recent  la  Institui­
                                                                                                                                   le,  zbor  la  punct  fix)  şi  pe  a-   au  ajuns  la  concluzia  că  pos­  şi  a  altor  factori  asupra  cali­  tul  de  plasmă  din  Nagova
                                                                                                                                                                 tura  relaxată  a  operatorului
                      Noma?                -    la     murscâ!                                                                     celea  ale  avionului  (viteză  şi   unui  sistem  automat  este  tot   tăţii muncii. La Leningrad s-au   (Japonia)  o  plasmă  de  deg-
                                                                                                                                                                                               realizat  deja  cîteva  modele  ale
                                                                                                                                   rază de acţiune mai mari). Una
                                                                                                                                                                                                                              teriu de aproape 10 miliarde
                                                                                        /                                          dintre  variantele  studiate  es­  atît  de  dăunătoare  ca  şi  una   locului de lucru al unui opera­
                                                                                                                                                                 prea  încordată.  Aceasta  duce
                                                                                                                                   te  cea  cu  aripă  basculantă,   la  o  inhibare  a  sistemului  ner­  tor,  iar  realizările  din  dome­
                                                                                                                                   care  se  pogţe  roti  împreună   vos  central  şi  poate  constitui   niul   psihologiei   industriale,
                                                                                                                                                                                               fiziologiei  tehnice,  igienei  in­
                       Feciorul?-prin                           restaurante!                                                       cu  motoarele  în  jurul  unei   cauza  unor  greşeli.  Specialiştii   dustriale  se  transpun  în  prac­  Viitorul
                                                                                                                                   axe  perpendiculare  pe  fuselaj.
                                                                                                                                                                 au  propus  ca  din  încăperile
                                                                                                                                   Elicele  sînt  ceva  mai  mari  de­                         tică.
                                                                                                                                   cît  la  avioanele  obişnuite  în-
             ...Zi dulce de toamnă. Baterii   tor.  Cerşeşte  un  leu,  doi,  cinci   zilnică  a  localurilor,  întîlniri   plele  cele  mai  la  îndemînă  ar   trucît  la  decolare,  cînd  se  ro­                             laserului
           la casa cu nr. 10, strada Cloş­  ca  să  aibă  de  unde  plăti  o  ca­  cu  diferiţi  bărbaţi,  bani  cîşti-   putea  să-i  fie  fratele  său  şi   tesc  în  plan  orizontal  (ca  la   Din dicţionarul manierelor civilizate
           ca,  din  Brad.  Nu  răspunde  ni­  fea  „iubitelor"  —  fete  tot  de   gaţi  într-un  mod  nedemn  de   sora  sa.  Fratele,  student  în   elicoptere),  ele  susţin  greuta­
           meni.  Intrăm.  Un  vecin  din   tagma  lui  —,  este  arătat  cu   un om.               anul  V,  va  fi  în  scurtă  vreme   tea  aparatului.  Pentru  asigura­
           aceeaşi  curte  ne  întreabă  pe   degetul  în  tot  Bradul,  oamenii   Gheorghe  Narita,  tot  din   inginer.  In  fiecare  vacanţă,  in­  rea  stabilităţii  în  cursul  deco­  CUM NE COMPORTĂM !
           cine căutăm. Spunem,          îl  privesc  cu  repulsie.  Nici   Brad,  este  un  bărbat  voinic,  în   să,  a  venit  acasă  şi  a  muncit   lării  Ş.i  aterizării,  aparatul  es­
             —  Dacă-i  aşa,  eu  vă  îndrept   n-ai  cum  să  priveşti  un  ase­  putere.  Face  orice  numai  de   ca  şofer  pe  o  basculantă  la   te  dotat  cu  o  elice  suplimen­  LA SPECTACOLE
           unde  să  căutati.  Mamă-sa  e  la   menea  om  care  nu  pune  mîna   muncit  nu.  Umblă  tot  timpul   Cariera  de  calcar  Crăciuneştj,   tară  pe  .ampenaj.  In  timpul                                       grade,  întreţinută  şi  contro­
           muncă.  Feciorul  —  prin  bufe­  să  mişte  un  pai,  care  îşi  bate   îmbrăcat  elegant,  pus  la  punct.   profesînd  meseria  avută  înain­  zborului  de  croazieră,  aparatul   Mai  întîi  cîteva  cuvinte  despre  îmbrăcăminte.  Nu  se   lată  prin  intermediul  unei
           te.  Luati-le  la  rînd  şi  o  să-l   mama  —  femeie  bătrînă  pusă   De unde bani ? Simplu : Mun­  te  de  a  pleca  la  studii..  Sora   se comportă ca un avion obiş­  cade  ca  la  un  spectacol  să  ne  prezentăm  oricum.  Indi­  raze  de  lumină.  încă  mai  es­
           găsiţi...  E  zi  de  tîrg,  altfel   la  muncă  pentru  el!  —  ca   ceşte  soţia.  Este  taxatoare.   lui  este,  de  asemenea,  p  stu­  nuit,  puţind  realiza  viteze  şi   ferent  de  gen  (teatru,  operă)  trebuie  ca  bărbatul  să   te  insuficient,  deoarece  o
           „prăpăditul"  —  aşa-i  numit   sâ-i  dea  bani  de  băutură,  care  Trage  de  dimineaţa  pînă  seara  dentă  bună,  la  Universitatea   raze  de  acţiune  inaccesibile   poarte  o  îmbrăcăminte  de  culoare  închisă,  cămaşă  al­  temperatură  de  aproximativ
           Mircea Beldea în Brad — ar fi                                                            din  Cluj.  El  este  singurul  din   pentru elicoptere.         bă  şi  cravată  asortată;  pentru  femei  se  recomandă  o   100  milioane  grade  este  in­
           acasă.  Că  de  obicei  noaptea                                                          familie  care  împroşcă  cu  no­                                 rochie  cît  mai  potrivită  —  depinde  şi  de  vîrstă  —  cu­  dispensabilă  pentru  o  reac­
           bea,  face  scandal,  iar  ziua                                                          roi  munca,  s-a  debarasat  de                                  rată şi bine călcată.
           doarme...                                                                                modul  cinstit  de  a  munci  şi   Explozia unei                   Unii  au  obiceiul  de  a  intra  în  sală  după  începerea   ţie  termonucleară  capabiţă
             Mircea Beldea are 23 de ani.                                                           trăi, devenind cum ziceam mai                                    spectacolului.  Nu  este  bine.  La  spectacol  se  intră  cu   să  producă  o  energie  utili­
           Este  absolvent  al  şcolii  profe­                                                      sus  un  trîndav,  beţiv  şi  scan­  supernove                   cîteva  minute  înainte  de  începere  pentru  a  nu-i  deran­  zabilă.  Dar  specialiştii  con­
           sionale  în  meseria  de  lăcătuş.                                                       dalagiu.                                                         ja  pe  ceilalţi  după  ce  reprezentaţia  a  început.  Dacă   sideră  destul  de  promiţătoa­
           Dar  în  loc  de  lăcătuşerie  a                                                           Prin  cuvintele  tovarăşilor   Observatorul  Mount  Palomar    aveţi  locurile  la  mijlocul  rîndului  cereţi  voie  să  tre­  re  apropierea  chiar  de  a-
           îmbrăţişat   trîndăvia,   beţia,                                                         Nicolae   Pantea,   secretarul   din  California  a  anunţat  des­  ceţi,  scuzîndu-vă,  şi  înaintaţi  cu  faţa  la  persoanele   ceastă  problemă  şi  probabil
           scandalul.  II  întreţine  mama                                                          Comitetului  orăşenesc  Brad  al   coperirea  celei  mai  străUici-   respective şi nu cu spatele.                         tocmai  laserul  va  permite
           lui,  o  femeie  bătrînă,  care   noaptea  face  chefuri  şi  ziua   ca  să-şi  întreţină  soţul,  deve­  U.T.C., şi Nicolae Stoica, secre­  toare  explozii  de  stea  din  ul­  Preferaţi  să  nu  consumaţi  alune,  bomboabe  şi,  mai   materializarea  visului  unui
           munceşte  cu  ziua  prin  depozi­  doarme...  Asemenea  specimene   nit  un  trîndav,  dar  în  acelaşi   tarul  comitetului  U.T.C.  de  la   timii  35  de  ani.  Exploziile  de   ales,  seminţe  în  timpul  spectacolului.  Mai  mult,  nu  q-   soare artificial.
           te,  prin  magazii  să  facă  bani,   oamenii  exclud,  scot  din  rîn­  timp  un  scandalagiu  periculos   I.M.  Barza,  sintetizăm  cuvîntul   supernove  sînt  fenomene  exr   runcati  —  profitînd  de  întunericul  din  sală  —  sub  sca­  Raza  magică  poate  servi
           pe  care  feciorul  său  îi  ia  să-i   durile lor.         şi permanent.                şi  hotărîrea  majorităţii  tineri­  trem  de  rare  ce  se  produc  o   un  pungile  şi  alte  obiecte  de  care  nu  mai  avem  ne­  la  numeroase  obiective  paş­
           bea  prin  restaurante.  Atît  i-ar   In  Brad-  mai  sînt  cîţiva  ti­  N-au  aceşti  tineri  în  fată   lor  din  oraşul  Brad,  ale  tineri­  dată  la  100  de  ani  în  galaxii   voie.  Nu  este  admis  să  fluierăm,  să  fredonăm  sau  să   nice.  In  domeniul  medicinei
           trebui  mamei  sale  să  nu  mun­  neri  asemenea lui Mircea  Bel­  exemple  demne  de  urmat,  ti­  lor destoinici, cinstiţi şi harnici.  foarte  mari.  Obiectul  care  a   batem  tactul  cu  piciorul  cînd  pe  scenă  ori  ecran  se   exisă  deja  o  terapeutică  a
           cească,  să  n-aibă  de  unde-i  da   dea.  Unul  este  Virgil  Potin-   neri  cu  care  oraşul  Brad,  co­  —  Tineretul  brâdean,  ase­  explodat  la  o  dată  relativ  re­  cîntă.  Este dezgustătoare comportarea unora  de a fluiera   laserului,  care  serveşte  la
           bani.  Căci  după  ce  vinde  tot   teu,   str.   Lenin,   nr.   25.   lectivele  de  muncă  se  mîn-   menea  întregului  tineret  al  pa­  centă  (luna  mai)  a  avut  mag­  cînd  se  rupe  filmul.  Se  admite  o  normă  minimă  pentru   „radiografierea“  obiectelor  o-
           din  casă  o  şi  bate,  apoi  plea­  Are   26   de   ani.   Strun­  dresc  ?  Foarte,  foarte  multe!   triei,  este  o  prezenţă  activă,   nitudinea  stelară  8,5  şi  poate   â  atrage  atenţia  operatorului  asupra  acestui  lucru  —   pace  şi  reproducerea  holo­
           că  la  restaurant  şi  nu  vine   gar  de  meserie.  Nu  este  anga­  Din cei aproape 5 000 de tineri   dinamică,  plină  de  iniţiativă  şi   fi  văzut  piintr-un  binoclu.  Cu­  publicul va bate din palme.    gramelor  la  lumina  vizibilă-
           trei zile.                    jat  în  cîmpul  muncii.  Din  ce   ai  Bradului  majoritatea  covîr-   abnegaţie  în  toate  sectoarele   loarea  sa  albastră  atestă  că   Rîsul  în  „gura-  mare",  comentariile  cu  cei  din  jur   S-a  realizat  deja  prin  aceas­
             —  Pe Mircea Beldea l-am a-   trăieşte  ?  Iată  :  tatăl  său  du­  şitoare  sînt  oameni  destoinici,   de  muncă,  la  acţiunile  patrio­  strălucirea  exploziei  se  apro­  privind  secvenţa  văzută  sînt  obiceiuri  care  nu  trebuie   tă  metodă  fotografia  în  re­
               1
           jutat  în  toate  felurile  —  ne   pă  ani  îndelungaţi  de  muncă   se  bucură  de  stimă  şi  aprecier   tice  şi  pentru  apărarea  patriei,   pie  de  cea  maximă.  Este  posir   să  caracterizeze  pe  nici  unul  din  noi.  De  asemenea,  ne   lief  a  unui  făt  în  abdomenul
           spunea  tovarăşul  Nicolae  Pan-   are  o  pensie.  Această  pensie   re   pretutindeni.   Strungarul   cu  o  comportare  demnă  în   bilă ejectarea unor mase mari  vom  retine  de  a  atrage  atenţia  partenerului  (partene­  mamei  (bineînţeles  nu  chiar
           tea,  secretarul  Comitetului  o-   lună  de  lună  o  cheltuieşte  el,   Nicolae  Jurca,  minerul  şef  de   toate  împrejurările.  Acei  cîti-          rei),  chiar  vecinilor  asupra  scenelor  mai  palpitante  sau   foarte  clară.).  In  domeniul
           răşenesc  Brad  al  U.T.C.  Am   feciorul de 26 de ani, prin bu­  echipă  Viorel  Popa,  minerul   va  paraziţi,  certaţi  cu  munca,   de  gg?e  la  o  temperatură  ri­  emoţionante.  Comentariile  în  pauză  le  vom  face  cît   comunicaţiilor  se  are  în  ve­
           intervenit  la  conducerea  Ate­  fete  şi  restaurante,  după  ce  îl   şef  de  brigadă  Nicolae  Lupu,   cu  normele  de  convieţuire  so­  dicată.   Observatorul   deţine   mai reţinut, lăsînd aprecierile negative pentru sine.  dere  cosmoviziunea  globală
           lierelor  centrale  Crişcior  pen­  bate  pe  tatăl  său  şi-i  ia  toţi   minerul  şef  de  echipă  loan   cialistă,  n-au  ce  căuta  printre   spectrele  noului  obiect  îp   Nu  ne  vom  scula  de  pe  scaun  înainte  de  terminarea   prin  laser,  prin  utilizarea  sa­
            tru  a  fi  angajat.  A  lucrat  o   banii.  Aşa  înţelege  Virgil  Po-   Munteanu,  minerii  prepara­  noi.  Hotărîrea  fermă,  nestră­  fiecare  noapte.  Toate  spectre­  spectacolului  pentru  a  da  buzna  la  garderobă.  La  fel,   teliţilor  releu  şi  a  generatoa­
           vreme,  colectivul  l-a  primit   tinteu  să-şi  ajute  părintele  Ia   tori  Nicolae  David  şi  Cornel   mutată  a  întregului  tineret   le  se  compun  din  benzi  de  e-   nu  vom  lua  de  la  garderobă  hainele,  în  ultima  pauză,   relor  cuantice  alimentate  d°
           bine  în  rîndurile  sale,  cîştiga   anii  bătrînetii,  aceasta  este   Gaiţă  şi  mulţi  alţii  au  sub  25   din  Brad  este  de  a-i  readuce   misie nedefinite care nu pot  să le ducem în sală.              la  Soare.  Specialiştii  de  la
            pînă la 2 000 de lei şi mai bi­  măsura neomeniei din el.  de  ani.  Dar  prin  dragostea   în  rîndurile  lui,  de  a-i  recupe­                                                     P. CORDUM                    firma  americană  GTE  Şylva-
           ne,  dar  s-a  lăsat.  Beţii,  scan­  Silvia  Podaru  are  domiciliul,   lor  pentru  muncă,  prin  abne­  ra  şi  reda  colectivităţii  bră-                                                                       nia  care  au  avansat  acest
            daluri  —  acestea  sînt  „pasiu­  pe  str.  1  Iunie,  la  nr.  6.  La  20   gaţia  cu  care  muncesc  au.  de­  dene,  colectivitate  cu  tradiţie                                                               proiect  afirmă  că  durata  d
                                                                                                                                                                                                                                                       e
            nile" lui.                                                 venit  exemple  grăitoare,  oa­  milenară  în  munca  grea,  dar                                                                                        funcţionare  a  unor  asemenea
             Aşa  a  ajuns  tînărul  Mircea   de  ani  încă  n-a  muncit  nici  o   meni adevăraţi.  cinstită, demnă, de mineri!           „Secundul*               1 lui                          Dozsa                       sisteme  va  fi  exclusiv  în
            Beldea la 23 de ani. un cerşe­  zi.  Ocupaţia  ?  :  frecventarea  Pentru Mircea Beldea exem­      GH. I. NEGREA                                                                                                   funcţie  de  durata  de  exis­
                                                                                                                                                                                                                               tentă  a  unui  satelit,  in  astro­
                                                                                                                                      Budapesta iubeşte munţii noştri                                                          nomie,  se  vorbeşte  despre
                                                                                                                                                                                                                               sondajul  laser  al  planetelor
                                                                                                                                                                                                                               înconjurate  cg  nori  prin  rea­
                                                                                                                                     In  munţi  toţi  turiştii  sînt   dă  ne-a  sporit  tentaţia  de  a   turismul,  venise  în  Retezat.   lizarea  unei  imagini  în  relief
                                                                                                                                   prieteni  chiar  dacă  s-au  întîl­  urca  pe  vjrful  Peieqga  —  cel   Auzise  că  e  frumos,  sălbatic,   a  suprafeţei  plantei.  In  bio­
                                                                                                                                   nit. pentru prima sau ultima da­  mai  înalt  din  masivul  Retezat   spectaculos.  Acum  îi  mai  adă­  logie,   controlul   eredităţii
                                                                                                                                   tă.  Relaţiile  despre  dificulta­  (2509  m).  Despre  frumuseţea   uga  un  superlativ  :  superb.  In   (savanţii  de  la  Ipslitutul  de
                                                                                                                                   tea  şi  frumuseţea  traseelor  se   de  neegalat  a  traseului  şi  de­  cariera  sa  de  jucător  şi  antre­  genetică  generală  al  Acade­
                                                                                                                                   oferă  cu  generozitate  şi  lux   spre  dificultatea  lui,  de  ase­  nor,  umblase  mult.  Dar  cele   miei  de  Ştiinţe  a  U.R.S.S.  qu
                                                                                                                                   de  amănunte.  Seara,  în  sala   menea,  de  neegalat  în  Retezat,   mai  mari  plăceri  ale  concediu­  stabilit  că  razg  laser  facili­
                                                                                                                                   de  mese,  se  leagă  cele  mai   se poate scrie mult.      lui  le-a  trăit,  după  cum  spu­  tează  procesul  de  restructu­
                                                                                                                                   multe  prietenii,  se  întocmesc   Cu  peripeţii  şi  satisfacţii  apr   nea,  în  munţii  noştri.  In  urmă   rare a cromozomilor).
                                                                                                                                   planuri  de  excursii  pentru  a   parcurs  traseul,  urmînd  să  ne   cu  cîtiva  ani  traversase  creas­  Abraham  Herlzberg,  renu­
                                                                                                                                   doua  zi.  La  ora  plecării,  cînd   întoarcem la cabană prin poar­  ta  Făgăraşului.  Ii  plăcuse  e-   mit  specialist  la  N.A.S.A.,  a
                                                                                                                                   soarele  abia  surîdp  peste  vir-   ta  Bucurii,  pe  Valea  Pietrele.   norm  Făgăraşul.  Acum  însă   formulat  recent  o  idee  inte­
                                                                                                                                   furile  abrupte  ale  munţilor,   Aproape  de  lacul  cu  acelaşi   Retezatul  l-a  cucerii.  Noua   resantă,  afirmînd  că  este  po­
                                                                                                                                   înfipte  parcă  în  spinarea  no­  nume,  unde,  la  orele  liniştite   noastră  cunoştinţă  venea  de  la   sibil  să  se  transmită  energie
                                                                                                                                   rilor,  noii  prieteni  de  seara  se   ale  dimineţii,  vin  caprele  ne­  Muntele  Mic;  se  oprise  o   fără  fir,  utilizînd  gp  laser
                                                                                                                                    aşteaptă  unii  pe  alţii  la  înce­  gre  să  şe  adape,  am  ajuns  din   noapte  la  cabana  Gura  Zlata  ;
                                                                                                                                    putul  potecii.  Şi  o  nouă  zi  de   urmă  doi  turişti  —  spt  şi  so­  apoi una la Pietrele. După des­  gazodinamie  .cu  circuit  îp-
                                                                                                                                                                                                                               chis,  îp  care  sau  energia  ter­
                                                                                                                                   drumeţie alpină începe.       ţie  —,  bine  echipaţi,  care,  se   părţire  au  plecat  spre  Buta  —
                                                                                                                                     Spre  sfîrşitul  lui  august  ne   observa  pe  chipul  lor,  veneau   Cîmpu  iui  Neag.  In  plan  :   mică  se  converteşte  în  ener­
                                                                                                                                    aflam  la  cabana  Pietrele  —   de  departe,  Le-am  dat  bineţe.   Petroşani  —  cabana  Rusu,  ca­  gie  luminoasă  squ  lumina
                                                                                                                                    punct  de  plecare  spre  cele  pa­  Ne-au  răspuns  în  limba  ,ma­  bana  Obîrşia  Lotrului—Valea   absorbită  se  converteşte  în
                                                                                                                                    tru  zări  ale  Retezatului.  Intr-o   ghiară.  Conversaţia  s-a  înfiri­  Oltului.        căldură.  Soluţionarea  acestei
                                                                                                                                    dimineaţă  am  dgt  o  „fugă  de   pat  repede.  Aşa  am  aflat  că   „Vom reveni cu plăcere în   probleme  ar  permite,  de  e-
                                                                                                                                    două ore" pînă la lacul Gale-  bărbatul  este  antrenorul  se­  munţii dumneavoastră; ne­  xemplu,  alimentarea  directa
                                                                                                                                    şul — ochi de apă zămislit   cund  al  echipei  de  fotbal   greşit in Retezat. Frumuseţea   de  pe  pămînt  cu  energie  a
                                                                                                                                                                 Ujpest  Dosza  Budapesta  din   lui ne-a fermecat. Acum — la   navelor  cosmice  sau  a  sta­
                                                                                                                                     parcă înlr-adins pentru încân­  tara  vecină  şi  prietenă.  Se   datorie că începe fotbalul".
                                                                                                                                     tarea turiştilor şi adăparea ca­                                                          ţiilor orbitale.
                           Magazinul universal din co mima Ilia  — raionul alimentar. Cumpărătorii se autoservesc cu toa to mărfurile .’de, care^au^nevoic.      afla  în  concediu  şi,  pentru  că,
                                                                                                                                 I prelor negre. Vremea splendi­  pe  lingă  fotbal,  iubeşte  nespus           G. DINU          (După „Novoe Vremea")
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32