Page 29 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 29
uWoN» MurrlobruTuí > _
w
f J- ~ Oi/l Proletari din foafe fările, unifi-vă!
Tovarăşul Oheorghe Cristescu
a împlinit SO de ani
Scrisoare s i Comitetului
Executiv a 1 Comitetului
Central îl P. C. R.
Dragă tovarăşe Cristescu,
Cu ocazia împlinirii vîrstei de 90 de ani, Comitetul
Executiv al Comitetului Central al Partidului Comu
nist Român te felicită călduros şi îţi adresează cor
ANUL XXIV Nr. 5 521 diale urări de sănătate, viaţă lungă şi fericire.
MARŢI 10 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Fiu devotat al clasei muncitoare, te-ai dăruit încă din
tinereţe mişcării muncitoreşti, ai participat la marile
bătălii de clasă purtate de oamenii muncii pentru
drepturi democratice şi un viitor mai bun, identifieîn-
du-te cu interesele vitale ale poporului român.
Clasa noastră muncitoare, partidul comuniştilor pre
Se îmbunătăţeşte j ţuiesc în mod deosebit contribuţia ta la dezvoltarea
mişcării revoluţionare şi democratice din România, a-
organizarea j portul pe care l-ai adus la făurirea partidului în mai
1921, pasiunea şi abnegaţia cu care ai luptat pentru
înaltele idealuri ale poporului român — de eliberare
muncii | naţională şi socială, de progres şi o viaţă mai bună.
■ Ca secretar general al Partidului Comunist Român,
în primii ani de activitate, te-ai afirmat ca un mili
URICANI. In lima trecută, j tant înflăcărat şi luptător neînfricat pentru cauza ce
Exploatarea minieră Uricani j lor ce muncesc, pentru viitorul socialist al patriei. In
al tuturor oamenilor, muncii a întîmpinal unele greutăţi • lupta pe care ai desfăşurat-o împotriva asupririi capi-
şi a întrerupt şirul realiză- ; talisto-moşiereşti, pentru triumful ideilor socialismului
rii şi depăşirii lună de Iu- \ şi comunismului, ai dat un exemplu de dăruire revo
nă a sarcinilor de plan. j luţionară, de slujire devotată a intereselor maselor
MUMCA POLITICO-EDUCATIVĂ IN Cauzele au fost depistate ; muncitoare din România. Toate acestea ţi-au adus sti
fără întîrziere şi analizate ; ma şi preţuirea întregului partid, ale oamenilor mun
cu luciditate. S-au luat mă- i cii.
suri tehnico-economice con- ! Eforturile tale şi ale tuturor celorlalţi activişti de
CONTEXTUL CERINŢELOR ACTUALE crete şi starea de lucruri i
se remediază. Una dintre ! scamă ai partidului comunist, ai mişcării revoluţio
aceste măsuri este coordo- i nare şi democratice din România constituie, pentru
narea mai multor locuri de generaţiile de astăzi, un îndemn de a-şi consacra for
SĂ DOVEDIM UN PIUS DE CONŞTIINŢA, SPIRIT | muncă de un singur şef ţele, priceperea şi puterea de muncă cauzei făuririi
j de brigadă, acţiune prin ca-
societăţii socialiste multilateral dezvoltate, înfăptuirii
i re s-au creat cîteva pos-
i turi de mineri, a crescut pe pămîniul României a înaltelor idealuri pentru care
I responsabilitatea brigadie-
NOVATOR SI RECEPTIVITATE IN TOT CE I rului şi a oamenilor din a luptat în trecut Partidul Comunist Român, cei mai
buni fii ai săi.
| subordine, a sporit produc- ;
Acum, cînd păşeşti în cel de-al zecelea deceniu de
ţia de cărbune pe fiecare I
schimb. Unul dintre cei j viaţă, îţi adresăm din to ată inima un cald şi tovărăşesc
ÎNTREPRINDEM PENTRU ÎNNOBILAREA mai destoinici mineri ai U- j „La mulţi ani !“.
ricaniului — Traian Pop — j
COMITETUL EXECUTIV
conduce acum cinci locuri j AL COMITETULUI CENTRAL
In secţia sculărie a F.C. Orăştie lucrează şi galvanizatorul Ioan de muncă din abatajele 11, i AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
O
SUFLETEASCĂ A AMENILOR trilor eficienţei, calitativi şi can titativi. Foto: V. ONOIU 21, 23, 24, 25.
activitate
este
subordonată
Davdescu,
a
cărui
permanent
parame
strucţiei socialiste — mă re
NICOLAE ANDRONACHE fer la judeţul nostru — nu a
cunoscut o asemenea bogăţie Ploi intense şi inundaţii
şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean de iniţiative şi acţiuni, năs Conlucrarea cercetării cu producţia să se
Hunedoara al P.C.R, cute din frămîntările lăuntri
ce ale colectivelor de muncă în unele judeţe
hunedorene, din căutările asi
due ale comuniştilor, ale or
• Avem o mare bogăţie de iniţiative şi reflecte intr-o eficienţă economică superioară
ganizaţiilor de partid. Din rîn- In cursul lunii septembrie reduse s-au semnalat şi în
acţiuni ce vizează formarea etico-morală a oa dul acestora se detaşează, şi de la începutul acestei alte judeţe ale ţării.
prin larga aplicabilitate sau In judeţele afectate de inun
menilor, mobilizarea conştientă la îndeplinirea prin implicaţiile deosebite ca luni, în judeţele Brăila, Bu Experienţa de pînă acum vram, şeful laboratorului de funcţiune, iar la cea de-a
exemplară a sarcinilor trasate de Congresul al re le au în domeniul econo zău, Ialomiţa, Prahova, Dîm daţii, organele locale de par a colectivului de muncă din cercetări miniere, ne-a pre doua lucrările sînt mult de
tid şi de stat au mobilizat
boviţa, Ilfov, Teleorman, Ai-
mic sau formativ-educativ : cadrul Centrului de cerce zentat unele preocupări în vansate, avînd astfel posibi
X-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului. geş, Olt, Dolj, Mehedinţi, toate forţele şi cu un larg litatea ca în scurt timp să
„Pe magistralele economiei Gorj şi Vîlcea au căzut cu sprijin din partea populaţiei tări şi proiectări pentru mi acest sens.
Să facem ca ele să fie cunoscute şi aplicate de naţionale, metal mai mult, cu persistenţa ploi abundente ca au acţionat pentru înlăturarea nereuri neferoase Deva a — Aş aminti în primul putem scurta termenele de
înalte performanţe calitative" demonstrat cu prisosinţă im rînd — ne spunea interlocu predare a proiectelor şi, to
fiecare colectiv! © Fiecare acţiune să urmă (de la C.S. Hunedoara.), „In re au provocat revărsarea rîu- şl evitarea efectelor inundaţi portanţa majoră pe care o torul — rezultatele obţinute todată, soluţiile date de noi
rească un scop, să răspundă unei cerinţe con fiecare abataj irontâl, fiecare rilor Buzău, Ialomiţa, Dîmbo ilor, prin întărirea digurilor e- are legarea. ştiinţei de pro pe linia soluţionării unor să fie cit mai judicioase.
xistente, evacuarea animalelor
viţa, Argeş, Neajlov, Ve'deaT
brigadă să realizeze lunar ducţie, integrarea cercetării probleme legate de noile Amănunte in legătură cu
crete © Să direcţionăm mai precis agitaţia po Teleorman, Olt, Motru, Jiu şi şi a produselor. In comunele activitatea proiectanţilor am
două cicluri complete în plus“ a afluenţilor lor. In urma a- şi satele periclitate, mii de în viaţa practică. metode de exploatare apli
litică de masă, scrisă şi orală • Pentru timpul şi „Pe fiecare aripă de abataj cestor revărsări, precum şi a familii au fost evacuate din — Tocmai acest lucru a cate în ultimul timp in uni aflat de la ing. Remus Ga-
cameră — 1 metru liniar de sfat mereu In atenţia noas tăţile C.M.N. Deva. In pri bor, şef de proiect, care es
liber al oamenilor avem încă multe de făcut. stagnării apelor, au fost aco locuinţele inundate sau ame te şi secretarul organizaţiei
avansare peste planul zilnic" perite zeci de mii de hectare ninţate de ape, asigurîndu-li-se tră, deoarece numai astfel mul rind acestea au condus
(E.M. Lupeni, respectiv, E.M. de teren. Apele au inundat ajutoarele necesare. In aceste angajamentele asumate au la creşterea productivităţii de partid.
— Sînt multe de spus —
Obişnuim să spunem — şi succint, la elementele politice Aninoasa), „Toată fonta peste un mare număr de gospodării acţiuni sînt antrenate, cu mij putut fi transpuse în prac muncii în subteran. Mai ne informa dînsul — de la
avem toate temeiurile — că noi care au survenit după am plan cu cocs economisit“ (C.S. ţărăneşti şi de construcţii a- loacele tehnice corespunzătoa tică — ne declara dr. ing. mult, se asigură o securita abnegaţia şi dăruirea în
etapa în care ne găsim se ca pla dezbatere din anul trecut Hunedoara şi U.V. Călan), grozootehnice, precum şi u- re, unităţi ale forţelor noastre Ilie Ghiţă, directorul centru te deplină a lucrului. Legat muncă a fiecărui lucrător
racterizează prinlr-o eferves a programului partidului de „In muncă, familie, societate armate. lui. Am căutat pe cil posi de procedeele de susţinere, pînă la răspunderea pe care
centă deosebită în viaţa po educaţie socialistă, în cadrul — conştiinţă socialistă, demni ncle unităţi industriale, iar în In prezent, nivelul apelor bil să asigurăm o judicioa amintesc eficienţa mare pe o purtăm fiecare pentru lu
litică, economică şi socială, marii întreceri închinate în- tate, onoare" (F.C. Orăştie), multe locuri au întrerupt tem unor rîuri din judeţele afec să finalizare a lucrărilor de care o are noul lip de sus crarea realizată. Comuniştii
prinlr-un plus de activitate tîmpinării Conferinţei Naţio „La pupitrul de comandă — porar circulaţia pe şosele şl tate este în scădere şi pe cercetare şi, apoi, o deplină ţinere cu stîlpi din material au avut de fiecare data un
creatoare pe toate planurile, nale a P.C.R. şi a aniversării conştiinţa socialistă" (C.E.T. căi ferate. Unele viituri pu măsura retragerii lor se reia valorificare a acestora. Cer plastic, iar în viitorul apro cuvint greu de spus. De fapt,
prin reconsiderarea realistă, unui sfert de veac de la pro Mintia), „Brigada de produc activitatea normală. cetătorii noştri, lucrînd în piat posibilitatea folosirii u- rezonatele sînt evidente.
critică, a ceea ce am făcut clamarea Republicii, iar acum ţie şi educaţie" (E.M. Lonea), ternice au afectat diguri, au strînsă legătură cu proiec nor grinzi şi bandaje care să Planul de proiectare a fost
Ţinînd seama de faptul că
bun în anii creşterii noastre în cadrul angajării pentru fi „Fiecare intelectual să susţi distrus poduri. Au fost provo ploile continuă să cadă, Iar tanţii, nu s-au mulţumit să reducă aproape în totalitate depăşit cu peste 25 la sută
socialiste, a unor tradiţii mun nalizarea înainte de termen a nă cel puţin o acţiune cultu- cate pagube materiale impor pe cursul inferior al unor pună la îndemîna beneficia consumul de material lemnos. faţă de angajament, consu
Rezultate bune au fost ob
citoreşti. Ca să argumentăm, prevederilor cincinalului, pen ral-educativă pe săptămînă" tante unităţilor socialiste din rîuri nivelurile se menţin încă rului doar documentaţia teh mul la lemnul de mină şi
(comuna Buceş) şi, desigur, nică întocmită- pe baza cer ţinute şi în domeniul prepa
cred că nu e nevoie să luăm tru edificarea societăţii socia multe alte iniţiative şi che- agricultură şi industrie, gos ridicate, organele locale do cetărilor întreprinse, ci au rării minereurilor — ne spu ciment a fost redus prin pro
ca referinţă o perioadă mai liste multilateral dezvoltate. podăriilor populaţiei. partid şi de stat, toţi cetăţe urmărit pas cu pas şi mate nea ing. Victor Faur, şeful iectare cu 5 şi respectiv 3
la sută. De asemenea, costul
îndelungată, ci să ne oprim, Nici o perioadă din anii con (Continuare în pag. a 2-a) Inundaţii de proporţii mai nii sînt chemaţi să acţioneze rializarea ei, au suprave laboratorului de preparare.
în continuare, operativ, pen gheat la faţa locului expe Ne-arn angajat ca în acest proiectării a fost diminuat
tru prevenirea unor noi pa an să definitivăm lucrările cu 26 la sută faţă de 10 la
gube şi să asigure în scurt rimentarea şi apoi aplicarea la staţia micropilot şi pilot sută cît aveam prevăzut ini
timp înlăturarea urmărilor 1- tehnologiei respective. de preparare a minereurilor. ţial.
nundaţiilor si desfăşurarea Inginerul Constantin A- Prima se află în stare de C. DUMITRU
Lucrări peste normală a activităţii. V.
ÎN CINSTEA CELEI DE-A 25-A
prevederi
ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII
DEVA. Colectivele de Evitarea pierderilor i ca zilnic, pe orice vreme,
muncă din cadrul sec
ţiilor întreprinderii de
prospecţiuni şi explo
rări geologice Deva au
obţinut in acest an suc Angajament de onoare a[
cese deosebită pe linia
punerii in valoare a
noi zăcăminte de sub
stanţă minerală utilă. colecţuluj!_ Cum este ?
Dovadă este şi faptul
că în primele 9 luni ale Strîngerea fără pierderi a în © Duminică, peste 3 000 de cooperatori, 320 tone produse
anulHÎ în curs au fost
executaţi peste preve Un avans de 5 zile în tregii recolte constituie una elevi şi militari au lucrat pe ogoare la ® La fondul de stat au fost livrate 80
derile de plan la zi clin acţiunile principale aflate strînsul recoltei, la sortatul produselor a- tone porumb, 118 tone legume şi cartofi
568 ml de galerii şi 92 pe agenda organizaţiilor de gricole, la transportul şi înmagazinarea a- şi 44 tone fructe
pârtiei, consiliilor populare şi
ml de suitori. conducerilor unităţilor agrico cestora @ Activitate susţinută la C.A.P. Ostrov
După cum ne infor realizarea sarcinilor de plan le. In vederea finalizării aces
ma ing. Doina Sicoe de tui deziderat, este imperios © In total, în bilanţul zilei de lucru s-au şi Toteşti
la serviciul tehnic al în necesar ca în fiecare zi, in înscris recoltatul porumbului şi cartofilor © Prezenţa specialistului în unitate este
treprinderii, aceste suc Elementul care individuali le majoreze în preajma Con consumurilor din materiale clusiv duminica, din zori şi de pe 180 ha şi transportul din cîmp a o necesitate de prim ordin. ^
cese se daloresc in mod zează colectivul Atelierelor ferinţei Naţionale a partidului. (prin aplicarea acestei inova •pînă în noapte, să fie mobili
ţii numai în acest an s-au ob
special creşterii viteze centrale Gurabarza îl consti _ Creşteri substanţiale au fost zate în cîmp toate forţele şi
lor de avansare, rezul tuie puternica sa dorinţă de preconizate la producţia mar ţinut economii în valoare de mijloacele mecanice pentru a pundore patriotică şi cetăţe Oriea, Tlia, Gurasada, Veţel şi Deşi era necesară şi prezen
tat firesc al folosirii mai perfecţionare şi autodepăşire. fă, beneficii şi economii la circa 150 000 lei). In cadrul ac grăbi eliberarea terenurilor, nească, au venit peste I 500 altele, unde s-a înregistrat o ta contabilului şef şi a ingi
judicioase a timpului de Aceasta este explicaţia pro preţul de cost. ţiunii de autodotare a fost re pregătirea şi însămînţarea pî elevi şi militari. Bilanţul acti participare numeroasă a co nerului şef al C.A.P., Gheor-
lucru şi a utilajelor a- greselor incontestabile pe ca Că majorările succesive s-an alizată o maşină de curbai nă la ultimul hectar a tutu vităţii desfăşurate a fost pe operatorilor la efectuarea lu ghe David, pentru a urmări în
flate în dotare. Ca ur re le înregistrează de la un dovedit a fi realiste, ştiinţific profile grele care realizează ror suprafeţelor planificate. măsura hărniciei şi dăruirii crărilor în cîmp. Un interes ce condiţii se valorifică pro
an la altul, în condiţiile cînd o productivitate de trei ori lor, reuşindu-se să fie strînsă major fată de soarta recoltei ducţia, ei nu şi-au făcut apari
mare a acestei stări de sarcinile ce-i revin sînt tot mai mare în raport cu vechea Ca şi în cursul, săptămînii recolta de porumb şi cartofi l-au dovedit şi cooperatorii ţia prin unitate, ignorînd ast
fapt planul de încărca mai complexe şi mobilizatoa tehnologie. trecute, duminică, deşi în u- de pe 180 ha, să se transporte din Sîncrai care, duminică, în fel îndeplinirea uncia din obli
re mecanică a fost de re. Se înţelege că pentru un Atelierele centrale La rîndul său, Constantin nele locuri a plouat şi terenul din cîmp peste 320 tone pro frunte cu tovarăşa Elena Oar- gaţiile elementare ce le este
a fost acoperit de apă, în nu
păşit cu 580 ml. astfel de colectiv angajamen Bucium, secretarul comitetului meroase cooperative agricole duse şi să se livre/e la fon gă, preşedinta C.A.P., au strîns încredinţată.
tele, o dată formulate, nu fa- Gurabarza de partid, aminteşte măsurile dul de stat mai mult de 240 ştiuleţii de pe o suprafaţă de Deoarece timpul este mult
niîn imuabile, fiind supuse şi luate pe linia organizării mai şi ferme ale I.A.S. s-a lucrat tone produse agricole. 2 ha. înaintat, este de aşteptat ca
ele aceluiaşi proces de îmbu raţionale a producţiei şi a cu spor la recoltatul, transpor In ceea ce' priveşte rezulta Centrul de greutate al acti
nătăţire. O simplă comparare elaborate, bazate pe valorifi muncii, evidenţiind roadele pe tul şi înmagâzinarea produc tul, este demn de evidenţiat vităţii cooperatorilor din To în cursul acestei săptămîni,
a obiectivelor stabilite iniţial carea unor importante rezer care le-au dat generalizarea ţiei. In sprijinul cooperatorilor exemplul unităţilor din comu teşti şi Ostrov l-a constituit printr-o mobilizare exemplară
cu cele „aflate în vigoare as ve interne o demonstrează re schimbului II şi extinderea şi lucrătorilor din fermele de livrarea cartofilor pentru ' să- la muncă, să se înregistreze
VREMEA tăzi" este semnificativă. La în zultatele obţinute în primele schimbului III, încărcarea ma stat, dovedind o înaltă răs- nele Turdaş, Pui, Sînlămâria- mînţă. De la cele două unităţi viteze zilnice record la toate
ceputul anului muncitorii, in 9 luni de activitate. Angaja şinilor ia capacitatea maximă, amintite, duminică, s-au trans
ginerii şi tehnicienii de ia mentul anual a fost încă de reducerea numărului de ab portat peste 150 tone cartofi, lucrările agricole de toamnă.
Atelierele centrale Gurabarza senţe nemotivate, extinderea De ce 10 la suia scăzămînt? beneficiarii producţiei de să-
PENTRU 24 ORE şi-au propus : pe acum depăşit la beneficii muncii în acord şi altele. minţă fiind C.A.P. Orăştie, ÎN COMUNA
şi economiile la preţul de
Vreme schimbătoare, cu ce © Depăşirea planului Ia cost. — Intr-o şedinţă de partid, Despre unele neînţelegeri Orăştie au pretins, pe bu Foit, Şoimuş şi altele. Pre BRETEA ROMANĂ,
rul temporar acoperit, favora producţia globală cu 2 400 000 precizează el, în care am ana ivite între unităţile agricole nă dreptate, să facă recep şedintele C.A.P. Ostrov, tova
bil ploilor slabe locale. Vintul Inginerul Vasile Lungii, şe producătoare de legume şi ţia la calitatea a doua. Dar, răşul Cornel Lăpădâtoni, ne
va sufla potrivit din sectorul iei ful serviciului producţie, ex lizat posibilităţile de extinde centrele de preluare s-a mai colac peste pupăză, ei au spunea că în zilele bune de DUMINICĂ S-A STRlNS
nord-est. Temperatura minimă @ Depăşirea planului la plică succesele amintite în re a muncii în acord, am a-
va fi cuprinsă intre 6 şi 10 producţia marfă cu 150 000 Iei juns la concluzia că acest scris în coloanele ziarului condiţionat preluarea şi de lucru se strîng cîte 140-150 to RECOLTA DE PORUMB ŞI
grade, iar maxima intre 15 şi ® Obţinerea unor economii primul rînd prin introducerea deziderat nu poate fi atins nostru. Iată că, din nou, re acordarea unui scăză- ne cartofi. Din producţia re
coltată în zilele anterioare,
19 grade. Dimineaţa, ceaţă. Ia preţul de cost in valoare unor tehnologii de lucru a- dacă nu se trece, cu toată vin în actualitate astfel de mînt de 10 la sută (I). duminică s-au expediat la be CARTOFI DE PE 48 HECTARE
probleme. Despre ce este
vansate şi deosebit de efici
Pentru ce să fie acceptat
de 100 000 lei ente din punct de vedere e- hotărîrea, de la producţia de acest scăzămint, este greu neficiari peste 60 tone. La a-
PENTRU URMĂTOARELE © Realizarea a 150 000 lei unicate la cea de serie. În vorba ? Cu toate condiţiile nefavo
ceaslă acţiune au participat
DOUĂ ZILE beneficii peste plan conomic. Printre acestea, enu cercăm, deci, să introducem Zilele trecute, de Ia de înţeles. Asemenea pre cooperatorii Ton Iacoboni, Ion rabile, sute de ţărani coope
mera forjarea în matriţe a ro-
tenţii se cer să fie cu de-
Aceste angajamente, după în fabricaţie cît mai multe C.A.P. Geoagiu trebuia ratori au lucrat duminică pe
Vreme relativ călduroasă in bineţilor de aer comprimat, i- preluată o cantitate apre săvîrşire excluse în rela Brăila A., Ştefan Crăciunescu,
cursul zilei, cu cerul temporar cum afirmă inginerul Ioan novaţie realizată de inginerul maşini şi utilaje necesare ml- ţiile dintre producători şi Costică Brâilă, Paulin Lăpădă-
acoperit. Local se vor semnala Crişliu, şeful serviciului plan- ciabilă de varză. Deoarece toni, Ioan Cerna, Emil Mihu- N. BADIU
ploi slabe. Vint potrivit din organizarea muncii, n-au re stagiar Vasile Petruţa, care AL. SĂNDULESCU produsele nu au fost sor beneficiari. Nu sînteţi de a- ţoni, Augustin Vîrvoni, Toa- N. TlRCOB
nord-est. zistat decit cîteva luni. Sala are ca efect creşterea produc tate, tovarăşii de la C.L.F. ceeaşi părere, tovarăşi de der Sucioni, Dumitru Milea şi
la C.L.F. Orăştie ?
riaţii au considerat necesar să tivităţii muncii şi reducerea (Continuare in pag. a 2-a) alţii. (Continuare in pag. a 2-a)