Page 3 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 514 • DUMINICA 1 OCTOMBRIE 1972
Să materializăm neabătut, cu toată responsabilitatea,
; ■
indicaţiile şi îndemnurile de mare preţ transmise
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul memorabilei vizite JIRFCrORUr Editoriale
Recent, în Editura Albatros
a Apărut monografia „Dobro-
Atmosfera fierbinte a primi
de lucru efectuate în judeţul nostru! lor ani ai statului sovietic şi rul nu este totuşi un simbol. ra spiritualităţii creatoare. geanu Gherea" alcătuită de
Filmul sugerează, cu fiecare
Zvorîkin îşi va realiza idea
George Ivaşcu, om de o vas
cea a primelor cincinale con secvenţă a sa, că figura di lul : construirea automobilului tă cultură, critic cu aprofun
stituie ambianţa generală a rectorului e desprinsă dintr-o 6ovietic, cu eforturi impresio date valenţe analitice, te
(Urmare din pag. 1) a extrage patru cimpurl de concrete de redresare a pro organizatorice şl politice pe filmului „Directorul", semnat vastă galerie a eroilor muncii nante. II vedem, prin urmare, meinic cunoscător al fenome
cărbune pe zi, din flecare ari ducţiei. Au fost mobilizate care l-am luat va conduce, de regizorul Aleksei Saltîkov, paşnice, cu scopul de a vorbi, trecînd la Detroit, la uzinele nului literar românesc. In
adică a microclimatului mini pă, în abatajele cameră. Pre sindicatul, organizaţia U.T.C. implicit, la creşterea produc după un scenariu de Iuri Na- inspirat şi convingător, despre Ford, cu scopul specializării, monografia de faţă, George
ghibin. Această înflăcărată at
cum directorul reîntors din A-
er. cizez că această iniţiativă a pentru crearea unei opinii de ţiei medii zilnice pe mină cu mosferă a trezirii conştiinţei merica se hotărăşte să creeze Ivaşcu ne înfăţişează perso
nalitatea distinctă a lui Do-
' In preocuparea comitetului fost Îmbrăţişată cu succes de masă împotriva indisciplinaţi- circa 300 tone de cărbune. creatoare a poporului ridică autocamioane mai perfecte de brogeanu Gherea, formaţia
brigăzile minerilor Iuliu Da
nostru de partid stă generali mián, loan Crişu, Dumitru Oc lor, a celor care nu-şl înţe Muncitorii noştri mineri vor Ia rang de poezie munca F S L cît ale rivalului de dincolo de şi activitatea sa pe plan li
leg responsabilitatea atribuţii
zarea iniţiativelor brigăzilor tavian, Constantin Lăbuşcă şi lor. considera, poate, acest obiec diurnă, dusă pentru înfiinţa ocean. Şi întreprinderea cute terar şi social.
conduse de minerii Petre Con de alte brigăzi. tiv ca o sarcină minimală. rea unei industrii puternice, zătoare reuşeşte. Reuşeşte,
De fapt, tot ceea ce între
Cuvîntul lor, răspunsul lor
stantin de la E.M. Lupeni (do Comitetul nostru de partid prindem vizează îndeplinirea se va vădi în fapte. Pentru că competitive. Filmul lui Saltî pionierii unei epoci eroice, e- pentru că Zvorîkin nu este
uă cicluri complete in plus a Instruit, zilele trecute, agi kov dobîndeşte un remarcabil pocă în care triumful era do- singur cu aspiraţiile sale. A-
în fiecare lună în abatajele tatorii cu sarcinile reieşite din exemplară a indicaţiilor şi avem şi noi, minerii din Anl- credit estetic, un percutant bîndit nu cu arme, nu în bă lături de el stau muncitorii, Tot Editura Albatros a scos
noasa, nu fără tradiţie în hăr
frontale), Constantin Grădina- indicaţiile transmise de către sarcinilor transmise de secre nicie, un răspuns de dat, mine mesaj ideatic prin zugrăvirea tălii consemnate pe filele tra tehnicienii şi inginerii sovie de sub tipar volumul de
tarul general al partidului, o
ru de la E.M Uricani (o a- tovarăşul Nicolae Ceauşescu angajare mai minerească în , resc, faţă de grija permanen acelui entuziasm general care tatelor de istorie, ci cu o muncă tici, animaţi de acelaşi ideal. „Studii de literatură univer
vansare medie de cel puţin cu prilejul vizitei de lucru în marea întrecere pentru înfăp tă a partidului, faţă de preo a determinat pe cetăţenii tî- perseverentă. In această ordine Victoria dobîndită sub soarele sală" a lui George Călines-
cu, savantul, creatorul şi cri
100 metri în lucrările de pre Valea Jiului. Pe aceste pro tuirea. înainte de termen a cupările întregii clase munci nărului stat sovietic să se an de idei destinul lui Zvorîkin torid al deşertului Kara-Kum, ticul de renume mondial.
gătire şi deschideri, adică In bleme este axată şi tematica prevederilor actualului cinci toare, ale întregului popor pen gajeze — cu abnegaţie şi cu este pasajul unei istorii a la raliul internaţional de au
galerii), precum şi cea a bri gazetei de perete. La rîndul nal. Poate nu sînt prea opti tru a grăbi ritmul dezvoltării raj — în anevoioasa întreprin muncii făuritoare de trainice tocamioane, se datoreşte în
găzii conduse de Petru Ro dere a parcurgerii drumului edificii, de pietre de temelii primul rînd credinţei nestră
lor, organizaţiile de bază ana mist, dar, totuşi, consider că economice şi sociale, înainta lichidării rămăşiţelor feudalis durabile ale impunătorului mo mutate în potenţa de faur a
man, de ia mina noastră, de lizează posibilităţile şl căile complexul de măsuri tehnico- rea spre civilizaţia socialistă. mului şi al creării industriei nument al unei noi societăţi. omului sovietic. învingerea
constructoare de maşini de un Fost marinar al glorioasei camioanelor franceze, italiene, Spectacole
înalt nivel tehnic. flote a Mării Baltice, Zvorî şi în cele din urmă americane,
Ivan Lihaciov (în film Alek- kin este pus să schimbe arma este triumful omului sovietic. Ansamblul folcloric „Ha-
Bei Zvorîkin), directorul pri cu scaunul directorial, al pri Nikolai Gubenko realizează ţegana" s-a reîntors în ţară
mei uzine de automobile so mei uzine de automobile. Con un portret credibil al lui A- după participarea remarcabi
vietice, este doar unul dintre
ştient de caracterul istoric al
leksei Zvorîkin cu mijloace de
lă avută în cadrul Festivalu
an universitar sub deviza : rie acţiunea revistei „As- acei oameni minunaţi care au mulţumeşte cu , exercitarea o simplitate nobilă. Alături^de cadrul acestei manifestări de
Este deosebit de merito
misiunii sale, Zvorîkin nu se
lui internaţional de la Zie-
făcut din viaţa lor un şir de
acest bun actor mai evoluea
lona Gora (R. P. Polonă). In
tra" de a consacra unul
bătălii pentru dobîndirea pres
funcţiei administrative. Aceas
ză : Svetlana Jgun, Boris Ku-
numere
dintre
personalităţii lui evocării tigiului Industriei sovietice. tă optică nici n-ar corespunde driavţev, Vladimir Sedov, A. anvergură, ansamblul hune-
Avram
In pofida viziunii lirice a por
autoexigenţei sale. Va face,
dorean a cucerit „Cupa de
Eliseev şi alţii, cu talent şl
Iancu, conducătorul revolu tretului lui Zvorîkin, directo deci, un salt calitativ în sfe vizibil însufleţiţi de scopul cristal", unul dintre trofeele
ţiei de la 1848 din I'ransil- înalt al operei filmice, altmin
vania, patriot intrat în con teri atins. oferite de organizatorii fes
ştiinţa maselor sub denu tivalului, diplome şi plache
mirea de „Craiul munţi AL. COVACI tă.
[- lor".
Incercînd ' să creioneze
complexa figură de om po
litic, conducător de mase,
Actualul an universitar debu rîmiţării catedrelor şi discipli condiţiile cele mai favorabile cărturar, s-a apelat la gra Pentru melomani
tează sub auspiciile transpu nelor ; intensificarea cercetă de muncă şi viaţă universita iul riguros al documente
nerii în viaţă a ideilor din rii prin unirea forţelor cu ce ră. Satisfacţia datoriei împli lor, se redau imagini de la Cel mai îndrăgit cîntăreţ veta Bogdan, Viorica Flinta-
documentul de semnificaţie is lelalte forme de activitate şti nite şi perspectivele succeselor Ţebea, locul unde se află de muzică populară ardele şu, Lucreţia Ciobanu.
torică, prezentat Conferinţei inţifică ; crearea profilelor la studii şl în profesiune cer mormîntul eroului. Bogată nească este fără îndoială Pe ★
Naţionale a Partidului Comu- largi, prin cultivarea discipli cu asiduitate realizarea zilnică în fapte evocatoare este tre Săbădeanu. Discul pe ca Pentru amatorii de muzică
st Român de secretarul său nelor ştiinţifice de bază, co a obligaţiilor, pe baza concen . discuţia cu ghidul com re vi-1 recomandăm cuprin uşoară recomandăm discul
oral, tovarăşul Nicolae mune multor îndeletniciri şi trării eforturilor şi a unei bo plexului de monumente de de un buchet de melodii des recital „Gică Petrescu" cu-
uşescu — idei capabile micşorarea nomenclatorului de gate informări. căutate de melomani în pro prinzînd melodii din generi
polarizeze energia tinere- specialităţi prin înlăturarea Fără îndoială, condiţia obli gramele de radio şi T.V.: cul „La margine de Bucu
dui ca şi a întregului popor, profilării înguste, în vederea gatorie a formării unor buni Omagiu „Mîndra mea, floare aleasă", reşti".
„Mîndruliţă din Ardeal", „Pe
ă-i imprime siguranţa atinge- obţinerii unor calificări largi. ingineri este obligativitatea malul Mureşului", „Asta-i ★
:ii unui obiectiv precis, să-i Partidul şi statul nostru cre contactului lor prealabil cu personalităţii iui doina doinelor". In ciclul discurilor mono
dea satisfacţia împlinirii tota ează corpului profesoral şi producţia. Acum, cînd studen ★ grafice dedicate compozitori
le. studenţilor condiţii de muncă tul lucrează efectiv alături de Avram Iancu Alte discuri recital de mu lor români amintim „Melo
Profesorii şi studenţii răs şi viaţă tot mai bune, asigură muncitor, sau chiar în locul Scenă din film zică populară cuprind pe Sa- dii" de H. Mălineanu.
pund chemării partidului con mersul înainte al învăţămîntu- său, prin angajare în produc
ştienţi că procesul dezvoltă lui de toate gradele la nivelul ţie, el simte răspunderea, în ,Astra ' (nr. 76)
1
rii ţării noastre poate fi ac cerut de dezvoltarea econo ţelege necesitatea disciplinei,
spiritul de echipă, primeşte e-
celerat prin folosirea unor re mică şi socială a ţării noastre ducaţia muncitorească, înţele
surse nepuse încă suficient în şi de cerinţele perspectivelor ge mai bine că muncitorul sau aici, Teodor Dragoşa, omul
valoare. de dezvoltare socialistă, sub maistrul sînt de asemenea care ar putea vorbi zile în
In ultimul an Invăţămîntul semnul masivei pătrunderi în profesorii lor. şir, oferind de fiecare da
superior a fost organizat du cotidian a ştiinţei' şi tehnicii. Iată tot atîtea puncte de tă ceva inedit despre ma In S.U.A. a fost realizată n
pă sistemul dublei subordo O etapă esenţială în pregă program care vor da şcolii rele Iancu. o ceramică specială pe bază
nări — faţă de Ministerul E- tirea anului universitar ce în superioare a României socia Intr-o suită de reportaje loi rarităţi in arboretumul simerian de fosfat de calciu, care
ducaţiei şi Invăţămîntului şi cepe mîine a constituit-o ela liste un avînt nemaiîntîlnit. sînt înfăţişaţi oameni şi lo poate fi modelată pentru
de ministerele de profil, iar borarea planurilor şi progra Nu există obiectiv în urmă curi, gînduri şi realizări de proteze destinate să înlocu
alegerile universitare, care melor de învăţămînt. Ele toarele două decenii care să pe meleagurile pe care Frumuseţea exotică a arbo- Sequoia giganteum — arbo (Portugalia), Barres (Franţa) iască oasele deteriorate.
s-au terminat la sfîrşitul anu marchează progrese substanţi nu solicite activa participare „Domnul de libertate“ le-a retumului din Simeria a pri re originar din America de etc. îşi cer dreptul la supre După ce a fost implantată
lui şcolai trecut, au cuprins ale în procesul de perfecţio a sistemului şcolar. La reali colindat odinioară. Inten- mit de curînd noi carate prin Nord — este o nouă curiozi maţia In frumuseţe. Cianathus
pentru prima dată în istoria ţia autorului, redată în a- integrarea în „ansamblul" — tate achiziţionată de coleeti- Ovatus, un fel de viorea u-
nare a şcolii superioare; to zarea acestui program, 'cadre- lineatul final, este eviden dirijat cu multă pricepere de -vul arboretumului din Simeriar riaşă, ce-şi împrăştie parfumul
învăţămîntului nostru consilii talul obligaţiilor de activitate ,le. didactice din tot sistemul tă : „Coborî seara. Trecu specialiştii de aici — a noi- Puietul—<-a cărui evoluţie es rafinat pe distanţe considera
formate nu numai din profe profesională a studenţilor s-a nostru şcolar nu vor precupe sem pe drumurile Iancu- specii de arbori şi arbuşti de te urmărită cu severitatea cer bile, pare să cîştige mai pe Proteze osoase
sori şi studenţi, dar şi din re redus, numărul examenelor se ţi nici efortul, nici timpul, nici lui, căutînd urme, semnele valoare forestieră şi decorati cetătorului — se trage • din deplin acest drept, deşi „glo
prezentanţi ai producţiei şi mestriale însumează un maxim energia lor. In momentul cînd materiale ale înfăptuirilor vă inestimabilă. Se remarcă în „părinţi" care în patria de o- burile" şi florile violete ale
’ cercetării. Cultivarea ştiinţelor de şapte anual. S-a îmbună întreaga noastră naţiune ex româneşti, dar abia atunci primul rînd Metasequoia rigine au modesta înălţime de Idigoferei Cytisoides susţin că în organism, ceramica se
sociale s-a făcut mai intens tăţit raportul între orele de plorează noi resurse şi dră am înţeles că urmele Ian- gliptostroboides, răşinos adus ...100 metri. Cotat ca arbore în stabilirea supremaţiei au şi impregnează cu fluidele
în vederea educării răspunde curs şi cele aplicative în fa muieşte energie şi resurse ma cului dăinuie în primul din China, unde a fost recent decorativ, avînd în vedere ele un cuvînt de spus. corpului. Ea se resoarbe a-
rilor şi a deprinderii conduce voarea celor din urmă. teriale pentru o cît mai raţio rînd în conştiinţa neamu- descoperit. Arborele este un portul şi culoarea sa, acest Se Dar cel mai greu cuvînt 11 poi progresiv, pe măsură ce
rii ştiinţifice { factorului edu O funcţie esenţială în creş nală şi rapidă obţinere de re lui“. „vertiginos crescător", într-un quoia este considerat o pia are colectivul arboretumului — se reconstituie osul pe ca-
cativ i s-a acordat o impor terea nivelului învăţămîntului zultate remarcabile, slujitorii Figura lui Avram Iancu an de zile înălţimea lui pu tră preţioasă pentru flora ţării condus de cercetătorul Aurel re-1 înlocuieşte şi dispare
tanţă majoră în spiritul hotă- superior o îndeplineşte acti şcolii superioare miniere vor este prezentată în acelaşi ţind a se majora cu peste un şi a Europei. Alături de noile Hulea, şi din care se remarcă complet în cele din urmă
rîrilor plenarei C.C. al P.C.R. vitatea de cercetare ştiinţifi explora şi ei rezervele per timp prin prisma oglindirii metru. Calitatea deosebită a specii de Magnolia aduse din laboranţii Maria Joldas şi Ilie fără a fi nevoie de vreo in
lemnului îl recomandă ca un
din 3—5 noiembrie 1971. că a întrogului personal di fecţionării în aşa fel încît a- sale în lirica orală, prin arbore excelent pentru indus Japonia, Duglas-ul verde şi Comşa — care zi de zi prin tervenţie exterioară. Prime
albastru — specie forestieră
In cuvintele secretarului ge dactic. Pentru că, în mod le portul lor să fie tot mai sub modul în care este cînlată tria mobilei. Iar faptul că a- din Canada, care se pretează „antenele" ce şi le-a stabilit le încercări clinice s-au e-
neral al partidului, tovarăşul gic, Invăţămîntul superior, a- stanţial şi evident în sporul actualmente de poeţi (Con cesta se comportă deosebit de culturii pe suprafeţe întinse cu peste 120 de unităţi simi fectuat în domeniul grefe
Nicolae Ceauşescu, adresate vînd sarcina de a forma ca avuţiei naţionale, în atingerea stantin Dumitrescu, Qrigo- bine în uriaşul „laborator“ de în zona fagului — îşi etalea lare din întreaga lume, îmbo lor de maxilar, dar se pre- I
şcolii cu numeroase prilejuri, dre ştiinţifice superioare, nu unor indici ridicaţi de bună re Cojan, Ermil Rădulescu, pe malul Mureşului ne întă ză, acum, în plină toamnă, un găţeşte cu fiecare zi ce trece
precum şi în Raportul la Con poate fi realizat decît de per stare, de progres tehnic şi Mariana Măşoiu. Mihai Ga- reşte convingerea că în viito coronament magnific. zestrea cunoscutului parc pe conizează folosirea noului j
ferinţa Naţională a partidului soane care, activînd creator ştiinţific, de creaţie spirituală. vril). Un călduros imn înal rii ani acest Metasequoia va fi Dar sfidînd parcă acest a- pe malul Mureşului. material şi pentru alte gre- !
sînt întrunite toate elemente în cercetare şi dovedind înal Vom face din hotărîrile ţă poetul Radu Selejan, ca prezenţă activă în pădurile de fişaj semeţ, arbuştii decorativi fe.
unul care s-a născut pe
le unui sistem de învăţămînt te calităţi morale, umane, po Conferinţei Naţionale un ghid meleagurile moţeşti ale râşinoase ale ţării. din Suhumi (U.R.S.S.), Coimbra C. ILIESCU
şi educaţie pe măsura anilor litice, sînt animate în acelaşi de acţiune, neavînd nimic mai Bradului. Reţine atenţia în
care vin. Elementele acestui timp de pasiunea de a trans preţios în activitatea de zi cu mod deosebit piesa înţr-un
sistem — dezvoltarea In în- mite cunoştinţe multilaterale zi decît realizarea ţelurilor act „Legenda lui Avram
Iancu" semnală de scriito
văţămîntul superior tehnic a şi de a forma complex noi societăţii socialiste multilate rul Dan Tărchilă, însoţită V I I T O R U L L A S E R U L U I
unor secţii de prototipuri şl generaţii. ral dezvoltate In patria noas de o excelentă ilustrare
de cercetare pentru industrie ; Acum, în preajma deschide tră. grafică, ca dealtfel întreg
¿ontinuarea construirii de ate rii noului an universitar, în numărul omagial la reali Majoritatea savanţilor au roşlile). In al doilea rînd, la
liere, a efectuării muncii pro demnul nostru de profesori şl Profesor doctor inginer zarea căruia îşi aduce con aflat descoperirea în timp serele emit fascicule lumi tanţe imense fără să înre ce". Ştim acum c :
gistreze o prea mare pierde
Ejtimie
tribuţia
Idee şl-a găsit spr. .
pictorul
ductive în condiţii mai bune prieteni se adresează căldu ILIE CONSTANTINESCU, Modîlcă. ce-şi beau cafeaua, de la noase care nu diverg aproa re de energie. S-a calculat, mai călduros din pa
şi a orientării spre producţie ros tinerilor studenţi, cărora prorector al Institutului RED. ziarele de dimineaţă, şi nu pe deloc, ceea ce nu poate de exemplu, că, pentru a tagonului. Au fost
a studenţilor ; combaterea fă- partidul şl statul le creează de mine Petroşani prin intermediul articolelor realiza nici cel mai bun re crea un canal telefonic Pă- subvenţii important
de ştiinţă, Vestea a stimulat flector. Şl în al treilea rînd, mînt-Marte, ar fi suficient lor care lucrează la
imaginaţia ziariştilor, şi cu fasciculul poate fi menţinut un laser de numai 10 waţi, rachetelor dotate ci
vîntul „laser“ a pătruns în pînă cînd concentraţia de e- ceea ce reprezintă o cincime Anul trecut, s-au ac .
presa mondială. Primele suc nergie pe pata luminoasă a- din puterea unei lămpi de mai puţin de 28
cese, pronosticurile rapide, tinge o intensitate inimagi birou. v dolari pentru studie
Largă mişcare pentru o producţie imaginaţia galopantă s-au nabilă. Trebuie adăugat că în din ce în ce mai largi ca u- interesul armatei, a înv. ri-
Laserul găseşte aplicaţii
regim de pulsări, laserele se
îmbinat în primul moment
tem laser de reperaj
într-un asemenea haos, încît
oamenii neavertizaţi n-au comportă ca şi condensato nealtă de fabricaţie, instru daj.
rii : se „încarcă cu energie",
ment de măsură şi chiar
Tehnologia laserului ar pu
mai putut să facă distincţie apoi se descarcă în fracţiuni chirurgical. Se pot străpun tea deschide un teren larg
suplimentară de bunuri de consum între profeţiile extravagante de secundă. Impactul lumi ge şi tăia cu raza de lumină cooperării paşnice. Primii
asupra „razelor morţii“ şi
nos este atît de puternic în
materiale superrezistente, se
realitate. cît nici o materie nu-i poate pot controla piesele radio, paşi au fost deja făcuţi şi
s-au obţinut rezultate în
Doisprezece ani ne despart rezista. se pot efectua suduri în vid curajatoare. Iată, de exem
A trecut mai bine de un zultate ale hotărîrilor Con se solicită foarte mult san- manentă, compartimentele re de această perioadă. De a- plu, experienţele sovieto-
an de la cel de-al VUI-lea gresului al VlII-lea al parti dalete de baie „Scona-Va- zervate comerţului prezintă tunci s-au înţeles şi făcut franceze în Cosmos. .di-
Congres al P.S.U.G. Bilanţul dului. In ultimele luni, spre riant", fabricate la Buna. diferite mărfuri a căror o- multe lucruri; multe mai aş zarea reflectorului d
înfăptuirilor economiei na exemplu, tot mai multe în Combinatul a produs în acest fertă încă nu corespunde ne teaptă încă să fie realizate. Din ¡urnea nă al Sud-Aviation
ţionale a R.D.G. în prima ju treprinderi care în mod tra an peste 1 milion de perechi. cesităţilor. Aceste necesităţi Atribuirea premiului Nobel chipa vehiculul luna! vi''
mătate a anului 1972 ne dă diţional nu fabrică bunuri de Aceste exemple sînt, evident, sînt puncte de plecare pen pentru fizică, în 1964, savan tic „Lunohod-1" a
informaţii despre realizările consum au trecut la fabrica cunoscute în ţară. Numai în tru multe întreprinderi care ţilor sovietici N. Basov şl măsurarea distanţei r,
obţinute după acest impor rea acestora. Aşa s-au creat comerţul din regiunea Halle, doresc să devină şi ele pro /V. Prohorov, precum şi cer De aici degurg trei sfere sau în mediu nefavorabil. In satelitul nostru nalur J
tant eveniment. la cele două mari combinate din ianuarie pînă în iunie ducătoare de bunuri de con cetătorului american C. Tow- importante de aplicaţie: sfîrşit, descoperirea genera precizie fără precedent
In prima jumătate a anu sum. In sfîrşit, nu este vor nes a confirmat faptul că rea transmiterea de informaţii, toarelor cuantice a dat un rea nu depăşeşte un
lui 1972, planul producţiei Corespondenţa speciala din Ha Ile ba de a fabrica unele mărfuri lizarea generatoarelor cuan reperarea optică a obiective puternic impuls dezvoltării şi jumătate. Recent, o
marfă industrială a fost de în orice chip, care apoi să tice reprezintă un eveniment lor depărtate, obţinerea ma holografici, metodă particu de la Institutul de fiz u.
păşit în toate sectoarele cu (R. D. Germană) de la ziarul fie refuzate. Sarcina între ieşit din comun. Eminenţi fi terialelor refractare la unel lară de înregistrare şi re bedev şi de la Obser „v
102,3 la sută. Aceasta în prinderii este ca prin pro zicieni şi specialişti declară tele obişnuite. producere a imaginilor în astrofizic din Crimeea «-
seamnă că s-au obţinut cu ducţia suplimentară de bu acum, şi nu fără o bază şti relief. Posibilităţile hologra
circa 2 miliarde de mărci nuri de consum pe care o inţifică, că In anul 2 000 la In primul caz, generatoare fici sînt enorme şi ar fi greu cademiei de Ştiinţe a U.R.S.S.
a realizat şedinţe de repe
mai multe mărfuri decît pre realizează să satisfacă unele serele vor fi instrumentul le cuantice pot fi comparate, să se enumere toate filiere raj laser a reflectorului de
vederile planului. Cum a- necesităţi. cel mai important al dezvol în mare, cu emiţătoarele ra le utilizării sale viitoare. pus pe Lună de către echi
jung însă aceste realizări di Ce posibilităţi multiple sînt tării fabricaţiilor. dio. Dar lungimea undelor Holografia, de exemplu va pajul „Apollo-15“.
rect ca bunuri ale populaţi mxKvm mnwmmmd kau* um wsmsswcnm miusanrnm în* acest sens ne-o dovedeş La 18 luni după ce primul radioelectrice se măsoară,, permite realizarea televiziu
te articolul „Idei pentru bu
ei ? nuri de consum" din ziarul după cum se ştie, In metri nii în culori. Observînd sateliţi) cu aju
Anul ce a trecut de la cel aparat experimental a ofe şi centimetri, cea a unde torul laserului, se pot obţine
de al VlII-lea Congres a fost chimice din Leuna şi Buna s-au oferit populaţiei cu 236 „Freiheit". Numeroşi cititori rit prima lumină orbitoare lor luminoase în microni. A- Din păcate, generatoarele informaţii de mare importan
o etapă de dezvoltare a so cîte o secţie de bunuri de milioane mărci mai multe şi-au făcut cunoscute propu de culoarea rubinului, un nu ceasta permite să se înmaga cuantice nu au scăpat soar- ţă pentru dezvoltarea geode
cietăţii în care au fost adop consum. In strînsă colabora mărfuri decît în anul trecut. nerile în acest sens. Toate măr de 400 societăţi indus zineze mult mai multe infor tel majorităţii descoperirilor ziei cosmice. In acest dome
tate o serie de măsuri social- re cu comerţul, ele prezintă Peste prevederile planului problemele au fost examinate triale se ocupau deja de la-' maţii asupra razei laser. Din importante. Setwar, robotul niu colaborează savanţii de
politice. In acest conte'xt a de atunci astfel de mărfuri populaţia a putut cumpăra de către Centrul de consul ser, Ce anume îi atrăgea pe punct de vedere teoretic, a- devenit nebun în povestirea la Universitatea Ujgorod
tare împreună cu întreprin
crescut şi puterea de cumpă care sînt mult solicitate de 1 000 biciclete, 7 000 perechi derile interesate. Unele pro practicieni spre noua sursă cesta poate lăsa să treacă o ştiinţifico-fantastică a scriito (U.R.S.S.) şi de la Centrul na
rare a populaţiei. încasările populaţie şi ale căror cerin de încălţăminte din piele puneri au dus deja la rezul de raze luminoase? jumătate de milion de pro rului polonez Stanislaw Lem, ţional de studii spaţiale
nete au crescut în prima ju ţe pînă acum nu au putut fi pentru bărbaţi şi 72 000 pe Răspunsul ar fi — cel pu grame de televiziune simul a îndreptat împotriva oame (Franţa). Se apreciază că da
mătate a anului cu circa 2 satisfăcute. rechi de cizme de cauciuc tate care corespund dorinţe ţin trei proprietăţi remarca tan. In alţi termeni, ar fi nilor laserul său destinat lu te de acest gen ar putea fi
lor cumpărătorilor. Este în
miliarde de mărci, deci o Despre primele realizări, pentru serviciu. bile. In primul rînd, genera posibil fără dificultăţi, în crărilor în mină. Cu cîţiva utile pentru prevestirea cu
creştere de 5 la sulă. oamenii muncii se pot docu Cu toate acestea, rezervele că prea devreme pentru a toarele, cuantice emit unde principiu, să se transmită ani în urmă, John S. Tomp- tremurelor de pâmînt, căci
In regiunea Halle — cen menta în magazine şi prăvă sînt mai mari decît realiză trage concluzii asupra mul electromagnetice pe bandă prin intermediul unui laser kins, ziarist american foarte
tru al muncitorilor şi sala lii. La Tîrgul de toamnă de rile de pînă acum. In pre tiplelor iniţiative pentru lăr de frecvenţă foarte îngustă, bine pus la punct cu proble marea precizie a acestei me
riaţilor de înaltă calificare — la Leipzig, combinatul Leuna zent tot a treia întreprindere girea producţiei bunurilor de practic imperceptibilă, şi de toate comunicaţiile care se mele militare, a scris în car tode ar permite să se obser
vînzările au crescut mai ac a organizat (în magazinul din regiunea Halle ar mai consum. Un fapt este totuşi o singură culoare, se cuvine transmit acum prin staţiile tea intitulată „Armele în cel ve cele mai mici deplasări
centuat decît media pe re central al metropolei tîrgu- putea produce bunuri de deja sigur: într-o mişcare să avem aici o oarecare re de televiziune şi radio ale de-al treilea război mon ale scoarţei terestre pre
largă, în multe întreprinderi
publică. Aceasta ne confirmă lui) o vînzare-test de poşe consum. Descoperirea tuturor oamenii muncii au descope zervă, dat fiind faptul că la planetei. dial“ : „Este dificil să se res
în acelaşi timp că în maga te de damă confecţionate rezervelor şi extinderea ex rit o seamă de rezerve care cursoare ale unei catastrofe.
zine şi prăvălii au existat dintr-un material spumos perienţei pozitive sînt sarci vor contribui la îmbunătăţi ora actuală există aparate ca Datorită slabei divergenţe, pingă ideea razelor mortale (După „Novoe Vremea")
mărfuri suficiente, care au complet nou. In decurs de nile Centrului de consulta pabile să emită raze invizi raza generatorului cuantic în epoca rachetelor; sateliţi
corespuns dorinţelor cumpă numai două zile s-au vîndut re a bunurilor de consum ca rea ofertei în magazine. bile— . ultraviolete şi infra- este capabilă să străbată dis- lor şi a călătoriilor cosmi- (Va urma)
rătorilor. peste 8 000 de modele-test. re îşi desfăşoară activitatea STEFAN LEHNEBACH
Şi aici se văd primele re In toate regiunile R.D.G. în Halle. Intr-o expoziţie per