Page 30 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 30
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 521 ® MARŢI 10 OCTOMBRIE 1972
Munca politico-eJucativă in contestai cerinţelor actuale Elevii în ajutorul cooperatorilor
MU de elevi din judeţul nostru şi-au îmbrăcat, în acest îitce-
pdt de an şcolar, lialne de lucru. Ei s-au alăturat oamenilor de
pe ogoare, pentru a-i ajuta, cu îndeminarea şi entuziasmul virstei,
SĂ DO VEDIM UN PLUS DE CONŞTIINŢĂ la stringerea recoltei. Mai mult de 10 000 de elevi din licee parti
cipă, in aceste zile, la lucrările de recoltare a porumbului şi car
tofilor,
precum
Ia
şi
recepţie, depozite şi magazii. transportul produselor agricole Ia bazele de
SPIRIT NOVATOR Şl RECEPTIVITATE mitetului U.T.C. de la Liceul „Avram Iancu“ din Brad. Aici s-au
O acţiune demnă de laudă a fost organizată din iniţiativa co
constituit 20 de brigăzi de lucru, în cadrul cărora elevii, organizaţi
pe două schimburi, au participat zilnic la lucrările din cadrul fer
mei
transporte
şl
po
să
Mesteacăn,
din
reuşind
să
recolteze
ÎN TOT CE ÎNTREPRINDEM PENTRU rumbul de pe o suprafaţă de 12 ha.
La C.A.P. Deva, elevi de la liceul nr. 2 din localitate au con
tribuit la recoltarea porumbului de pe o suprafaţă de 15 ha, au
tăiat cocenii de pe 10 ha şi au cules şi Încărcat sfecla de pe o
ÎNNOBILAREA SUFLETEASCĂ întindere de 8 hectare. Elevi de la Liceul pedagogic din Deva au
o
pe
cartofi
recoltînd
Mintia,
în
supra
muncit
cadrul
de
I.A.S.
faţă de 3 ha, iar liceenii de la Călan au subscris cu hărnicia lor
la stringerea legumelor de pe 50 ha, a porumbului de pe 20 ha şi
A OAMENILOR a cartofilor de pe 10 ha.
Alexandru
Comunistul
e-
de
destoinicii
dintre
şefi
unul
Groza,
ROMULUS DRAGOŞ
cliipă din sectorul in Musariu al I.M. Barza, este cunoscut şi a- preşedintele Consiliului tineret sătesc
re
perseverenţa
pentru
îşi
(Urmare din pag. 1) mele tehnice şi organizatori masă în scopul realizării sar de faţadă agitaţiei vizuale preciat Punînd accent deosebit cu pe ca întreţinerea îndeplineşte sarcinile de al Comitetului judeţean al U.T.C.
din
dotare,
utilajului
plan.
ce curente ale producţiei, să cinilor stabilite de Conferinţa chiar şi în unităţi ca C.S. Hu el realizează depăşiri la perforaj de circa 12 la sută.
mări. Aproape că nu există asigurăm un program susţinut Naţională a P.C.R., vizează di nedoara sau F.C. Orăştie. Foto: GH. ÎMPĂRAT „J
colectiv iiunedorean care să de introducere a mecanizării recţionarea mai concretă, mai Cu prilejul memorabilei vi
nu fi iniţiat sau adaptat o ac-, şi tehnologiei moderne în ve calitativă a acestei ac zite de lucru în judeţul nos
ţiune adresată emancipării spi derea sporirii substanţiale a tivităţi. Astfel, un grup am tru, t o v a r ă ş u l Nicolae în sezonul rece
rituale a oamenilor, impulsio productivităţii muncii şi uşu plu de activităţi preconizate Ceauşescu a subliniat necesi Ample lucrări de
nării luptei pentru îndeplini rării eforturilor fizice, să va (schimburi de experienţă, dez tatea unei preocupări intense
rea în cit mai bune conditiuni lorificăm mai bine resursele bateri, consfătuiri, sesiuni de din partea organizaţiei de
a sarcinilor de plan şi a anga de materii prime şi materiale, comunicări, concursuri etc.) partid, a sindicalelor, organi modernizare C0MERTÜL ISTE PREGĂTII SĂ ASIGURE
jamentelor asumate. capacităţile de producţie, for sini consacrate ridicării nive zaţiilor U.T.C., a instituţiilor
Organizaţia judeţeană de ţa de muncă şi timpul de lu lului tehnic al producţiei, îm şi aşezămintelor de cultură şi a drumurilor
partid, muncitorii, inginerii şi cru, să atingem intr-un timp bunătăţirii continue a tehno educaţie, pentru organizarea
tehnicienii din industrie, con mai scurt decît prevederile logiilor de fabricaţie şi n ca timpului liber al oamenilor DEVA. Lucrătorii Di
strucţii, transporturi, lucrăto cincinalului indicatorii de e- lităţii produselor; un altul vi muncii, pentru satisfacerea recţiei judeţene de dru POPUIĂTIEI TOATE CEIE IREREIiTOARE?
rii de pe ogoare s-au integrat ficienţă economică prin căile ne în întîmpinarea preocuuă- mai deplină a cerinţelor lor muri şi poduri, în frun
cu responsabilitate şi' cunos pe care le cunoaştem. De rilor pentru reducerea cheltu cultural-recreative. Nu por te cu comuniştii, acţio separate, îşi asigură cămările
cutul spirit de dăruire în ma fapt, toate iniţiativele colecti ielilor materiale şi creşterea nim, nici în această privinţă, nează cu fermitate pen — Pe baza măsurilor care Convorbire cu OLIMPIU BOTA, proprii.
rea mişcare de masă pentru velor noastre converg, într-un productivităţii muncii; alte de pe un teren gol. Am în tru realizarea volumului au fost luate şi care au în director adjunct al
îndeplinirea înainte de termen fel sau altul, către acest im acţiuni au ca obiect întărirea ceput să reconsiderăm unele de lucrări, de moderni ceput să prindă viaţă, avem Direcţiei comerciale — Pentru acest fond de
a prevederilor actualului cin perativ al accelerării ritmului disciplinei în înţelesul ei com manifestări tradiţionale : seri zare şi asialtare a dru certitudinea că în perioada marfă sînt necesare şi spaţii
cinal, mişcare născută în dezvoltării materiale şi eman plet, folosirea în mod eficient cultural-artistice dedicate frun murilor planificate pe sezonului rece populaţia ju — Vă rugăm să vă referiţi de depozitare pe... măsură.
deţului va avea la dispoziţie
preajma Conferinţei Naţionale cipării spirituale. De aceea, ni a timpului de lucru, perfecţio taşilor şi familiilor lor, zile anul în curs obţinind în toate mărfurile şi produsele la cîteva dintre aceste produ Sînt asigurate aceste spatii
a partidului şi amplificată în se pare oportun şi firesc să narea pregătirii profesionale consacrate brigadierilor, oţela- consecinţă rezultate op trebuitoare, in cantităţi şi sor se, pentru a fi cunoscute şi pentru ca mărfurile să nu se
cadrul activităţii practice pen ne punem problema şi să re a salariaţilor ş.a.m.d rilor, furnaliştilor, turnători time. timente îndestulătoare şi de de către populaţia judeţului. deprecieze ?
tru transpunerea in viaţă a flectăm cum să înmănunchem Am înregistrat unele creş lor, organizarea de spectacole In ultima perioadă, a cea mai bună calitate — a — Faţă de cantităţile iniţia — Depozitarea în condiţii
istoricelor sale hotărîri. Acest iniţiativele noastre locale sub teri calitative şi în organiza la locul de . muncă etc. Tre fost terminată asfaltarea precizat pentru început- tova le s-au făcut suplimentări la corespunzătoare; buna păstra
act de o profundă semnificaţie acest generic de largă cuprin rea agitaţiei politice de masă, buie însă să înţelegem că a- în întregime a şoselei răşul Olimpiu Bota. Aş vrea făină, ulei, zahăr, orez, unt, re a mărfurilor şi produselor
patriotică constituie răspunsul dere şi forţă agitatorică. Fie scrise şi orale. Agitaţia vizua ceasta este prea puţin ; nu Orăştie — Cosleşti, pină să subliniez cu toată tăria că carne şi preparate de carne, sînt probleme ce ne preocu
unanim, firesc, la înflăcăratele care. organizaţie de partid, fie lă este mai completă şi mai cuprindem în cadrul activităţi Ia cabană, şi s-a reali dacă se vor ivi goluri spora ouă, untură, conserve diferite, pă in cel mai înalt grad. Cu
chemări adresate întregului care colectiv de muncă să operativă, de pildă, la Uzina lor întreaga masă de salariaţi zat partea de drum pla dice în aprovizionarea unor pîine, băuturi, dulciuri şi al sprijinul organelor locale am
partid, întregului popor de la chibzuiască, să discearnă, şi „Victoria“ Călan, I.M. Barza, cu familiile lor, nu folosim nificată pe acest an, în magazine din anumite locali tele din sectorul alimentar; găsit noi spaţii de depozitare,
tribuna înaltului forum al co să înşusească tot ce este va E.M. Petrila, C.E.T. Mintia, complet baza cultural-recrea- tre localităţile Baia de tăţi, ele se vor datora numai maşini de cusut, fiare de căl am pus la punct pe cele e-
muniştilor de către tovarăşul loros şi conform specificului I.C.S. Hunedoara, precum şi tivă creată şi mai ales fru Criş şi Bulzeşti. La fel, slabei preocupări, dezintere cat, becuri electrice, baterii xistente. Paralel vom folosi la
Nicolae Ceauşescu, de a tace activităţii din acest buchet în alte unităţi. Ar trebui să museţile tonifiante ale naturii şi pe traseul Haţeg — sului factorilor de răspunde R-20 şi normale, diverse arti maximum magaziile de mina
totul pentru grăbirea ritmului bogat de iniţiative. direcţionâm însă mai bine hunedorene. Este necesar în Unirea — Densuş, unde re şi nicidecum lipsei fondu cole şi aparate electrice, ser ale unităţilor, sălile de desfa
dezvoltării, pentru crearea u- Activitatea politico-educati- conţinutul şi mesajul lozinci această privinţă o mai mare continuă lucrările în lui de marfă. vicii de masă, bibelouri, che cere, pe care le vom trans
nei societăţi socialiste mo vă este, ca orice activitate lor, panourilor, ediţiilor gaze diversitate de acţiuni, eforturi contul anului '73. — La necesarul de fond de restea şi multe altele din sec forma în adevărate depozite
derne, dezvoltate. Pentru a- umană, o muncă concretă, cu telor de perete şi satirice, conjugate. In prezent, sînt a- marfă stabilit iniţial s-au fă torul nealimentar. Aici aş mai cu expunere şi vînzare.
ceasta trebuie să acţionăm — rnobiluri şi direcţii precise, Activităţile care vizează proape terminate lucră cut eventuale completări sau arăta ca o noutate, ca un nou — Tovarăşe director, am pu
şi numeroase colective au şl un domeniu susceptibil conti convorbirilor agitatorilor. Alt conştiinţa oamenilor, înnobila rile de asfaltare a dru suplimentări ? avantaj pentru populaţia ju tea concluziona : marfă va fi
început să acţioneze — în toa nuei îmbunătăţiri calitative. fel, nu ajutăm suficient oa rea lor sufletească ne solici mului de acces la mu — Avînd în permanenţă în deţului, trecerea frigiderelor din abundenţă şi în sortimente
te compartimentele, aşa cum „ Programul'elaborat recent de menii să desprindă cu sufici tă creativitate, sensibilitate şi zeul „Aurel Vlaicu", vedere cerinţele crescînde de cu compresie „Frigero" la vîn- variate, ea va fi bine păstra
ne îndeamnă secretarul gene biroul Comitetului judeţean entă claritate care este obiec- solicitudine. Şi aceasta este o din salul cu acelaşi nu consum ale populaţiei, fondul zarea cu plata în rate, înce- tă şi expusă. -Ce se va face
ral al partidului: „Mai iute, me, a ramificaţiei spre de marfă a fost substanţial su pînd din acest trimestru. nou în servirea populaţiei ?
— Buna servire, educarea
mai bine, mai eficient". A- de partid referitor la princi tivul prioritar al momentului chestiune de conştiinţă socia I.A.S. Mintia, precum şi plimentat, la produsele şi măr — Credem că ar fi intere lucrătorilor din comerţ, sub
dică, să rezolvăm cu operati palele acţiuni ce vor fi iniţia pentru locul lor de muncă. Se listă în îndeplinirea îndatori a şoselei care leagă sa furile de bază, atît din secto sant, tovarăşe director, să ne toate formele, este un alt ca
vitate şi competenţă proble- te pe linia muncii politice de pare că prea dăm un caracter rilor cu care sîntem învestiţi. tele Uroi şi Rapolt. rul alimentar, cit şi nealimen vorbiţi şi despre noutăţile ce pitol care ne preocupă în per
tar. le vom întîlni în sectorul tex
tile, confecţii, încălţăminte. manenţă. Aici vreau să anunţ
— Valoarea totală a artico şi o premieră: la Hunedoara
lelor textile, de confecţii şi în — deocamdată — vom organi
lin avans de 5 zile în călţăminte ce se vor pune su za o unitate alimentara pe
sistemul programului continuu,
plimentar la dispoziţia popu
laţiei din judeţul nostru trece ziua şi noaptea. Este vorba
de 8 000 000 lei. Aş aminti cî despre o unitate cu cel mai
realizarea sarcinilor de plan teva articole: prosoape plu mare vad, unitate ce se află
şate şi nepluşate, finet, co în calea siderurgiştilor atît la
voare „Moldova", covoare intrarea în schimburi, cit şi la
„Cisnădie", bocanci, ghete, ieşirea de la muncă. Apoi
(Urmare din Daa O demonstfa încă o dată că ne vom extinde sistemul şi în- al
numărăm printre cele mai va pantofi, ghete galoşate, rochii, te localităţi. De asemenea, re
loroase colective din judeţ- pardesie, paltoane şi multe al ţelele unităţilor cu autoservi
lîcrilului. Am asimilat un n<vi Ne vom respecta cuvîntul tele. re, ale celor cu orare non-stop
ţip de perforator şi avem in dat". — Trecînd acum la legume, vor fi extinse, ca şi vînzarea
vedere asimilarea cit mai ra P.S. Cadrele tehnice, munci zarzavaturi şi fructe, v-am so laptelui prin remizieri, direct
pidă a unei maşini de încăr torii ne-au' vorbit, cum este licita să ne spuneţi ce anume în cartierele^de locuinţe, lin
cantităţi vor fi puse la dispo
cat... firesc, şi despre unele greu-, ziţia consumatorilor prin des gă blocuri. Modernizarea * şi
Evaluîndu-şi încă o dată po taţi pc care le întîmpinâ. S-au facerea curentă şi ce cantităţi înfrumuseţarea continuă a u-
sibilităţile în lumina recoman referit, in primul rînd, la a- se vor însiloza pentru rezer nităţilor comerciale, promova
dărilor, a sarcinilor trasate provizionarea defectuoasă cu va de iarnă ? rea procedeului expunerii des
de Conferinţa Naţională a materiale — diferite proiile de — Vreau să precizez că şi chise a mărfurilor, mai buna
partidului, colectivul Ateliere laminate, tablă, scule, dispo Ia legume, zarzavaturi şi fruc folosire a spaţiilor de vînza
lor centrale Gurabarza a con zitive şi verificatoare. Ei so te, cantităţile puse spre vîn- re sînt cîteva dintre metode
siderat că ultimele angajamen licită un sprijin mai eficient zare către populaţia judeţului le pe care le vom aplica în
te nu exprimă integral poten din partea C.M.N. Deva în re sînt mult sporite faţă de ier continuare cu şi mai multă
ţialul de care dispune. In con zolvarea acestor probleme. Es nile anilor trecuţi. La cartofi consecvenţă.
secinţă, le-a adus noi îmbună te necesar, de asemenea, ca 14 200 tone, din care 7 000 to Noul sistem al caselor de
tăţiri. Ga să realizeze preve şi T.C.H. să intervină mai e- ne pentru desfacerea curentă comenzi va fi, de asemenea,
derile cincinalului înainte de norgie pentru terminarea pină şi 7 200 tone la rezerve pentru întărit şi extins, deoarece se
termen trebuie să încheie a- la sfîrşitul anului, aşa cum iarnă, la legume 7 200 tone, dovedeşte deosebit de avanta
riul 1972 mai devreme. In Ur s-a programat, a celor două din care 1 850 tone pentru re- jos pentru cumpărători. Vom
ma studiilor întreprinse au a- hale de producţie de a căror xzervă şi 5 350 tone la desfa acţiona pentru ca oamenii să
jlins la concluzia că avansul punere în funcţiune depinde cere ; la fructe 2 300 tone, din găsească absolut tot ce doresc
pe care-1 pot cîştiga este de îndeplinirea sarcinilor aferen care 800 tone la rezervă şi la casele de comenzi, mărfuri
5 zile. In această perspectivă te anului viitor. Lucrările sînt 1 500 pentru vînzarea curentă le să fie transportate prompt
şi-au propus : mult rămase în urmă şi „da şi altele. şi igienic la domiciliul solici
i§) depăşirea planului la că se va merge în acelaşi ritm Brigada de tapiţeri condusă dc Constantin Pctrescu, din cadrul I.I.L. Haţeg, se remarcă prin contribuţia pc care şi-o aduce la In acelaşi timp, trusturile de tanţilor.
producţia globală cu 3 milioa — după cum susţine secretarul realizarea sarcinilor dc plan şi an gajamenielor asumate pe intrepri lidere, cxecutlnd lucrări de calitate şi în număr mare. In foto alimentaţie publică, cantinele, Convorbire realizată de
ne lei comitetului de partid — vara grafie vă prezentăm o parte din membrii acestei brigăzi fruntaşe. Foto: V. ONOIU alte unităţi îşi face însilozări GH. I. NEGREA
© depăşirea planului la le va găsi tot neterminate“.
producţia marfă cu 750 000 lei Sîntem convinşi că T.C.H. va
; „Ne-am asumat un angaja- lua măsurile corespunzătoare
,ment atît de mobilizator, a- Evitarea pierderilor Impune ca zilnic, pe orice vreme,
firmă secretarul comitetului pentru a nu se ajunge într-o
de partid, tocmai pentru a astfel de situaţie.
CMFMMTMEA SĂ SE LUCREZE DIN PLIN LA STRINGEREA RECOLTEI!
pe circa 100 hectare trifoliene
SESIZĂRI—RĂSPUNSURI MULŢUMIRI PENTRU AJUTORUL ACORDAT stantin Marian; membru în rica Ionaşcu să cîntărească şi pentru sămînţă. Printre coope timpul cel mai scurt, să se
consiliul de conducere, a re
înlăture cu desavîrşire prac
să preia întreaga producţie —
cooperatori
Nicolae
ţăranii
i Dovedind o înaltă răspundere patriotică şl cetăţe coltat atît porumbul cit şi Măgureanu, Tudose Ncgulcscu rativele agricole al căror tica de a tărăgăna pină în
cartofii de pe suprafeţele an
primăvară acţiunea de asigu
exemplu se cere a fi urmat ne-
Haşuri s-au luat... nească, muncitorii din întreprinderi acordă un spri gajate în acord global, puteau şi Romulus Negulescu, care au înlîrzial se numără cele din rare a seminţelor. Faptul că în
să facă acelaşi lucru şi alţi
început printre primii recol
anii trecuţi la data începerii
Ilia şi Boz, unităţi unde pro
jin preţios lucrătorilor de pe ogoare în vederea fi
nalizării în bune condiţii a acţiunilor cu care sînt membri ai acestui organ. Sînt tarea porumbului, au trebuit ducţia s-a înmagazinat cu a- semănatului nu era încheiat
Despre încurcăturile produse la sfîrşitul lunii august din păcate şi unii membri ai să aştepte încă o zi pină ce julorul combinelor C 12. treieratul şl decuscularea se
în eliberarea abonamentelor la autogara Deva . s-a mai confruntaţi. In acest sens, din multitudinea exemple comitetului de partid ca : Mal- le-a fost preluat porumbul cu Cunoscînd necesitatea evi minţelor să constituie un prilej
lor se evidenţiază şi cel oferit de către şoferii de la
scris în ziarul nostru. Iată, însă, că o scrisoare sosită I.C.S.H. vina Brotei, Clari Pescar, pre les. Se impune deci o mai tării oricăror pierderi din pro de învăţăminte pentru condu
la redacţie — a tovarăşului Florin Popa din Deva — Duminică, în frunle cu şeful de coloană, Ioan Se- cum şi Lajos Budiu, brigadier bună organizare şi a muncii ducţia de seminţe, este de cerile tuturor cooperativelor
şi răspunsul primit din partea I.T.A readuc tema în vastiţa, zece şoferi au lucrat la transportul cartofilor la brigada zootehnică, care de preluare a produselor din maximă însemnătate ca speci agricole, care au obligaţia de
discuţie. Era vorba despre unele greutăţi întimpinate de sămînţă de la C.A.P. Ostrov la C.A.P. Foit şi Şoi- n-au strîns recolta de porumb toate brigăzile. întreaga can aliştii şi conducerile unităţilor căpetenie să întreprindă mă
de călători la casele de abonamente ale autogării şi muş. Printre cei prezenţi la acţiunea respectivă am şi cartofi. In această unitate titate de porumb şi cartofi ce agricole să ia măsuri pentru suri energice în scopul extin
de purtarea oamenilor pe drumuri pentru obţinerea notat pe Vasile Angliei, Petru Farcaş, Liviu Crişan, s-au manifestat neajunsuri şi se recoltează trebuie ca în a- ca recoltatul şi treieratul tri- derii culturilor valoroase de
unor adeverinţe- tip. Ioan Preda şl Dumitru Tomescu. ia adresa cărora co în ceea ce priveşte preluarea ceeaşi zi să fie transportată, folienelor să fie încheiat în trifoliene.
I.T.A. Deva a cercetat cu atentie cele semnalate şi operatorii au de adus numai cuvinte de mulţumire şi înmagazinarea produselor cîntărită şi înmagazinată. In
ă luat măsuri pentru asigurarea unei mai bune şi pentru ajutorul acordat. recoltate. La brigada din Slrei- cîmp nu trebuie să rămînă
prompte serviri a călătorilor In răspunsul trimis re Ohaba, deşi s-a stabilit ca Au nici un kilogram do produs!
dacţiei pe marginea scrisorii amintite se spune prin
tre altele: „Pentru remedierea deficienţelor semnalate,
conducerea I.T.A. Deva a stabilit unele măsuri menite (Urmare din pag. 1) scos cartofii de pe 3 ha, iar Acţiuni de maximă importanţă
să ducă la îmbunătăţirea modului de eliberare a a- la C.A.P. Ruşi s-a cules po
bonămentelor şi la evitarea discuţiilor neprincipiale ogoarele cooperativelor din a- rumbul de pe o suprafaţă de
între salariaţii autogării şi publicul călător. Au fost ceastă comună la recoltarea 8 ha. De asemenea, la ferma Recoltata! şi treieratul
date sancţiuni administrative casierelor Avram Ioana porumbului şi cartofilor. In I.A.S. din Bretea-Slrei s-au re
şi Buşlea Maria şi şefului de coloană Stănciulescu această zi — ne spunea tova coltat 10 ha porumb şi 3 ha
Constantin”. răşul Titus Marinoiu, secreta cartofi.
Deşi în afară de sancţiunile date, în răspunsul I.T.A. rul comitetului comunal de trifolienelor
nu se precizează ce alte măsuri s au luat, credem că partid — bilanţul activităţii LA C.A.P. STREI,SINGEORGIU
intre timp s-a făcut totuşi ceva, pentru ca' oamenii ce desfăşurate este bun. In co înfăptuirea exemplară a luate măsuri hotărîle în vede
apelează la serviciile acestei atît de solicitate între operativele agricole şi ferma SE IMPUNE O MAI BUNĂ sarcinilor cuprinse în progra rea asigurării seminţelor ne
prinderi să nu aibă motive de 'nemulţumire încă de din Bretea-Strei â I.A.S. Haţeg mul naţional de dezvoltare a cesare însămîntării trifoliene-
la primul pas: procurarea abonamentului. s-au recoltat 40 ha cu porumb ORGANIZARE A ACTIVITĂ zootehniei este condiţionată lor în primăvară. Din balanţa
şi 8 ha cartofi. Din cele 507 hotărîtor dc asigurarea unei îhlocmită reiese că pentru re
Un răspuns îmbucurător ha porumb, cît deţin cele 5 ŢII ŞI O PARTICIPARE puternice baze furajere în fie alizarea suprafeţelor stabilite
cooperative agricole din a- ACTIVĂ I.A MUNCĂ care unitate, de obţinerea u- trebuie asigurate aproape 90
O altă scrisoare în care e vizată întreprinderea de ceastă comună, s-au recoltat, nor producţii maxime de pe de tone seminţe de trifoi şi lu
transporturi auto: tovarăşul Nan Roman din satul pină la data de 8 octombrie, toate suprafeţele cultivate cu cerna. Calculele făcute eviden
Valea Poienii, comuna Vorţa, ne-a scris despre repe 273 ha, iar la cartofi din 88 ha In această unitate s-au ob nutreţuri. O cale sigură şi efi ţiază insă existenţa unui de
tatele cereri şi intervenţii făcute de dînşii în zadar s-a strîns recolta de pe 43 ha. ţinut unele rezultate bune la cientă de realizare a unor ficit de circa 30 tone. O ase
pentru prelungirea traseului unui autobuz pină în sa Intre cooperativele care au recoltarea porumbului. Nu a- cantităţi sporite de proteine menea situaţie ridică serioase
tul lor. I.T.A motiva mereu : ba că nu e drumul bun, obţinut celg mai bune rezulta celaşi lucru se poate spune la unitatea de suprafaţă o con semne de întrebare dacă avem
ba că un pod nu e destul de solid. Oamenii s-au te se află C.A.P. Gînţaga, un în ce priveşte recoltarea car stituie extinderea culturilor de , în vedere că nu cu mulţi ani
mobilizat, au lărgit drumul, au transportat piatră, au de s-a cules porumbul de pe tofilor. Din cele 25 ha culti trifoliene. în urmă în judeţul noştru se
făcut două podeţe din ciment, dar... autobuzul tot nu 108 ha din cele 135 ha şi Bre vate nu s-a strîns recolta de Urmărind satisfacerea unui produceau disponibilităţi în
venea. Atunci au scris redacţiei cerînd sprijin. tea Română, unitate care a cu cît de pe 4 ha. Se puteau ob asemenea deziderat, coopera cantităţi apreciabile de semin
Pusă în situaţia să dea un răspuns prin ziar cererii les porumbul de pe 82 ha din ţine rezultate mult mai bune tivele agricole din judeţul nos ţe. Cu totul de neînţeles este
locuitorilor din Valea Poienii, I.T.A. Deva scrie redac 110 şi cartofii de pe 19 ha din dacă organizaţiile de bază pe tru şi-au prevăzut să rullive însă faptul că nu se acordă
în primăvara anului viitor lu-
grija cuvenită nici asigurării
ţiei : „In urma reverificării stării de viabilitate a sec cele 20 ha cultivate. brigăzi, comitetul de partid pe cernă şi trifoi pe mai mult de cantităţilor de seminţe posibil
ţiunii de drum Visca — Valea Poienii, s-a constatat La C.A.P. Bretea Română au C.A.P. şi consiliul de condu 4000 hectare, avînd în vedere de realizat de către coopera
că această porţiune este corespunzătoare circulaţiei muncit duminică pe ogoare cere luau măsuri mai eficien ca o parte din suprafeţele o- tivele agricole din judeţ. Ca
autobuzelor. Pentru satisfacerea celor solicitate, în- peste 60 de cooperatori. Ei au te pentru organizarea activi cupale pină acum cu trifolie dovadă, pină acum au rămas
tăţii de recoltare şi mobilizare
cepînd cu dala de 2 octombrie cursa cu plecare din strins recolta de porumb de ne sînt destinate însămîntării de recoltat trifoiul şi lucerna
Visca işi va prelungi traseul pină în satul Valea Po pe 5 ha şi de cartofi de pe 2 activă a comunişlilor, a tutu cerealelor păioase de toamnă. de pe mai mult de 500 hecta Ca şi în zilele anterioare, duminică, în întreprinderile agricole
ienii“. ha. La C.A.P. Gînţaga s-au re ror cooperatorilor la recolta Este o sarcina imperioasă deci re, iar treieratul nu s-a făcut de stat s-a lucrat Ia stringerea şi înmagazinarea recoltei de po
rumb.
coltat 8 ha porumb şi s-au rea produselor. Aşa cum Con- ra, încă de pe acum, să fio decît la producţia rezultată de