Page 32 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 32
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 521 • MARŢI 10 OCTOMBRIE 1972
Şcoala profesională de BREVIAR INTERNATIONAL
construcfii Deva
Peripeţiile „Salatierei str. Alexandru SaHia nr. 3 ■ telegrame » note ■ informaţii«
ORGANIZEAZĂ
un nou concurs de admitere în data de 16 oc 11Ä: .... wÆwmmÊmÊm . *.
de argint“ tombrie 1972, pentru meseriile :
• zugravi 76 locuri
• mozaicari 33 locuri Lucrările Adunării Generale a OUL
Confecţionată din argint şi înclină în 1937 în fata noului tînărul John Newcombe, a- Se primesc băieţi şi fete absolvenţi ai 8 şi 10
cu încrustaţii de aur, ¿întă cîştigător al Roland Garros-u- tunci o victimă destul de u- clase. Pe tot timpul şcolarizării elevii primesc
rind mai bine de 6 kg, amă lui şi al Wimbledon-ului, a- şoară pentru proaspătul cîşti burse, rechizite şi echipament.
gitoare, nestatornică (a făcut mericanul Donald Budje, ca şi gător al Wimbledon-ului, Mc-
în total 39 călătorii între care în fata coechipierului acestuia, Kinley, ca şi pentru tenacele Se primesc fără examen de admitere elevi şi
18 intercontinentale cu aceea Frank Parker. In 1939, la Denis Ralston. Dar, în anul eleve care au susţinut examenul la alte tipuri Cuvintarea tovarăşului
de fată), „mirifica" şi, să spe Philadelphia, formaţia ameri următor, un alt produs al pe de şcoli şi au obţinut media minimă 5. înscrierea
răm, nemuritoarea salatieră cană, avînd cap de afiş pe Ro- pinierei de campioni a lui
s-a născut acum 72 de ani în- bert Riggs şi în care îşi face Hopman, Fred StoUe, aduce se face pînă în data de 15 oct. a.c., la sediul
tr-o casă de bijuterii din Bos debutul tînârul Jack Kramer, surprinzător un punct preţios şcolii.
ton. A comandat-o studentul cedează salatiera. Din pricina echipei sale, astfel că „Sala ★ Corneliu Mănescu
Dwight-Filby Davis, cetăţean celui de al doilea război mon tiera de argint" ia din nou
al aceluiaşi oraş, care a ofe dial, ea va rămîne însă o sim drumul Australiei. Formaţia Trustul de construcţii Hunedoara-Deva re
rit-o drept trofeu întrecerii a- plă piesă de muzeu, timp de Spaniei, în 1965 şi în 1967, şi crutează muncitori pentru calificare la locul de
nuale pe care a iniţiat-o pen 6 ani, la Melbourne, India în 1966 eşuează la sco muncă pentru următoarele meserii :
tru început doar între S.U.A. In 1945, o va readuce în ruri categorice. In 1968, în O zugravi se pot prezenta şi femei NEW YORK 9 (Agerpres). dreptului internaţional în re vind ca obiectiv interzicerea
şi Insulele Britanice. Primul S.U.A. o redutabilă echipă a- fata echipei australienilor să • mozaicari „ — In cadrul dezbaterilor din laţiile între state". folosirii armelor termonuclea
schimb de mingi la care a mericană compusă din Frede- răcită de cei mai buni jucători Adunarea Generală a O.N.U., Referindu-se la securitatea re şi a -altor arme de exter
fost martoră Cupa Davis, pe rick Schroeder, Gardnar Mul- ai săi prin trecerea acestora • izolatori termici „ luni a luat cuvîntul Corneliu internaţională, vorbitorul a a- minare în masă, încetarea pro
atunci fără cele două posta loy şi Jack Kramer. Vreme de în gruparea profesionistă • zidari Mănescu, ministrul alacerilor rătat că discutarea acestei ducţiei şi lichidarea stocurilor
mente de nuc, a avut loc spre 14 ani, disputa pentru salatie W.C.T., formaţia Australiei • fierari betonişti externe al Republicii Socialis probleme la actuala sesiune existente de asemenea arme,
sfîrşitul lui august 1900, la ră în marea finală va fi doar predă ştafeta. te România, şeful delegaţiei va trebui să dea un nou adoptarea de măsuri concrete
Boston. Au disputat-o donato un duel americano-australian. pentru şantierele din Deva, .Orăştie şi Petro române la actuala sesiune. impuls punerii în aplicare a privind desiiintarea bazelor
rul, un jucător stîngaci foar In Australia, sub îndrumarea întoarsă în Statele Unite în şani. După ce a relevat că parti Declaraţiei asupra întăririi militare străine şi retragerea
te redutabili, alături de Mal- marelui specialist Harry FIop- 1969, salatiera este martora Solicitanţii pot primi informaţii suplimentare ciparea României la activita securităţii internaţionale. trupelor de pe teritoriile altor
com Whitman şi Holcombe man, excomponent al echipei primei tentative româneşti de de la trust, serv. org. salarizare, telefon 11960 tea internaţională se înteme In acest spirit, România con state, abolirea blocurilor mi-
Ward, de partea cealaltă fiind „cangurilor", căpitan al echi a o cuceri. La Cleveland, pe iază pe analiza ştiinţifică a sideră că este imperios nece liiare.
un teren de bitum lăcuit, cei
englezii Arthur Gore, H. Ro- pei timp de 22 ani, apare o doi reprezentanţi ai şcolii de şi de la şantierele de construcţii din localităţi marilor prefaceri ce se pro sară realizarea unei înţelegeri România s-a pronunţat în
per Barrett şi E. Black. Au pleiadă de jucători cu deose- . le sus-menţionate. duc pe arena mondială şi care cu caracter universal, în care mod consecvent şi militează
cîştigat-o gazdele, care o păs bite calităţi, ca Kenneth Me- tenis româneşti, Ilie Năstase (453) creează perspective tot mai să-şi găsească consacrarea. co pentru convocarea Conferinţei
şi Ion Ţiriac, au de făcut fată
trează pînă în 1903, cind sa- chregor, Letvis Hoad, Kenneth unei formaţii redutabile, alcă largi pentru realizarea unor mandamentele superioare de mondiale de dezarmare, pe ca
latiera face prima călătorie pe Rosewal (marele Ken, prezent tuită din Arthur Ashe, Stan relaţii noi între state, pentru conduită şi acţiune în raportu re o concepe ca un for de
ste ocean, via Wimbledon. En încă din 1953 în clasamentul Smith şi Bob Lutz. Evoluţia instaurarea unei păci durabi rile interstatale, drepturile şi dezbateri cu participare uni
glezii o apără cu străşnicie primilor 10 jucători din lume celor doi jucători români es le, şeful delegaţiei române a obligaţiile fundamentale ale versală şi competentă genera
pînă în anul 1913, cînd ame pe locul doi, nu a reuşit pînă te înfăţişată cît se poate de spus că aşezarea relaţiilor din statelor. După părerea noastră lă în domeniul dezarmării.
ricanii o vor recuceri. în prezent să devină prima concis de următoarele titluri Uzina mecanică Cugir tre state pe baze noi, demo — a continuat vorbitorul — Subliniind că evoluţia vieţii
In 1907, salatiera ia drumul rachetă a lumii), Malcolm An- a.partinînd unor articole apă cratice, implică recunoaşterea prinlr-un astfel de acord ar politice în Europa a relevat
Melbourne-ului, intrînd cu derson, Ashley Cooper, Neale rute în presa de peste hotare ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ şi aplicarea integrală şi per irebul : să fie precizată ferm posibilitatea instaurării unor
drept cuvînt în universalitate. Fraser. In S.U.A., virtuoşii a- imediat după disputarea fina manentă, de către toate state necesitatea respectării dreptu relaţii noi între statele conti
In continuare au loc primele cestei epoci sînt: Richard lei de la Harold T. Clark Sta- muncitori calificaţi în meseriile de : le şi fată de fiecare în parte, lui sacru al tuturor ţărilor la nentului, a înfăptuirii secu
principiilor
a
fundamentale
confruntări din cele 27 întîl- (Pancho) Gonzalers, Thomas dium: „S.U.A. păstrează sa ale dreptului internaţional: existenţă liberă, la suveranita rităţii europene, vorbitorul a
niri S.U.A.-Australia, gazdele Brown, Victor Seixas, Tony latiera, dar în lupta cu româ • lăcătuşi deplina egalitate în drepturi, te şi. independentă, la pace şi arătat că In concepţia guver
bucurîndu-se de contribuţia u- Trabert, Barry Mackay şi Ale- nii s-au înregistrat unele din • strungari independenţa şi suveranitatea securitate ; să fie reafirmată nului român, securitatea euro
nor jucători de certă valoare jandro Olmedo. Din disputele tre cele mai strînse scoruri ale • frezori naţională, neamestecul în tre obligaţia tuturor statelor de peană reclamă crearea unui
ca Morman Brookes şi Rodne lor pentru salatieră au rămas unei finale", „Bravo, bravilor burile interne, avantajul reci a respecta dreptul fiecărei na sistem de angajamente clare
Heat. memorabile meciurile dintre români!", „La Cleveland a fost • rectificatori proc, nerecurgerea la forţă ţiuni de a-şi hotărî singură din partea tuturor statelor,
întrerupt de primul război Hoad şi Seixas (Melbourne o adevărată finală". • macaragişti pod rulant sau la ameninţarea cu folo destinele, Corespunzător inte precum şi de măsuri concrete
reselor sale, fără nici un a-
mondial, firul competiţiei este 1953) sau acela dintre Rose- După o altă tentativă euro • muncitori necalificaţi (bărbaţi) pentru sirea forţei, dreptul popoare amestec din afară ; să fie re menite să garanteze dezvolta
rea liberă şi independentă a
reluat în 1919 la Sydney. Do wall şi Seixas (Forest Hills peană ratată, aceea a forma munci calificate lor de a-şi hotărî singure des cunoscut dreptul tuturor sta
mină americanii, cu Tilden, 1955). ţiei R.F.G., alcătuită din Wil- • mecanici auto tinele, telor de a se apăra cu toate tuturor ţârilor, precum şl co
Johnson şi Richard. Cu anul 1960 ar începe; cel helm Bungert şi Christian întreaga politică externă a mijloacele, inclusiv cele mili laborarea largă şi neîngrădită
dintre ele. ’
In anul 1925 îşi înscrie nu de-al doilea capitol al istoriei Kuhnke, aceiaşi mai repre Cei interesaţi se vor prezenta pentru angaja României socialiste dă expre tare, împotriva oricărui aten In această perspectivă, se
mele pe lista, finaliştilor o moderne a tenisului. Punctul zentanţi ai tenisului românesc, re cp toate actele necesare. sie înfăptuirii consecvente a tat la adresa suveranităţii şi impun pregătirea corespunză-
nouă pretendentă, Franţa, în de pornire îl constituie intra Ţiriac şi Năstase, sînt pre acestor principii. Ţara noastră independenţei lor naţionale; .tcare şi convocarea cît mal
echipa căreia figurează Rene rea în scenă a echipei Italiei zenţi pentru a doua oară în fi Informaţii suplimentare se primesc la sediul aşează în centrul politicii sale să fie recunoscut şi statornicit grabnică a Conferinţei pen
Lacoste, Jean Borotra, Henri cu Nicola Pietrangeli, jucător nală, în 1971, de astă-dată la unităţii, telefon 3, interior 131 - serviciul per intensificarea legăturilor de principiul că nici o problemă tru colaborare şi securitate în
Cochet şi „Toto" Brugnon, ce cu un rever de temut şi Or- Charlotte. Ei sînt la un pas prietenie şi colaborare multi care interesează diferitele sta Europa.
lebrii muşchetari. In 1926, La lando Sirola. Cele două tenta de victorie. sonal. laterală cu toate ţările socia te nu poate fi reglementată In acest context se înscriu
coste reuşeşte să-l învingă la tive consecutive de a readu Anul 1972 a adus României (452) liste, extinde necontenit ra decît cu participarea directă şi eforturile consacrate reali
Philadelphia pe marele Wil- ce salatiera din Australia în cea de-a treia prezenţă în porturile sale“ de cooperare cu şi cu respectarea intereselor zării unei colaborări mai
liam Tilden, aducînd echipei Europa se soldează însă cu e- marea finală. Abolirea Chal- ţările care au păşit pe calea tuturor celor în cauză ; să fie strînse între statele balcanice.
sale un punct. Era preludiul şecuri la scor alb. O altă ge lenge-Roundului a făcut po dezvoltării independente, am statuat că orice încălcare a România, care a prezentat în
marilor victorii ale „muşche neraţie de campioni . crescuţi sibilă ca această confruntare plifică, pe multiple planuri, principiilor care trebuie să că din 1957 propuneri în a-
tarilor”. Un an mai tîrziu, tot de Hopman îşi arătau în con cu formaţia S.U.A. să se des relaţiile sale cu toate celelal cîrmuiască relaţiile internaţio ceastă direcţie, consideră că
la Philadelphia, salatiera intră . tinuare adevărata valoare. Să-i făşoare de astă dată Ia Bucu Trustul de construcfii te state ale lumii. nale, orice amestec în trebu ar fi util să se treacă la pre
în posesia francezilor. O nouă cităm: Roy Emerson, Rod La- reşti, oferind iubitorilor spor Toate naţiunile au dreptul rile altor state vor ' fi consi gătirea unei întîlniri între re
călătorie peste ocean. Portul ver. De ac,elaşi zid de netre tului alb din tara noastră po industriale Timişoara şi sînt deopotrivă interesate derate acte împotriva păcii, prezentanţii acestor state, ca
le Havre, apoi Parisul, care o cut al echipei „cangurilor" se sibilitatea să asiste la una din să ia parte Ia rezolvarea ma atentate la cauza colaborării re să discute problema trans
va găzdui timp de 6 ani îi fac izbeşte în 1962 şi Mexicul, ca tre cele mai pasionante între A N G A J E A Z A rilor probleme care confrun internaţionale; toate ţările să formării Balcanilor într-o zonă
o primire triumfală. re îşi încearcă puterile prin ceri din istoria „Cupei Davis", tă omenirea, a spus vorbito reafirme în mod solemn obli a păcii, colaborării şi bunei
In 1933, salatiera trece Ca regretatul Rafael Osuna (dece prezentă pe „Progresul" ca — şef sector economic la şantierul 1 Timi rul. In context, ministrul ro gaţia de nererurgere Ia folo vecinătăţi, să realizeze o în
nalul Mînecii, fiind cucerită dat în 1969, în urma unui tra spectatoare de onoare, pentru a şoara, la şantierul 6 Arad, la şantierul 7 Deva mân a relevat că un rol deo sirea forţei şi la ameninţa ţelegere cu privire la princi
de doi jucători nu mai puţin gic accident de avion) şi An împlini cele două alternative — Chişcâdaga. sebit revine în această pri rea cu forţa împotriva altor piile colaborării lor economi
celebri. Este vorba de englezii tonio Palafox. ale jocului: a pleca sau a ră — şef serviciu financiar, contabilitate la şan vinţă Organizaţiei Naţiunilor state; puterile posesoare de ce, politice şi cultural-ştiinti-
Fred Pery şi Henry Austin. Lip In 1963 în locul lui Laver, mîne ! Unite, instituţiilor sale specia arme nucleare să-şi asume o- fice. Şeful delegaţiei '-'r’omâ’rte
1
site în cele din urmă de apor trecut la profesionism, în e- tierul Deva-Chişcădaga şi şantierul 8 Pădureni. lizate, ca factori de stimulare bligatia că nu vor recurge la a relevat, totodâRâ; ‘ însemnă
tul marelui Pery, gazdele se chijîa Australiei este introdus Agerpres-Sport — şefi depozite, magaziner, merceolog apro a colaborării, de elaborare o ¿ceste arme sau la ameninţa tatea stabilirii de relaţii nor
vizionare la şantierul 7 Deva-Chişcădaga. normelor chemate sa guver rea cu utilizarea lor fată de male, în conformitate cu
nimeni si în nici o împreju
Condiţiile de încadrare conform Legii nr. neze relaţiile dintre state şi rare. dreptul internaţional, cu am
de asigurare a transpunerii lor
populară
Interpre
Muzică
Cinema pcscu; 12,15 Recital de operă. ; 10.30 tată de soliştii şi orchestra 12/1971, salarizarea conform H.C.M. 914/1968. în viaţă. Este un fapt de ne Reafirmînd, în continuare, bele state germane, precum
şi între ele, importanţa pri
12.30 Intilnire cu melodia popu
lară şi interpretul preferat; 13,00 ansamblului „Izvoraşul“ al contestat că în ultima vreme poziţia tării noastre fată de
DEVA : Războiul minelor Radiojurnal; 13,15 Avanpremieră Casei de cultură din Dro- (449) mirii lor în O.N.U.
(„Patria“); Un adevăr pe jumă cotidiană ; 13,30 Concert de beta Turnu Severin; asistăm la un proces de creş lichidarea focarelor de tensiu In continuare vorbitorul a
tate („Arta“); SIMERIA: Gau prînz; 14,00 Compozitorul săptă- 10.45 Film serial: „Salut Ger- tere a rolului O.N.U. în viata ne şi conflict, vorbitorul a a-
deamus igitur („Mureşul“); HU mînii — Frédéric Chopin; 14,40 main". Episodul „ Ultima internaţională — fenomen e- rătat că guvernul român cere declarat că poporul român
NEDOARA; Procesul unei stele Interpreţi de muzică populară ; noapte la Paris“; urmăreşte cu sentimente de
(„Sldcrurgistul“); Femeile („Con 15.00 Buletin de ştiri; 15,05 Ra- 11,15 Căminul la... Braşov; minamente pozitiv. Totodată, cu tărie stingerea flăcărilor profundă solidaritate luota
structorul“) ; Ultimul domiciliu diocnciclopcdie pentru tineret ; 11,55 Selecţiuni din emisiunea nu se poate să nu remarcăm războiului din Indochina,
cunoscut („Arta“); CÄLAN : 15,25 Sclecţiuni din opereta „Ro „Promenada duminicală“; Şcoala profesională de curmarea neintîrzială a inter dreaptă a popoarelor din A-
Nu-mi place ziua de luni („11 se Marie“ de Friml; 15,47 Muzi 12.25 Reportaj Tv.: „Caratele că are loc o acumulare de frica şi din alte continente
Iunie“); TELIUC: Casa noastră că de estradă; 16,00 Radiojurnal; hărniciei"; cerinţe din partea statelor ca venţiei S.U.A. împotriva eroi pentru apărarea fiinţei lor na
(„Minerul“); PETROŞANI : Ve 16,15 Cintă Stcvie Wonder; 16,30 12.45 Telejurnal; O.N.U. să-şi intensifice acest cului popor Vietnamez, a bom
dere de pe pod („7 Noiembrie“); Ştiinţa la zi; 16,35 Cîntecul săp- 17.30 Deschiderea emisiunii. bardamentelor şi a celorlalte ţionale.
Aventuri In Ontario („Republi tăminil: „Liberi azi trăim“ de Curs de limba rusă. materiale de construcfii Deva rol. Există anumite decepţii ca acţiuni militare, retragerea to O semnificativă recunoaşte
ca“); LUPENI: Aeroportul, seri Florin Comişel; 16,50 Publicitate Lecţia a 22-a; şi justificate stări de alertă în
ile I-II („Muncitoresc“); Goya, radio; 17,00 Şcoala capodopere 18.00 Steaua polară; faţa unei eroziuni a pres'igiu- tală a trupelor americane, ast re a hotărîrii şl consecventei
seriile I-II („Cultural“); LONEA: lor (emisiune pentru tineret) 18.25 Muzica. Emisiune de actua Str. Prelungirea Oituz lui organizaţiei noastre. Jupă fel îneît acest popor, precum cu care România se situează
Ultimul războinic („Minerul“) ; „Romeo şi Julieta“ — capodope litate muzicală; şi popoarele cambodgian şi de partea popoarelor ce lup
PETRILA : Osceola („Muncito ră a dramaturgiei universale ; 18.45 Publicitate; ANGAJEAZA URGENT cum e cunoscut, importante
resc“); VULCAN: Tată cu de-a 17,20 Muzică de promenadă ; 18.50 întrebări şi răspunsuri. rezoluţii adoptate în acest for laoţian să-şi poată soluţiona tă pentru eliberare, sau Îşi
sila („Muncitoresc“); ORAŞTIE : 17.30 Program muzical oferit co In ajutorul celor care stu în mod liber problemele lor, concentrează eforturile pentru
Silvia („Patria“); Olesia („Fla lectivului Fabricii de confecţii diază in învăţămîntul de magaziner cantină, bărbat, absolvent al şcolii nu depăşesc stadiul declara fără nici un amestec din a- desâvîrşirea independentei po
căra") ; GEOAGIU-BAI: Celebrul din Vaslui ; 18,00 Orele serii ; partid; . ţiilor de intenţii, nu se trans
702; HATEG: Mary Poppins, se 20.00 Republica la un sfert de 19.10 Publicitate; generale. pun în măsuri efective de na fară. litice şi economice, a conslt-
riile I-ri („Popular“); BRAD : veac. Vaslui — anotimp al în 19.20 1001 de seri; Salarizare conform H.C.M. 2 841^1968 şi in tură să exercite o influentă România se pronunţă penlru tuil-o primirea plină de căldu
Antracit („Steaua roşie“); GU- noirilor; 20,10 Zece melodii pre 19.30 Telejurnal. ră şi entuziasm făcută pre
RABARZA: N-am cintat nicioda ferate; 20,45 Consemnări ; 20,50 La In cinstea aniversării Re demnizaţie de muncă nenormată. determinantă asupra cursului soluţionarea politică a con
tă pentru tata („Minerul“); I- microfon, Traian Uilecan; 21,00 publicii — cronica marii (443) vieţii internaţionale. flictului din Orientul Apropiat, şedintelui Consiliului de Stat,
LIA: Puterea şi Adevărul, seri Revista şlagărelor ; 21,25 Mo întreceri; pe baza Rezoluţiei din noiem Nicolae Ceauşescu, în cursul
ile I-II („Lumina“). ment poetic. Geo Bogza; 21,30 20.00 Comentariu la 40 de steme. -------------------------------------------- - — De la această înaltă tribună, vizitei întreprinse anul acesta
Bijuterii muzicale; 22,00 Radio Judeţul Bacău; „Hobes- guvernul Republicii Socialiste brie 1967 a Consiliului de în opt state africane.
de
Seară
Radio Bucureşti jurnal; 22,30 Concert de seară ; 20.20 pierre“ <U). teatru: pen ______ ■ România adresează un apel Securitate. România acordă un sprijin
Adaptare
24.00
România dă o înaltă apre
Buletin de ştiri; 0,03—6,00
Estrada nocturnă. tru televiziune după Ro- stăruitor tuturor statelor lu
PROGRAMUL I : 6,00 Muzică main Roland. Premieră pe mii, tuturor guvernelor de ciere iniţiativei politice a Re activ, politic, diplomatic si
şl actualităţi; 7,00 Radiojurnal ; Te!eviziune ţară; Cooperativa de consum a-şi 'aduce o contribuţie cît publicii Populare Democrate material mişcărilor' de elibe
8.00 Sumarul presei; 9,30 Atlas ' 21,30 Film Tv.'t „Sub luciul a- Coreene, datorită căreia a fost rare naţională a popoarelor
cultural ; 9,50 Orchestra Max 9,00 Deschiderea emisiunii. pei“; mai substanţială la creşterea posibilă realizarea unor înţe
Gregcr; 10,00 Buletin de ştiri ; Telex; 21.50 Melodii... melodii. Film mu Sălaş eficientei O.N.U., la sporirea din Guineea-Bissau. Angola,
10,05 Frumos curgi Argeş la 9,05 Tcleşcoală: zical realizat de Televiziu rolului ei în făurirea unei legeri care deschid calea spre Mozambic, Namibia şi din
vale — muzică populară; 10,30 Geografia României (anul nea din R.S. Cehoslovacă; cu sediul în comuna Sâlaşu de Sus normalizarea relaţiilor dintre
Start la intersecţie — emisiune IV liceu) : Carpaţii Meri 22.10 Teleglob: Imagini din Ci lumi a păcii, a convieţuirii na alte teritorii. Recunoaşterea
de orientare şcolară şl profesio dionali — grupa I; pru; ANGAJEAZA DE URGENŢA ţiunilor sub semnul înţelege Nordul şi Sudul Coreei, pen internaţională a mişcărilor de
nală; 10,45 Arii din opere; 11,00 Matematică (cl. a VUI-a) : 22.30 24 de orc; tru reunificarea paşnică, de eliberare naţională şi elabo
Buletin de ştiri; 11,05 Muzică u- Relaţii metrice In triun 23.00 Campionatul european de — 1 cizmar rii şi prieteniei, a unei coope mocratică, fără nici un ames
şoară; 11,25 'Album de madri ghiul dreptunghic; baschet feminin: România rări internaţionale eliberate de tec din afară şi pentru dezvol rarea unor programe ale
gale; 11,40 Piese instrumentale ; 10.00 Curs de limba engleză. — polonia (repriza a n-a). Cu respectarea Legii nr. 22/1969. spectrul animozităţilor şi ne O.N.U. în vederea sprijinirii
12.00 Discul zilei — Cristian Po- Lecţia a 23-a; Transmisiune de la Burgas. (450) tarea unitară a naţiunii co materiale a acestor mişcări ar
încrederii. reene.
Tocmai aceste imperative Abordlnd problema dezar avea o deosebită importantă.
au determinat guvernul român mării, reprezentantul tării In încheiere, vorbitorul «
— să ceară înscrierea pe ordi noastre a arătat: Guvernul declarat că România va mili
ta neobosit pentru ca O.N.U.
Accidente aeriene cideniul s-a produs din cau ilor necesare pentru emisiu ră de aceasta, laşin a jucat nea de zi a celei de-a XXVII-a român consideră că trebui® să-şi aducă o contribuţie ma!
de 600 de ori în cadrul e-
sesiuni a Adunării Generale
za iresponsabilităţii meca nile de radio. Maşina elec să se acţioneze cu hotărîre eficientă la efortul comun al
nicului, care a circulat cu tronică de calmii poate e- chipei Dinamo-Moscova din a punctului intitulai : „Creşte pentru adoptarea unor mă
Un avion al marinei bri care a făcut parte timp de rea rolului Organizaţiei Na popoarelor' pentru crearea ti-
tanice de tipul „Buccaneer“, o viteză excesivă. labora, la cererea redacţiei 20 de ani. De 5 ori laşin a ţiunilor Unite în menţinerea suri efective de stăvilire a nei lumi în Care toate naţiu
s-a prăbuşit, vineri, intr-un muzicale, cîteva variante de şi întărirea păcii şi securităţii cursei înarmărilor, de înghe nile. libere şi egale In drep-
ţare şi reducere treptată a
cartier al Belfastului. Po Temperaturi scăzute concerte. apărat porţile echipelor se internaţionale, în dezvoltarea turi. să-şi poală reali/a^ aspi-
trivii primelor informaţii este combustibil, ridicînd lecţionate F.I.F.A. şiU.E.F.A. colaborării între loate natfuni- bugetelor militare, de stabili raţiile lor legitime de pa e,
transmise de agenţiile de pe Coasta de Azur temperatura masei încărca După 2 500 de ani Este singurul portar din lu nile, în promovarea normelor re a unui program concret a- bunăstare şi progres.
presă, şase persoane au fost te în furnal, şi este agent me căruia i-a fost acordat
rănite, dintre care una se Niciodată, în ultimii 25 reductor, transformînd mi In zona arheologică At- premiul special „Mingea de
află in stare gravă. Cei de ani, n-a fost înregistrai nereul in fontă. Păcura poa tika (în apropiere de Alena) aur", instituit de revista ritoriul egiptean din timpul C.E.E., privind liberalizarea
doi piloţi ai avionului, aflat în luna septembrie, pe te îndeplini una din aces au fost descoperite recent „France Football" pentru MOSCOVA. — La 9 oc războiului din iunie 1967. pînă în anul 1977, a schim
intr-un- zbor de rutină, au Coasta de Azur, un frig a- te funcţiuni şi anume,, fur două statuete din marmură. cei mai buni fotbalişti din tombrie, la Moscova au avut burilor comerciale dintre vii
reuşit* să se catapulteze îna- tit de aspru. La stafia nizează caloriile necesare. Potrivit aprecierilor Societă Europa. loc consultări între Andrei BONN. — La 9 octombrie, toarea piaţă comună lărgită
. inte de prăbuşirea aparatu meteorologică din Nisa, Datorită unei tehnici spe ţii de arheologie, cele• două Gromîko, ministrul afaceri în localitatea Wiesbaden, an şt un grup de 13 ţări din ba
lor externe al U.R.S.S., şi E-
lui. mercurul termomelrului a ciale de injectare, specialiş statuete datează din cel Pentru conservarea gon Bahr, secretar de stat la început lucrările Congresu zinul mediteraneean
Autorităţile britanice au coborit pînă la 7,6 grade. tii au utilizat pînă la 150 de-al treilea sfert al secolu cancelaria guvernului fede lui Uniunii Creştin-Democra-
anunţai că accidentul s-a Precedentul „record“ de kg păcură pentru tona de unor monumente de ral al R.F. a Germaniei. Cu te din R.F. a Germaniei. Con MOSCOVA. — In vederea
datorat unei defecţiuni teh 8,5 grade data din 1952. metal produs, adică de lui VI î.e.n. Se presupune artă veche acest prilej au fost abordate gresul, care va dura trei zile pregătirii detaliilor tehnice
că ele au fos îngropate aici
nice. Meteorologii explică această probleme de interes reciproc, a fost deschis de liderul par ale .întîlniri! în spaţiu dintre
:k scădere de temperatură prin două ori mai mult decît în timpul războiului împo O metodă nouă de con relatează agenţia TASS. tidului, Rainer Barzel. echipajul navei spaţiale so
triva perşilor, pentru a fi
Un bombardier al forţelor insuficienţa radiaţiilor sola în instalaţiile similare an ferite de distrugere. servare a obiectelor din vietice „Soiuz" şi al celei a-
aeriene britaûice s-a pră re şi prin ploile abundente terioare. Ca urmare, a fost lemn descoperite în cadrul WASHINGTON. — Henri mericane „Apollo". la Mos
buşii, vineri, in apele Me- căzute în ultimul timp. redusă cu aceeaşi cantitate săpăturilor arheologice a Kissinger, consilier special CADRAN cova a sosit un grup de spe
dileranei, în apropierea utilizarea cocsului metalur Un film despre fost perfectată de oamenii al preşedintelui S.U.A., şi ad cialişti ai Administraţiei Na
coastelor Ciprului. Comuni Lev laşin de ştiinţă din Bielorusia. junctul său, generalul Alo ţionale penlru Aeronautică
catul oficial militar, dat înlocuirea cocsului gic. Metoda a fost verificată în xander Haig, s-au întilnit. şi Cercetarea Spaţiului Cos
publicităţii la Nicosia, pre metalurgic Cineaştii sovietici au rea cadrul lucrărilor la un ma duminică, Ia Paris, cu Le mic (N.A.S.A.) — informea
cizează că cei doi piloţi ai Programul lizat un film documentar Duc Tho, consilier special al După cum s-a mai anunţat ză agenfia TASS.
aparatului şi-au pierdut via Furnalele înalte duc u- concertului este despre renumitul portar de re monument, dalînd din delegaţiei R. D. Vietnam la congresele principalelor par
secolele XII-XIII, descoperit
convorbirile cvadripartite a-
WASHINGTON. — Cel mai
ţa neori lipsă de cocs, deşi au fotbal Lev laşin, care a în pe teritoriul cetăţii din supra Vietnamului şi cu şe tide politice vest-germane, recent sondaj Gallup relevă
fost înregistrate progrese in întocmit de maşină cetat să participe la între Brest. In obiect se injectea ful acestei delegaţii, Xuan care vor avea Ioc în cursul că principalele probleme ca-
acestei săptămini, urmează
Catastrofă Thuy, a anunţat Casa Albă
domeniul cocsificării cărbu ceri abia in anul trecut. Du ză sub presiune o soluţie să elaboreze programele e- re-i preocupă pe cetăţenii a-
In capitala Estoniei a pă cum se ştie, laşin a ju potrivit agenţiilor France mericani sînt implicarea
nilor. Două firme vest-ger fost construit noul Palat al cat in selecţionata Uniunii conservantă specială. După Presse şi Reuter. lectorale în vederea campa S.U.A. în Vietnata şi creşte
mane au elaborai o metodă radiodifuziunii estone. Pala „îmbălsămare", obiectele an niei electorale pentru alege
Bilanţul provizoriu al ca Sovietice de 78 de ori, in rile generale anticipate, fixa rea costului vieţii. Astfel,
tastrofei feroviare care s-a care permite înlocuirea, tul dispune de un centru clusiv la turneul de fotbal tice nu se mai acoperă cu KHARTUM. — Agenţia su- te la 19 noiembrie a.c. dintre persoanele cărora Ii
produs vineri in apropierea prin păcură, a unei mari electronic de calcul propriu. ăl Olimpiadei de la Mol mucegaiuri. daneză de informaţii SUNA s-a adresat întrebarea „Care
oraşului mexican Saltillo se părţi din cocsul metalurgic Colaboratorii lui, împreună Metoda va fi {dosită pen şi agenţia MEN informează LUXEMBURG. — Consiliul credeţi că este cea mai im
ridică la 135 de morţi. 51) cu savanţii de la Institutul boorne(1956) şi la prima e- tru conservarea monumen că, la 8 octombrie, guvernul Ministerial al Pieţei comune portantă problemă ce con
dispăruţi şi 542 răniţi, din Cocsul are, după cum se politehnic din Tallin au e- diţie a Cupei Europei (1958— telor antice din Bielorusia Egiplului' a cerut guvernului a început luni. Ia Luxem
tre care ¡50 copii. ştie, două funcţiuni prind- laborat un sistem original 1960), competiţii cîştigate şi din alte republici ale ţă burg, o reuniune de două zi fruntă ţara noastră in pre
Experţii apreciază că ac- jiale în elaborarea foniei: de prelucrare a informaţi de echipa sovietică. In afa rii. sudanez să-şi retragă contin le, pentru a dezbate un pro zent 54 la sntă s-au pro
gentul de trupe rămas pe te- tect, elaborat de Comisia nunţat în acest sens.
Redacţia ?! administraţia zlarnlnl I Deva. str Dr. Petro Groza, nr. 35. Telefoane nr. 123 1?. 7 15 85, 115 85 — Tiparul întreprinderea poligrafică Deva.