Page 33 - Drumul_socialismului_1972_10

Proletari din toafe ţările, uniţi-vă!
PRIMIRI LA TOVARĂŞUL

NICOLAE CEAUŞESCU

Ministrul economiei

din Iran, dr. Hushang Ansary
Preşedintele Consiliului do Mulţumind pentru mesajul
1
Stat al Republicii Socialiste ce i-a fost transmis, preşedin­
România, tovarăşul Nicolae tele Consiliului de Stat, tova­
Ceauşescu, a primit marţi pe răşul Nicolae Ceauşescu, a a-
dr. Hushang Ansary, minis­ dresat la rîndul său şefului
trul economiei din Iran, care statului iranian un mesaj de
se află în ţara noastră cu pri­ salut şi cele mai bune urări,
lejul lucrărilor celei de-a exiprimînd dorinţa României
VlII-a sesiuni a Comisiei mix­ de a promova în continuare,
te româno-iraniene. pe multiple planuri, relaţiile
La întrevedere a participat fructuoase de colaborare şi
tovarăşul Ion Pătan. vicepre­ cooperare dintre cele două
şedinte al Consiliului de Mi­ ţări.
niştri, ministrul comerţului In timpul convorbirii au fost
exterior. relevate posibilităţile ce pot fi
A luat parte, de asemenea, puse în valoare, prin eforturi
ANUL XXIV Nr. 5 522 MIERCURI 11 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Sadegh Sadrieh, ambasadorul comune, în vederea ad în cir i i
Iranului Ia Bucureşti.
Oaspetele a transmis tova­ şi extinderii colaborării econo­
mice şi tehnico-ştiinţific.e ro­
răşului Nicolae Ceauşescu un mâno-iraniene, în interesul
mesaj din partea Majestăţii ambelor popoare, al cauzei pă­
Sale Imperiale, Mohammad Re- cii şi cooperării internaţio­
7a Pahlavi Aryamehr, Şahinşa- nale. Au fost abordate, de a-
Succesele hul Iranului, prin care îi adre­ semenea, unele probleme ac­
sează un salut călduros şi işi
exprimă satisfacţia pentru e- tuale ale vieţii politice inter­
minerilor voluţia relaţiilor dintre Româ­ naţionale,
nia şi Iran, convingerea că întrevederea s-a desfăşurat
ele se vor dezvolta în conti­ într-o atmosferă de cordiali­
din Paroşeni nuare. tate.

PAROŞENI. In fruntea Ziariştii francezi Michel Pierre
întrecerii socialiste, declan­
colectivele
mi­
La noul furnal de 1000 mc de la Hunedoara şaţi intre prin rezultatele Hamelef şi J. Guilleme-Brulon
nereşti din Valea Jiului, se
situează,
obţinute pe această lună,
colectivul minei Paroşeni.
De ia începutul lunii oc­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, La primire au participat to­
tombrie, acest harnic co­ secretar general al Partidului varăşii Cornel Burlică, mem­
lectiv de mineri a obţinut Comunist Român, preşedintele bru supleant al Comitetului
I peste plan 1 709 tone căr­ Consiliului de Stat al Repu­ Executiv, secretar al C.C. al
bune — cifră care vorbeş­
te de la sine despre spi­ blicii Socialiste România, a P.C.R., şi Constantin Mitea,
ritul întrecerii, despre mo­ membru al C.C. al P.C.R., con­
dul de atţiune al mineri­ primit marţi după-amiază pc
lor. Intre alte brigăzi din ziariştii francezi Mlchel Pierre silier.
abatajele Paroşeniului se Cu acest prilej, tovarăşul
I remarca condusă de deosebit Hamelet şi J. Guilleme-Brulon, Nicolae Ceauşescu a acordat
mod
in
mine­
brigada
rul Titu Teacenco, care a de la cotidianul „Le Figaro". un interviu ziariştilor francezi.
dat pe aceeaşi perioadă a-
Nu sint încă două săptă- Consemnăm, la rugămintea foarte bun al producţiei la proape 1 000 tone cărbune
mini de la debutul industrial secretarului comitetului de noul agregat — ne-a spus to­ peste plan. Temperatura minimă va fi cu­
obţinute
al noului colos siderurgic de partid, numele muncitorilor de varăşul ioan Vasilescu, inginer şi Rezultatele faptului că sint VREMEA prinsă între 4 yi 7 grade, iar
la
maxima între 12 şi 17 grade.
expresia
la Hunedoara, dar în acest la incărcare Vasile lancu, lo- şef al sectorului de furnale. mina Paroşeni se lucrează Dimineaţa, izolat, ceaţă.
scurt răstimp furnaliştii, ani­ sif Chiş şi Ion Popa, ale cau- La ora actuală, ca indici de în abataje frontale complet
ce
maţi de dorinţa de a grăbi a- periştilor Vaier Lupeanu, Vir- utilizare şi producţie zilnică, mecanizate, ceea unor permi­ PENTRU URMĂTOARELE
mari
te
obţinerea
tingerea parametrilor tehnico- gil Cămui şi Traian Tomescu, furnalul nr. 9 se situează un­ randamente pe post. Oa­ PENTRU 24 ORE DOUĂ ZILE
economici proiectaţi, au înre­ ale prim-furnaliştilor Simion deva la 40 la sută din preve­ menii lui Teacenco. de pil­
gistrat la furnalul nr. 9 reali­ Jucă, Alexandru Hăşdăţeanu, derile proiectelor. Este o rea­ dă, acţionează intr-un ast­ Luciul de oglindă al mobilei, care ne luminează căminul, se ob­ Vreme schimbătoare, cu ce­ Vreme schimbătoare, cu ce­
fel de abataj dotat cu pri­
zări de prestigiu. Deşi nu par Gheorghe Schnel, ale maiştri­ lizare frumoasă, dar am fi mul complex mecanic de ţine cu trudă şi multă răbdare. Despre el ne-ar putea vorbi mult rul temporar no ros. Local se rul temporar noros. Local vor
formă
sub
cădea
precipitaţii
spectaculoase, ele conţin în lor Aurel Vasilescu, Nicolae mers mult mai bine dacă uzi­ tăiere, susţinere, încărcare comunista Olga Ijac, din fotogra fia de sus, care lucrează ca lus­ vor semnala precipitaţii sub de ploaie. Vint potrivit din
truitoare la secţia mobilă a I.I.L. Haţeg.
valoarea lor fapte care atestă Jeler, Alexandru Gherghel. A- nele furnizoare ne-ar fi trimis şi transport de concepţie Foto: V. ONOIU formă de ploaie. Vint slab pî­ sud-est şi sud. Dimineaţa, izo­
competenţa profesională a ca­ lături de cei legaţi direct de la timp oalele de fontă şi românească. nă la potrivit din sud-est. lat, ceaţă.
drelor de muncitori, maiştri şi procesul tehnologic, sint lăcă­ zgură.
îngiaeri de aici, reflectă ho- tuşii şi electricienii de la în­ Vom trece însă şi peste a-
tărîrea comuniştilor, a întregu­ treţinere. Deşi nu au avut de cest impediment. Datorită u-
lui colectiv, ca în cinstea celei înfruntat avarii — dovadă că nor reparaţii planificate la fur­ A Plenara Comitetului judeţean
de-a 25-a aniversări a Repu­ agregatele sint realizate la nalele nr. 7 şi 8, la „9" se va
blicii să ridice uriaşul agregat înalt nivel calitativ - lăcătuşii rezolva problema aprovizionă­ in pagina a //-a
la o activitate productivă de Ştefan Ghibuş, Nicolae Spătă- rii corespunzătoare cu aglome­
maximă intensitate şi eficienţă. ceanu, Mihai Piocher şi Con­ rat şi vor fi oale suficiente.
— Ne face din nou mare stantin Ţirei, în frunte cu mais­ Aşa că, in mod sigur, pînă la al Uniunii Tineretului Comunist
plăcere să spunem cuvinte fru­ trul principal Teodor Hagea, jumătatea acestei luni, furna­
moase despre comportarea co­ electricienii Ludovic Junie, lul va urca la circa 75 la sută ADUNĂRI DE DĂRI Ieri s-au desfăşurat, la De­ tetului judeţean al U.T.C., re­ şi S.M.A. pentru îndeplinirea
lectivului de la furnal - ne-a Ion Dălîndă şi Francisc Gillich, din parametrii proiectaţi, ur- va, lucrările plenarei Comite­ prezentanţi ai Direcţiei gene­ sarcinilor de producţie, mobi­
relatat maistrul principal Nico- în frunte cu maistrul princi­ mînd ca cel tîrziu la finele lui DE SEAMĂ Şl ALEGERI tului judeţean al Uniunii Ti­ rale pentru agricultură, in­ lizarea unui număr cît mai
lae Mărculescu, Erou al Mun­ pal Dumitru Matache, au ve­ octombrie furnalul nr. 9 să neretului Comunist. La dez­ dustrie alimentară şi ape şi mare de utecişti la lucrările
cii Socialiste, secretarul comi­ gheat permanent ca toate u- realizeze din punct de vedere baterile plenarei au participat ai Uniunii judeţene a coope­ de îmbunătăţiri funciare şi la
tetului de partid al secţiei a tilajele, maşinile şi instalaţiile ai producţiei, al indicilor de IU ORGANIZAŢIILE membrii Comitetului judeţean rativelor agricole dc producţie. alte activităţi cuprinse în pla­
11-a furnale. Aceasta pentru că să funcţioneze optim. utilizare şi al consumului spe­ al U.T.C., membrii Comisiei Au luat parte tovarăşul nul economic al comitetelor
fiecare om, la locul său de - De fapt, în competenţa, cific de cocs nivelurile stabi­ judeţene de cenzori, membrii Aurel Bulgărea, secretar al comunale ale U.T.C., îmbună­
muncă, şi-a făcut cu prisosin­ disciplina şi dăruirea oameni­ lite prin proiecte. DE PARTID Comitetului judeţean Hune­ tăţirea stilului şi metodelor
ţă datoria. lor de la furnal stă demarajul AL. VALERIU Consiliului tineret sătesc, co­ doara al P.C.R., şi tovarăşul de muncă ale organelor şi or­
misia organizatorică a Corni- Şuii Iulius, adjunct de şei de ganizaţiilor U.T.C. au fost pro­
secţie la C.C. al U.T.C. bleme viu dezbătute, in ple­
Plenara a analizat munca nară.
politico-educativă desfăşurată Luînd cuvînlul în cadrul lu­
fill ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL de organele şi organizaţiile crărilor plenarei Comitetului
U.T.C. de la sate în vederea
judeţean al U.T.C., tovarăşul
mobilizării tineretului pentru Aurel Bulgărea a apreciat par­
aplicarea în viaţă a sarcinilor ticiparea organizaţiilor U.T.C.
ce le revin din botărîrea Con­ în mobilizarea tinerilor la ac­
LA PRODUSTIA DE LAPTE ferinţei pe tară a secretarilor tivitatea de producţie, stăru­
comitetelor comunale de partid
ind asupra creşterii responsa­
şi a primarilor şi din măsuri­ bilităţii faţă de muncă a tine­
le stabilite de plenara Comi­ retului sătesc în vederea par­
C. A. P. BĂCIA tetului Central al U.T.C. din ticipării active la dezvoltarea
9 iunie a.c. privind participa-' agriculturii, a întregii vieţi e-
rea mai activă a tineretului conomice şi sociale a satelor.
In cadrul fermei zoolehnice a C.A.P. Băcia se desfă­ la înfăptuirea politicii parti­ Vorbitorul a subliniat sarcini­
şoară, în cinstea aniversării Republicii, o întrecere sus­ dului în agricultură, de învio­ le importante ce revin orga­
ţinută pentru îndeplinirea planului de producţie şi rea­ rare şi îmbunătăţire generală nizaţiilor U.T.C. pentru tradu­
lizarea angajamentelor luate în întrecere. Datorită a activităţii organizaţiei U.T.C. cerea în viaţă a măsurilor sta­
strădaniilor depuse de întregul colectiv al fermei, s-a în mediul sătesc. Dezbaterile bilite de Conferinţa Naţiona­
reuşii ca planul anual la producţia de lapte marfă să au subliniat necesitatea con­ lă a partidului, necesitatea pu­
fie îndeplinit cu 3 luni mai devieme. Astfel, faţă de centrării atenţiei Consiliului nerii în valoare a tuturor re­
1 300 hi la.pte-marfă, cit prevedea planul anual, s-au rea­ lineret sătesc din cadrul Co­ zervelor de care dispun C.A.P.,
lizat, pînă la 1 octombrie, 1 355 hl lapte. Intre cei evi­ mitetului judeţean al U.T.C, dind indicaţii preţioase privind
denţiaţi în muncă se numără Ioan Morar, Vasile Mo- asupra îmbunătăţirii activităţii ridicarea continuă a nivelului
cozan, Martin Gokler şi alţii. îndeplinirea cu 3 luni organizaţiilor U.T.C. din cunoştinţelor de cultură ge­
mai devreme a planului anual constituie un imbold în C.A.P., unde muncesc peste nerală şi profesională ale tine­
munca crescătorilor de animale pentru dobîndirea de 2 600 dc tineri utecişti, din rilor din mediul rural, for­
noi succese. Ei s-au angajat ca în cinstea aniversării I.A.S. şi S.M.A., unde îşi des­ marea unei înalte conştiinţa
Republicii să mai livreze cel puţin 200 h] lapte. făşoară munca sute de tineri, politice, obiectiv esenţial al
ION HĂLĂLAIE precum şi din satele necoope- muncii educative a organiza­
activist al U.J.C.A.P. rativizale. ţiilor U.T.C., promovarea în
Contribuţia organizaţiilor aclivilalea tuturor organelor
U.T.C. la înfăptuirea sarcini­ şi organizaţiilor U.T.C. a unul
Maistrul Laurian Haiduc şi strungarul Gheorghe Tămirjan. din cadrul strungăriei de cilindri nr. 1 a C.S. Hunedoara, sint doi
dintre cei mai destoinici lucrători ai secţiei, pun un mare accent In activitatea lor pe calitatea pro duselor. Iată-1, in fotografia de lor ce revin unităţilor agrico­ spirit de muncă dinamic, cu
mai sus, verificind o garnitură de cilindri, echipată cu lagăre. le, cuprinderea tuturor tineri­ puternică finalitate educativă
lor la munca în C.A.P., I.A.S. în conştiinţe.
Planul anual la producţia de lapte a fost îndeplinit
şi în cooperativa noastră înainte de termen. Faţă de
450 hl plan anual, noi am livrat pînă la 1 octombrie o
cantitate de 530 hl lapte. In obţinerea acestor rezul­
tate şi-au, adus o contribuţie deosebită îngrijitorn-mul-
gători Petru Moldovan, c'are şi-a depăşit planul anual
cu 2 403 1 lapte, Ana Moldovan a realizat de la lotul FARA RÂGAZ,
său de vaci 1 222 litri lapte în plus şi Salomia Lupu-
lescu, care are o depăşire de 510 1 laple.
A 25-a aniversare a proclamării Republicii va fi în-
timpinată de întregul colectiv al sectorului zootehnic
cu noi realizări in muncă, dind în plus însemnate can-
lilăţi de lapte. A
AUREL NEGESCU
preşedintele C.A.P. Ruşi
C. A. P. STREI
In unităţile din cadrul consiliilor In sprijinul
Anul acesta noi am avut prevăzut să livrăm de la Cel mai mare impediment
ferma de vaci o cantitate de 720 hl lapte. Pînă la 1 ţăranilor
octombrie, datorită activităţii depuse de cooperatorii intercooperatiste Deva şi Simeria
care lucrează în sectorul zootehnic, am reuşit să li­
vrăm .peste 800 hl lapte. Intre îngrijitorii care şi-au a- cooperatori
dus o contribuţie însemnată la realizarea planului a- activitatea poate fi şi mai rodnică AŞTEPTAREA
nual înainte de termen se numără Gheorghe yuxta, DEVA. Sule de sala­
Ana Bogdan, Marin Judele, Marin Beica şl alţii. Ziua riaţi din instituţiile şl
Republicii va fi întîmpinată şi de către cooperatorii © Recoltarea nu trebuie să scadă din in­ apioape 300 tone sfeclă care Capriciile acestei toamne continuă să pună problc unităţile economice, din
noştri cu noi realizări în creşterea producţiei de lapte se mai află în cîmp. me dintre cele mai grele specialiştilor şi celorlalte ca şcolile municipiului De­
tensitate nici o clipă, indiferent de starea dre.de conducere din agricultură. In asemenea condi­ va, răspunzînd chemării
51 CarnC ' GHEORGHE BARBU In această unitate continuă, ţii de imprevizibil este dificilă alegerea celei mai comitetului municipal
preşedintele C.A.P. Strei timpului © Se impune o mobilizare mai activă de asemenea, recoltarea carto­ bune decizii. de partid, au venit in
filor, porumbului, a verzei de
de forţe la recoltarea cartofilor şi a sfeclei de ' toamnă şi rădăcinoaselor de Şi totuşi nu puţine sînt cazurile cînd inginerii, îm­ sprijinul ţăranilor coope­
zahăr ® Terenurile destinate însămînţării la ferma legumicolă. Pînă în preună cu preşedinţii şi brigadierii au găsit soluţii din­ ratori de la C.A.P. De­
va, dîndu-le o mînă de
prezent s-a strîns recolta de tre cele mai bune. „Experienţa Haţeg", despre care
griului să fie eliberate cu prioritate pentru a porumb de pe mai bine de 50 ziarul nostru a mai relatat, se dovedeşte mereu de c ajutor la slrînsul recol­
putea fi pregătite şi fertilizate. ha. O mobilizare mai activă deosebită eficienţă. In locurile unde cocenii s-au tăia! tei. In zilele de 9 şi 10
octombrie au participat
împreună cu ştiuleţii poate fi folosită orice oră fără
Producţie suplimentară prin de forţe se cere la recoltarea ploaie pentru depănuşat. Pînă luni dimineaţa a plouat la culesul porumbului
cartofilor (mai sînt de recol­
peste 100 de salariaţi şi
Strîngerca cît mai grabnică în majoritatea unităţilor agri­ tat 38 ha), cultură la care tot timpul în Ţara Haţegului. Imediat ce ploaia a stai, 800 do elevi. Aceştia au
în cooperativele agricole Ciopeia, Sălaşu de Jos şi în
creşterea randamentului muncii a recoltei, transportul şi în- cole socialiste, pe orice vre­ orice întîrziere se poate solda altele a început depănuşatul; ştiuleţ.'i au Fost aşezaţi recoltat o suprafaţă de
me. Ţăranii cooperatori se
magazinarea acesteia trebuie
cu pierderi atît în ce priveşte
să constituie preocuparea de străduiesc să strîngă cît mai cantitatea, cît şi calitatea pro­ în saci sau în coşuri şi transportaţi la cel mai apro­ 48 ha cu porumb, au
căpetenie a organelor şi or­ repede posibil întreaga recol­ piat drum. tăiat cocenii şi i-au le­
ORAŞTIE. Colecti­ judicioase a utilaje­ 6,1 Ia sută faţă de ganizaţiilor de partid, a con­ tă. Atît luni cît şi marţi, cu duselor. Am întîlnit însă şi cooperative unde se discuta ce gat în snopi, pentru ca
vul de la F.C. Orăş- lor, a forţei de plan. De remarcat siliilor populare, conducerilor tot timpul nefavorabil, ţăranii In unităţile din cadrul con­ trebuie făcut... în zilele următoare „dacă timpul va ră- suprafaţa respectivă să
tie, care şi-a prevă­ muncă şi a timpu­ că acest procent în­ unităţilor agricole socialiste, cooperatori au continuat re­ siliului intercooperatist Deva mîne frumos". La Unirea, deşi s-a recoltat porumbul poată fi arată şi pregă­
zut să îndeplinească lui de lucru, pro­ corporează supli­ specialiştilor, tuturor ţărani­ coltarea şi transportul produ­ de-abia de pe 6 ha, din 270, luni se lucra extrem de tită în vederea însămîn­
cincinalul In patru ductivitatea muncii mentar 128 tone re­ lor cooperatori şi mecanizato­ selor. întreaga suprafaţă de 55 — ne relata tovarăşul ing. Li- anemic. In această cooperativă nu se aplică „experi­ ţării griului. Sprijinul
ani şi jumătate, ac­ a sporit faţă de pre­ pere din mase plas­ rilor. ha sfeclă de zahăr a fost re­ viu Gîrbea, preşedintele aces­ enţa Haţeg" pentru că... se pierd coceni! Şi' cum pă- pe care-l dau salariaţii
ţionează hotărî! pen­ vederi cu 3130 lei tice, însemnate can­ Timpul continuă să fie ne­ coltată şi s-au transportat tui consiliu — din 170 ha car- mîntul este încă moale, se aşteaptă să se facă tare! si elevii se c vncrelize v
tru creşterea pro­ pe salariat. Aceasta tităţi dc pigmenţi favorabil, dar indiferent de Iar porumbul stă în cîmp şi alături de el 50 la sulă ză, aşa cum am arătat
ductivităţii muncii. a contribuit hotări- metalici, precum şi condiţii, fie vremea bună sau 1 400 tone. In cel mult 2 zile N. BADIU din producţia de cartofi. mai sus, in fapte dem­
Pe primele 9 luni tor la realizarea u- alte produse ale rea, trebuie să se muncească — ne spunea tovarăşul Cos- N. I. ZORLESCU ne de toată lauda, pen­
ale acestui an, ca nui volum de pro­ sectorului metalur­ cu toate forţele la slrînsul re­ tică Igna, preşedintele coope­ N. PANAITESCU tru care ţăranii coope­
urmare a folosirii ducţie mai mare cu gic. ratori Ie sint adine re­
coltei. Această acţiune conti­ rativei din Deva — se vor (Continuare in pag. a 2-a) cunoscători.
nuă la G.A.P. Deva, ca dealtfel termina de transportat şi cele (Continuare în pag. a 2-a)