Page 34 - Drumul_socialismului_1972_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 522 9 MIERCURI 11 OCTOMBRIE 1972
¡zwnugaKfflisEHH»

In sectorul II al E. M. Dîlja principialitate şi exigentă bi­
atmosfera de lucru este radi­ roul organizaţiei de bază pen­
cal schimbată In bine, oame­ lunca politică-orientată tru pasivitatea in muncă, au
nii muncesc cu mai multă dă­ propus ca noul birou ales să
ruire şi răspundere, iar rezul­ fie mai activ, mai energic, să
tatele se reflectă în cele a- întărească substanţial rolul de
proape 700 tone de cărbune conducător al organizaţiei de
date peste plan în prima săp- bază, să îndrume permanent
tămînă din această lună. Este efectiv spre realizarea activitatea productivă, să ia
evidentă atitudinea tuturor neîntîrziat toate măsurile care
membrilor sectorului fată se impun.
de soarta producţiei, faţă de — Este evident că de la 1
realizarea integrală a sarcini­ octombrie se lucrează mult
preună concură la îmbunătă­ sarcinilor ca ing. Nistor Ciută, şeful sec­
mai bine ca înainte — remar­
lor de plan. Comuniştii îi mo­
bilizează cu forţă de convin­
torului Ii. Oamenii sini con­
gere pe toţi ortacii lor, îm­
conducerea de partid şi de
ţirea activităţii sub toate as­ ştienţi de măsurile luate de
pectele, la sporirea producţiei stat şi le răspund prin fapte
de cărbune, la transpunerea mus Pop. Vrem să mergem slaba aprovizionare cu piese de muncă deosebite. Pentru
neabătută în viaţă a sarcinilor aşa pînă la sfîrşitul anului şi de schimb şi materiale, anu­ stabilizarea forţei de muncă
Conferinţei Naţionale a parti­ în continuare, dar să fim mai mite stări indisciplinare care s-a luat măsura repartizării
dului. mult ajutaţi. Personalul de la ţin in loc mersul producţiei. noilor angajaţi în brigăzi bune,
In munca politică se mai transport să-şi facă datoria aşa ,.Să ni se confecţioneze genţi unde se ciştigă bine, cazării
manifestă însă carenţe pentru cum trebuie. Azi-noapte (sîm- pentru scule şi scule bune" lor corespunzătoare în cămi­ Succesele (le prestigiu iure gLslratc in activitatea globală a Atelierelor centrale Gurabarza ae datorează şl tânărului matriţer
înlăturarea cărora trebuie ac­ bătă, 7 octombrie) nu am pu­ (Mihai Chezan) ¡ „Mecanizarea nul minei, asigurării unei Ispas Golcea, a cărui activitate stă sub semnul hărniciei şl eon ştiinciozităţâl.
ţionat energic, neîntîrziat. li­ tut transporta cărbunele pen­ tehnologiilor de lucru înain­ mese consistente. Vom lua şi
nele dintre ele au ieşit în e- tru că s-a defectat motorul de tează foarte greoi şi trebuie alte măsuri de îmbunătăţire a
videnţă şi cu prilejul adună­ la transportor şi nu a putut să realizăm in 6 ore tot atît muncii, de menţinere a clima­
rii generale de dare de sea­ fi reparat. Se duce lipsă de cit realizam în 8 ore" (Petru tului de lucru atît de favora­ Angajamentul — cuvin! de onoare al colectivului ! entru cunoaşterea
mă şi alegeri, care a înce­ piese de schimb ; nici şuru­ Scrădeanu) ¡ „Stările de indis­ bil ce s-a creat. cit mai multor
put cu multă întîrziere faţă buri nu avem. In ceea ce mă ciplină să fie sever sancţiona­ Minerul şef de brigadă Gri- P frumuseţi ale pa­
de ora anunţată, unii comu­ priveşte, mă angajez să lu­ te, să ne facem toti, dar ab­ gore Maxim şi tehnicianul este respectat? triei noastre, filialele O-
nişti au venit după ce a în­ crez mai mult şi mai bine. solut toti datoria" (Ion Cos­ Nagy Carol au relevat necesi­ ficiului judeţean de tu­
ceput adunarea, iar alţii — — In ultima vreme am tre­ tea). tatea îmbunătăţirii muncii de rism organizează mereu
între care s-au aflat Alexan­ cut prin unele greutăţi obiec­ — Faptul că sectorul II are partid, a disciplinei de pro­
dru Vina, Gheorghe Postica, tive, am mai generat şi noi cel mai mare pian în cadrul ducţie, a mecanizării procese­ noi excursii. De la în­
Anton Moldovan, Ioan Balint altele. Nu ne-am mobilizat în­ minei Dîlja ne obligă şi ne lor tehnologice, a bunei apro­ ceputul anului şi pînă
—au absentat nemotivat. să mai mult, cu toţii, aici, să mobilizează — a subliniat vizionări cu materiale şi pie­ Sporirile de producţie să fie obţinute in prezent, filiala din
Comuniştii care au luat cu- vedem ce putem face să înlă­ maistrul principal Iosif Birlen. se de schimb. „In abatajul f Brad a O.J.T. a organi­
vîntul în cadrul lucrărilor a- turăm lipsurile. Se ştie, ele Mai multă atenţie trebuie a- frontal nr. 1 în care lucrez e zat peste 120 de ex­
dunării generale de dare de sînt înlăturate acum prin a- cordată şi lucrărilor de revizii cărbune foarte bun. Ne anga­ cursii, la care au par­
scamă şi alegeri au insistat jutorul conducerii de partid, şi reparaţii. Eu chem la între­ jăm să-l exploatăm raţional, prin economisirea materiilor prime ticipat mai mult de
cu exigenţă şi răspundere a- personal al secretarului gene­ cere celelalte schimburi de la să înlăturăm operativ greută­
supra lipsurilor şi neajunsuri­ ral al partidului. De aceea, mina noastră pentru a spori ţile care, ştim bine, nu ne vor
lor din activitatea biroului or­ recunoştinţa noastră pentru cit ¡mai mult producţia de căr­ ocoli, să ne realizăm lună de Pe minunatele
ganizaţiei de bază şi a condu­ partid, răspunderile noastre bune a sectorului, a minei, . lună sarcinile de plan" (Gri-
cerii exploatării, din propria sînt cu atît mai mari. aşa cum se ¡prevede şi în do­ gore Maxim). „Ca secretar al şi materialelor
lor activitate, şi-au exprimat Alţi participanţi la discuţii, cumentele Conferinţei Naţio­ organizaţiei U.T.C. şi membru meleaguri aie
hotărîrea de a nu-şi precu­ printre care electricianul sub­ nale a partidului. în biroul organizaţiei de bază,
peţi eforturile pentru a da teran Mihai Chezan, minerul — Eu m-aş referi la un sin­ recunosc că am manifestat lip­ Animat de dorinţa firească şef 3e secţie, muncitor s-a Discuţia avută cu cadre de tării
mai mult cărbune, răspunzînd şef de brigadă, Petru Scrădea- gur lucru care are implicaţii să de orientare şi uneori co­ de a onora exemplar sarcini­ preocupat îndeaproape de bu­ conducere din cadrul între­
astfel grijii pe care partidul nu, artificierul Ion Costea au serioase asupra întregii noas­ moditate, dar sînt hotărît le de plan şi angajamentele na folosire a utilajelor, a spa­ prinderii a adus in prim plan
şi statul nostru le-o poartă, adus în dezbatere probleme tre activităţi : disciplina de să-mi revizuiesc atitudinea fa­ pc anul în curs, colectivul de ţiului de producţie, a timpului importanta pe care o capătă 21 000 de oameni ai
grijă concretizată în ultimele privind noua atmosferă de lu­ partid — şi-a început cuvin- tă de întreaga activitate pe muncă al întreprinderii de in­ de lucru. în prezent acţiunea de redu­ muncii din întreprinde­
măsuri aplicate in urma vizi­ cru generată de îmbunătăţirea tul minerul Vasile Baciu. S-au care o desfăşor în cadrul dustrie locală Petroşani a ob­ — Un pas important In a- cere a cheltuielilor materiale rile oraşului şi îm­
tei t o v a r ă ş u l u i Nicolae condiţiilor de muncă şi de via­ aminat adunări generale pen­ sectorului II" (Nagy Carol). ţinut rezultate bune. Merita do producţie, de a face întrea­ prejurimi.
Ceauşescu în Valea Jiului. tă ale minerilor, dar au sem­ tru că nu erau statutare, unii Comuniştii din sectorul II a fi amintită depăşirea planu­ ga activitate cit mai eficientă. De fiecare dată, la
— Luna asta am păşit cu nalat şi unele lipsuri : ^trans­ membri de partid plătesc co­ al E. M. Dîlja, ceilalţi salariaţi lui la producţia globală şi Se prevede în acest sens să solicitările oamenilor
dreptul — spunea minerul Re- portul defectuos în subteran, tizaţia numai după insistente, sînt hotărîţi să continue aceşti marfă pe primele 9 luni ale fie întărit controlul privind muncii, filiala din Brad
i alţii refuză efectuarea unor paşi cu dreptul pe care-i fac modul de urmărire a consu­ a răspuns cu prompti­
lucrări de urgentă în mină, se de la începutul lunii, să-i am­ anului, fapt ce a condus la La I.I.L. Pefroşarsi murilor specifice pe secţii şi
înregistrează încă multe ab­ plifice în viitor, să răspundă realizarea angajamentului asu­ locuri de muncă, valorificîn- tudine asigurînd autobu­
senţe nemotivate de la lucru, prin fapte de muncă deosebite mat pe întregul an in pro­ du-se toate posibilităţile de zele cerute, ghizii nece-
sdii şi punînd la dispo
AU CUVÎNTUL CITITOR» se dau cu uşurinţă un mare grijii pe care partidul şi sta­ porţie de 71 Ia sută. Exislă folosire pe o scară mai largă ziţia turiştilor o gamă
număr de învoiri, se produc tul le-o poartă, condiţiilor me­ deci premise ca pînă la sfîr­ a înlocuitorilor şi deşeurilor largă de tipărituri —
acte de indisciplină în mină, reu mai bune de muncă şi de şitul anului acest harnic co­ cest sens — ne declara tova­ rezultate din prelucrări. pliante, ghidurl, afişe —
cum a fost cazul petrecut re­ viaţă ce le sînt asigurate. lectiv să raporteze depăşirea răşul Marcel Trifan, şeful ser­ Succesele obţinute pînă tn în scopul popularizării
substanţială a angajamentelor
viciului plan — s-a făcut o-
Ce aşteptăm şi ce ne oferă cent la putui auxiliar. DUMITRU GHEONEA de plan asumate. dată cu generalizarea schim­ prezent de colectivul I.I.L. Pe­ obiectivelor turistice.
Vorbitorii au criticat cu
In perioada ce urmea­
bului II în principalele sec­
Cu toate greutăţile întîm-
pinate în acest an, în carie­ toare productive. Ne-am preo­ troşani sînt dovada potenţia­ ză, cind se face şi o
lului productiv de‘ tare dispu­
re au fost extrase şi livrate cupat de recrutarea persona­ ne întreprinderea. Amplifica- reducere a tarifului de
asezămintul de cultură peste prevederi cu 3 000 tone lului corespunzător, urmărind lea efortului colectiv va duce Brad a O.J.T. are plani­
50 la sută, filiala din
îndeaproape integrarea fiecă­
agregate de carieră mai mult
decît angajamentul anual re­ ruia !a locul său de muncă. desigur la creşterea substan­ ficat să organizeze alte
înnoit. De asemenea, s-a de­ Calificarea muncitorilor a ju­ ţială a producţiei suplimenta­ noi şi interesante ex­
păşit angajamentul la produ­ cat un rol important în acti­ cursii în scopul cunoaş­
„Este nesaUsfăcătoare activitatea culturală care se desfă­ re, fiind astfel realizat cu suc­ terii a cit mai multe o-
şoară in prezent in oraşele mici“ — ne scrie Tiberiu Vanca se metalice cu 244 000 Iei, iar vitatea noastră. Pînă în pre­ biective turistice de cit
din Brad. Şl continuă : „Spun nc.satisfăcăloare pentru că la activitatea de autodotarc cu ces un deziderat major carac­
•spectacolul cu public nu este dirijat, ci se desfăşoară in zent, 60 de muncitori au ab­ teristic fiecărui colectiv de mai mulţi oameni a)
cele mai multe cazuri ia voia lntimplării, pentru că pc plan 250 000 lei. Au fost asimilate solvit un curs de scurtă .du­ muncii.
local nu există preocuparea răspindiril raţionale a culturii... muncă din judeţul noslru.
in privinţa consumului bunurilor materiale intre oraşele miel 8 produse noi, iată de 5 cit rată în meseriile de lăcătuş,
şi mari nu există deosebiri esenţiale, in timp re in privinţa prevedea angajamentul. ION COJOI
consumului de valori spirituale, deosebirea este evidentă. tîmplar şi miner. D. CORNEL corespondent voluntar
Această situaţie poate fi şi trebuie înlăturată“. — Rezultatele obţinute In
Semnatarul scrisorii, după ce arată cit de puţin se re­
zumă activitatea culturală în oraşul Brad, linia minimei exis­ acest an — ne declara Ing.
tenţe în conceperea ci, încheie cu cîtcva propuneri demne Emeric Farcaş, directorul în­
de atenţie, din care spicuim : relaţii permanente cu formaţii
profesioniste şt desfacerea prin comitetele sindicale a unor treprinderii, sînt urmarea fi­
abonamente pentru stagiuni anuale la spectacole de teatru, rească a muncii holărîte de­ Muncă fără răgaz, un ritm susţinut de
opere, concerte simfonice, organizarea prin Uniunea Artişti­
lor Plastici a unor expoziţii, popularizarea largă a conferin­ puse de fiecare colectiv din y
ţelor şi conferenţiarilor ş.a. — intţ-un cuvânt afiş cultural
bogat şi consistent. secţiile productive. Desigur,
Sintem siguri, tovarăşe Vancu, de faptul că demersul dum­
neavoastră va fi auzit do forurile locale care se ocupă de am avut şi greutăţi, dar ele lucru, indiferent de condiţiile atmosferice,
aceste probleme şi care in mod firesc trebuie să fie recep­ au fost treptat rezolvate cu
tive ia cerinţele cititorilor. Totodată, bănuim că nici un lu­
crător al Casei de cultură din oraşul Brad nu se va supăra mult simt de răspundere. Am
dacă veţi colabora, fie numai prin propuneri, cu acest aşe- reuşit ca în perioada scursă
zămint cultural. Participarea cetăţenilor la viaţa spirituală a
localităţii nu se poate rezuma numai ia calitatea de spec­ de la începutul anului să con­ la strîugerea grabnică a recoltei
tatori.
A doua scrisoare este cea a cetăţeanului Mihai Andrei din tractăm în întregime utilajele
Deva. Acesta îşi arată nemulţumirea faţă de aspectul cămi­
nului cultural din Deva (cartierul Ceangăi) : curte neîngri­ necesare în secţii, a căror va­
jită (s-ar putea amenaja aici, de pildă, terenuri de volei), loare se ridică la peste un mi­ (Urmare din pag. 1) treaga producţie se află în strînsul cit mai grabnic al re­
sala slab luminată, lipsesc scaunele la spectacolele cinema­ cîmp. Se impune din partea coltei.
tografice. atmosferă insuportabilă etc. lion de lei. De asemenea, s-a
Mergind pe urmele scrisorii, sintem nevoiţi să recunoaş­ dublat capacitatea de forma­ tofi s-au recoltat 45. Singura consiliului de conducere lua­ Cu tot timpul neprielnic,
tem (cu părere de rău) că „fotografia“ semnatarului scriso­ rea de măsuri pentru trans­ muncesc cu hărnicie la strin-
rii este autentică. Ne-a surprins şi pe noi aspectul dezolant re în bala de turnare şi a unitate care a terminat aceas­ portul recoltei. sul recoltei şi ţăranii coope­
al acestui aşezămint de cultură. Ca o casă a nimănui. Pen­ tă lucrare este C.A.P. Bejan.
tru ei, Înainte de a fi cămin cultura! sau casă de cultură, intrai în funcţie o nouă sta­ Strîugerea recoltei de cartofi In ce priveşte porumbul, su­ ratori din unităţile agricole so­
ar trebui să fie casă, pur şi simplu, adică un ioc in care işi ţie de concasare în cariera trebuie intensificată la C.A.P. prafeţe mai mari — do 10-25 cialiste din cadrul consiliului
pot petrece o parte din timpul liber cetăţenii cartierului. intercooperatist Simeria. Tova­
Problema îngrijirii căminului nu este deloc minoră, as­ Maleia. Hărău, Bîrcea Mică şi Şoi- ha — s-au recoltat la C.A.P.
pectul acestuia influenţând direct în bine sau in râu acti­ muş. La sfecla de zahăr — Bejan, Banpotoc, Bîrcea Mică răşul David Crişan, preşe i'n-
vitatea sa culturală. Măsurile energice luate pe cultură care trebuie strinsă cit si Cristur. Activitatea la cu­ tele consiliului, ne relata că
Şi cum este vorba de o ..problemă“, la întrebarea ,.plnă linia organizării producţiei şi mai grabnic — mai sînt de re­ lesul porumbului este în pli­ se depun eforturi stăruitoare
cind acest aşezământ va arăta ca o casă a nimănui ?“ aş­ în toate unităţile la strînqe-
teptăm răspunsul Comitetului municipal pentru cultură sl a muncii au avut influenţe coltat 6 ha la C.A.P. Banpo- nă desfăşurare în toate uni­
educaţie socialistă, Comitetului municipal Deva al U.T.C. şi, pozitive asupra realizării an­ tăţile. Zilnic, sute de familii rea recoltei. La C.A.P. Bobîl-
bineînţeles, al întreprinderii cinematografice Judeţene. toc şi 10 ha la Şoimuş. C.A.P. de ţărani cooperatori lucrează na aproape 100 cooperatori au
Operatoarea iâlaria Pitoiu, din cadrul scoţiei (le mase plastice gajamentelor asumate sub din Hărău, deşi a terminat de la culesul porumbului şi tă­ recoltai porumbul într-o sin­
C. D. a F.C. Orâştie, este una (lin muncitoarele fruntaşe ale secţiei; in­ conducerea organizaţiei de gură zi, luni 9 octombrie, de
tre altele, cn işi depăşeşte planul lunar cu peste 3 la sută. recoltat toată suprafaţa culti­ iatul cocenilor. La C.A.P. din
paitid, fiecare cadru tehnic, vată cu sfeclă de zaiiăr, în- Archia, ne relata inginerul şef pe o suprafaţă de 10 ha, cul­
al cooperativei, tovarăşul Va­ tură după rare urmează a se
sile Bărbuţă, au ieşit ieri la însă mintă grîu. In acelaşi limp,
cules peste 30 de ţărani coo­ s-au transportat din cîmp 40
Cci 25 de ani ciţi se Coboară şi Milotin, con­ peratori care au recoltat po­ tone de cartofi.
vor împlini anul a- ÊS structorul coşului. Se toarnă rumbul de pe 3 ha. Aici, după Şi la C.A.P. Rapoltu Mare
cesta, de cind s-a năs­ IS TO RIA CELOR PATRU „M motorină, se dă foc. Ieşim. ce culeg porumbul, ţăranii co­ se manifestă interes şi preo­
cut Republica românească, Ceva mai tîrzlu ies Mariş operatori taie şi cocenii în a- cupare pentru executarea lu­
nu reprezintă doar „sjertul şi Milotin. Au ochii roşu de. ceeaşi zi. In acest fel se asi­ crărilor de recoltare. Un nu­
de veac" cifric, nu numai hai, şeful unei echipe com­ glas: — Nicolae Mărculescu este îndrăgostit! De cine ? Vom fum, tuşesc. Ionel Mariş ia gură eliberarea terenului în măr de aproape 100 de co­
ani adunaţi peste ani, ci plexe de constructori. Desi- — Bine ! prezent mereu la cea mai spune abia la urmă! din nou o găleată cu motorină vederea executării arăturilor operatori au strîns şi trans­
mult mai mult — o ISTO­ 'gur, fiecare din cei patru Totuşi, cu întrebările. ,.a- înaltă temperatură a muncii. ...Ionel Mariş, maistru şi coboară cileva trepte ale şi pregătirii acestuia pentru portat, în ziua de 9 octombrie,
RIE ! Sint o istorie a fiecă­ oameni are povestea sa pro­ jutătoare" am aflat... înain­ Şi despre Malancca ştim jurnalist, ia în primire, i- scării metalice. Varsă mo­ însămîntări. sfecla do zahăr de pe 7 ha şi
rui om al muncii in sfertul prie, dar biografiile lor se te de aprinderea focului, multe! Dar, nu ştim că inediat după aprinderea fo­ torina pe cea mai apropia­ Timpul se menţine în con­ porumbul de pc 5 ha. Activi­
de secul in care, printr-o unesc cu destinele aceluiaşi în furnal au fost mai mulţi Teodor Malancea este „bol­ cului de uscare, unul din tă grămadă de lemne. Flă­ tatea de stringere a recoltei
muncă înaripată, organizată oraş — Hunedoara, sînt le­ oameni. Au ajutat la aran­ nav" după lucrările de schimburile furnalului nr. cările i se joacă mai sus tinuare nefavorabil. Tocmai a- se desfăşoară intr-un ritm tot
fi condusă de partid ne-am gate cu acelaşi brîu de gin- jarea lemnelor, la pregăti­ montaj — cum ne-a spus — 9. II găsim prezent, ziua ori de tălpi. Milotin îl strigă a- vînd în vedere acest lucru, nu mai susţinut şi în celelalte co­
ridicat spre fericire şi bu­ duri şi împliniri. Iată de rea ,.cuiburilor" pentru joc... din anul 1952, cind a parti­ noaptea, Ia C.A.M.C. urmă­ fară. Să ne amintim de a- trebuie să se aştepte îmbună­ operative agricole din cadrul
năstare. lumină şi adevăr. ce ne-am hotărît să scriem Apoi, au ieşit şi in bezna cipat ca şef de echipă la rind aparatele care înregis­ cest „M"... Comunistul Mi­ tăţirea vremii, ci trebuie ac­ consiliului intercooperatist,
Oamenii au crescut odată in aceleaşi rinduri cileva jurnalului au rămas cei doi darea in funcţiune a fuma• trează temperatura, suprave­ hai Milotin este autorul a cum sînt cele din Sîntandrei,
cu Republica, şi-au clădit crimpcie comune din istoria comunişti : Xlărculescu şi lului nr. 6, Nu ştiam ca ghind focul din furnal. Dar 16 coşuri dc fum — 4 de Ml ţionat cu forte sporite, indi­ Foit, Totia, Tîmpa, Băcia, Pc-
viaţa viguros. legindu-şi m şi 12 de 100 m. Un co­ ferent de starea timpului, la treni ş.a.
pentru totdeauna anii şi vi­ leg al său, Matei Ştadler, a
sele de un loc ori altid al plecat să lucreze ta Mintia
ţării. şi acum sc află pe cel mai
Există mulţi oameni care înalt coş din ţară, de 240 Cel mai mare impediment
la începutul acestei istorii m, la Rogojelu. Milotin şi-a
au fost atraşi, ca de un mi­ celor patru ,.M". Malancea. Fiecare avea citc alunei, în ’52, nu s-a pre­ şi el este legat tot printr-un călit mulţi oameni în con­
raj. de cetatea Hunedoarei. ...23 August 1972, orele o torţă improvizată din cir- zentat o lună... la serviciu I foc de noua istorie siderur­ strucţia coşului furnalului
Poale focurile acestui oraş. 11.45. Doi dintre cei mai re­ pe îmbibate cu motorină. — Am fost numit şeful gică a Hunedoarei. nr. 9, unde a fost aplicată
care nu se sting niciodată, putaţi oameni prezenţi la Au mers vizavi de gura nr. secţiei întrecere şi salariza­ ...6 septembrie 1972. orele cu succes o tehnologie nouă AŞTEPTAREA
poate oţelurile sale nobile' jurnalul nr. 9 sint aleşi de 12, unde aveau scara meta­ re. Nu mi-a plăcut birocra­ 11,30. Trebuia aprins focul — cofragul glisant. Pompe­
pc care le-au intîlnit peste către comunişti să aprindă lică dc refugiu. Au aprins tismul. sini un om practic pentru tiraj la coşul de le, vcrinele, tijele sau furtu­
lot întruchipate în bunuri, focul pentru uscarea colosu­ torţele şi cu ele cuiburile şi am continuat să merg pc fum, dc 100 m, al noului nurile de depresiune au fost (Urmare din pag. 1)
ori poate numai imaginea lui siderurgic : Malancea şi pregătite cu aşchii şi udate şantier... furnal. Aici, am fost mar­ „uneltele" noi folosite in
grandioasă a Hunedoarei — Mărculescu. Un constructor cu motorină. Malancea a Şi cile alic fapte din is­ torii evenimentului şi n-am construcţie. Comunistul a
aflată din cărţi scrise şi ne­ şi un siderurgist! Este o luat-o pe partea şticului de toria acestui harnic con­ mai întrebat, pe nimeni. reuşit de minune construc­ După timp bun se aşteaptă şi la Pui, Sîntămărie şi
scrise — cu coşuri fabuloa­ mare cinste, doar e vorba fontă. Mărculescu pe jumă­ structor nu ştiam! Cea mai Maistrul Petre Puţinelu a ţia ! Nc-a spus asta şi s-a în alte părţi. Cum însă timp bun nu prea putem aş­
se, cu furnale şi cuptoare de primul botez al focului tatea cealaltă. Un cuib de-al mare satisfacţie : darea in cerut un chibrit şi i s-a dat bucurai ca un copil atunci tepta, se impune din partea comitetelor comunale de
gigantice, i-o fi determinai pe care îl primeşte cel mai lui Malancea nu se aprin­ funcţiune a primului cuptor o cutie de 15 bani. Mariş cind după aprinderea focu­ partid, a consiliilor populare comunale să ia urgenl
pe oameni s-o aleagă drept mare obiectiv siderurgic hu- sese bine şi s-a întors la el. dc la O.S.M. II. Apoi, mon­ a luat o găleată cu motori­ lui pentru tirajul coşului ne. măsuri pentru impulsionarea strîngerii recoltei. Pe
vatră a vieţii lor. Indiferent ncdorcan al actualului cin­ A călcat pe un lemn care tarea a 60 dc poduri rulan­ nă. Am coborit împreună fum. sus. din coroana si­ raza consiliului intercooperatist Haţeg există încă su­
care din aceste ipoteze — cinal. l-a pleznit peste frunte. In te la laminorul de 450 mm. scara dc metal aşezată cam tuată la 100 m înălţime au prafeţe mari de cartofi nerecoltate. Sigur, pămîniul este
îmbibat cu apă. Trebuie însă recoltat şi în aceste con­
ori toate deodată — vor fi — Cum l-aţi aprins ? sfirşit, iotul s-a terminat cu Corpul central al fabricii la... 90 grade, pe gura tune început să iasă primele sca­ diţii, bineînţeles asigurlndu-se o depozitaro corespun­
acţionat, cert este că aceşti întrebarea, recunoaştem, bine. nr. 2 de aglomerare! Călan. Lului. Jos, in tunel, curăţe­ me de nori albi. Era prima zătoare. De utilitatea acestei soluţii se pare că trebuie
oameni au devenit hunedo- rămine suspendată. Ea vrea — Cine a ieşit ultimul din Hunedoara, Aiud — repere nie şi linişte. Tunelul sea­ solie a focului trimisă spre convinşi înaintea cooperatorilor chiar unii specialişti,
reni. să însemne : ce ai simţit to­ furnal ? geografice ale constructoru­ mănă cu un metrou, cu pa­ înălţimi prin coşul de fum ! care îşi asumă răspunderea cu mare greutate. Unii
Aici, la Hunedoara, in fo­ varăşe Mărculescu. ce ai — Mărculescu ! A vrut el lui Malancea ! Apoi: o ac­ vaj. cu boltă şi cu gurile Şi cm tras o concluzie: ingineri, în Ioc să caute soluţii pentru a recolta car­
cul luptei cu timpul care simţit tovarăşe Malancea. să mai vadă o dată cele opt cidentare la furnalul nr. 6. de corespondenţă pentru Mărculescu, Malancea, Mariş tofii şi din teren moale, apelează la argumente pentru
s-a dat pc marele şantier cind aţi dat foc lemnelor vilvătăi! Apoi : cu o cirjă Malancca caupere. Vatra furnalului şi Milotin — cei patru ,.M“ a demonstra contrariul.
al furnalului nr. 9. i-am in- din furnal ? Ea vrea să în­ Despre Eroul Muncii So­ urcă la 40 m înălţime. Ter­ este zidită cu cărămizi albe ai reportajului nostru — Zilele acestea sînt hotârîtoare. Nu mai este timp
iUnit pc cei patru ,,M" : semne : cum v-aţi petrecut cialiste ştim multe fapte de mină cu doctorii, cu îngriji­ şi cenuşii, un adevărat pa­ pentru.. aşteptare. Trebuie folosită fiecare oră bună
Mărculescu Nicolae. Erou al cele 10 minute în furnal, înalt eroism! Ca maistru rile. îl cheamă sunetele mi­ vaj de... centru ! Capătul de sint îndrăgostiţi! De cine. ?
Muncii Socialiste, Malancca v-au lăcrimat ochii, v-a fost principal la secţia a II-a raculoase ale muncii monio- sus al furnalului este rotund Bineînţeles, tot de un „M", de lucru, orice posibilitate pentru a strînge recolta a-
Teodor, maistru principal frică de vilvătaie ? Ea vrea al cincilea, MUNCA ! cestui an şi a pune bazele recoltei anului viitor. Aces­
monlor, Mariş Ionel, mais­ să însemne mult, dar... cei furnale a C.S.H. — din care rilor! Ca şi Mărculescu. ca un inel. In tunel sini tui imperativ trebuie să-i răspundă acum toţi comu-
tru jurnalist, şi Milotin Mi- doi „M" răspund intr-un face parte şi ultimul colos harnicul constructor este... patru grămezi de lemne. MARIN NEGOIÎA nişiii de la sate, toţi membrii cooperatori şi lucrătorii
I.A.S.