Page 35 - Drumul_socialismului_1972_10

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 522 © MIERCURI 11 OCTOMBRIE 1972

Patronarea atelierelor-şcoală de către Debut universitar

sub semnul
unităţile economice—un act cu muncii F I L M Editoriale

O carte, fără îndoială, căutată de masa largă de ci­
* Anul universitar hunedo- ii Binecuvîntati animalele titori, de vîrste şi profesii diferite, este cea cuprinzînd
rean 1972-1973 a început ÜÜJ „Cugetări" de Nicolae Iorga (Editura Albatros), nume
de mare rezonanţă în cultura românească. Ea ajută la
valoare de contract ferm de două săptămîni, studen­ In privinţa lui Stanley Kra­ adolescentin. Deasupra porţii ta­ o mai bună lămurire asupra omului şi savantului, ideo­
sub semnul muncii. Timp
şi copm
logului şi istoricului, după cum afirmă în Cuvîntul in­
ţii Institutului de mine din
Petroşani şi ai Institutului
berei de vară — loc în care sc
Barbu Theodorescu. Aflăm astfel S Nicolae Iorga s-a
de subingineri din Hune­ mer, ale opiniile publicului cinefil naşte revolta copiilor — atîrnă troductiv cel care s-a îngrijit de editarea volumului,
specialitate
C
de
şi
criticii
doara au îmbrăcat haina de coincid : Kramer este un mare ridicola inscripţie : „Trimiteţi-ne consacrat muncii fără odihnă fiindcă „învăţat e omul
In anii din urmă, pregăti­ nat de către Atelierele cen­ rarea atelierelor-şcoală cu ma­ ! lucru, prezenţi fiind cu regizor, sensibil la fenomenele un boy şi vă vom înapoia un care nu mîntuie niciodată de învăţat", după cum se
rea practică productivă a e- trale din Crişcior. Despre as­ terii prime sau valorificarea mintea şi fapta alături de şi seismele ce caracterizează lu­ cow-boy“. Scopul este, deci, me­ exprimă însuşi autorul „Cugetărilor" într-una din acele
adolescenţilor
tamorfozarea
mea
Kramer
re­
modernă.
Pentru
levilor — această componen­ pectele pe care le îmbracă produselor acestora. Sperăm cei ce scot din adîncuri cinematograful este — cum sin­ calcitranţi in notiţe docile, de­ „laturi de adevăr care seînteie".
tă de bază în procesul de e- patronarea aceasta ne vorbeş­ că pînă la urmă să găsim îm­ cărbunele ori în preajma gur mărturiseşte — „un mij- personalizate, ale uriaşului me­ O
in
tlucare pentru viată a tinere­ te tovarăşul Florea Mihoc, di­ preună o soluţie". încinselor cuptoare ale Hu­ \ loc de a comunica un mesaj canism social, turmei rotiţe de cuminţi, O altă mare personalitate a culturii şi literaturii
Ideile
umanităţii“.
bizoni
asemănătoare
conştiinţei
tului — a fost din ce în ce rectorul întreprinderii menţio­ Intr-un cuvînt, conducerea nedoarei. înaintate, • vehiculate de filmele căreia nu-i mai trebuie liberta­ noastre este Camil Petrescu. Pe lîngă majora sa con­
mai mult accentuată prin pa­ nate. „Chiar astăzi (5 octom­ întreprinderii amintite a înţe­ In aceste zile, emblema sale, impecabilul său profesio­ tea. Bizonii aşteaptă răbdători tribuţie în domeniul literaturii, teatrului, ca gazetar,
tronarea unor şcoli de către brie — n.n.) am încheiat îm­ les că patronarea nu poate fi studenjiei, prezentă la U- nalism asigură cineastului un să fie vinaţi în schimbul sumei Camil Petrescu s-a afirmat şi ca eseist de notorietate.
prestigiu
„Procesul
de 40 dolnri. Nu întîmplător co­
binemeritat.
unităţile economice, prin ate- preună cu directorul şcolii nici efemeră, nici formală, ci zina de utilaj minier Petro­ maimuţelor“, „Procesul de la pii, duşi să vadă o astfel de vi- Volumul de „Teze şi antiteze" îngrijit de Aurel Pe­
lierele-şcoalâ, prin contactul contractul pentru anul şcolar trebuie să devină axul între­ şani, la toate minele din Nürnberg", „Lanţul“, „Corabia nătoare regizată, aleg ca formă trescu cuprinde un mare număr de astfel de „modali­
mai strîns al elevilor cu pro­ 1972/1973. Tot noi patronăm gului proces al pregătirii feh- Valea Jiului, la Brad, Mol­ nebunilor“, „Gliici, cine vine la de revoltă eliberarea turmei din tăţi artistice care răspund cum nu se poate mai bine
staulul de bîrne. Şi cit de du­
cină 7“ şi chiar „O lume nebu­
ducţia. şi atelierele de la Şcoala ge­ nico-productive din şcoală. dova Nouă, la Institutul de nă, nebună, nebună“ sînt stră­ reroasă e decepţia cînd bizonii dinamismului lăuntric ca şi mobilităţii obiective" do­
bătute de un adine umanism, de
Desigur, greutăţi există, nu nerală nr, 1 din Brad şi de la Viata atelierelor-şcoală tre­ cercetări şi proiectări mi­ un umanism care îl implică pe nu acceptă libertatea ce li se o- vedite de marele scriitor. Amintim cîteva titluri: „No­
ferâ.
visele,
Toate
năzu­
toate
toate utilajele sînt disponibile, Buceş. Pentru Şcoala genera­ buie legată de cea a unităţii niere pentru huilă. îndru­ cel din sală într-o problemati­ inţele se prăbuşesc in conşti­ ua structură şi opera lui Marcel Proust", „Addenda la
nu toţi instructorii pot spune lă din Luncoiu de Jos, după care o patronează, producţia maţi de cadrele didactice de că gravă, respingînd comunica­ inţele hipersensibilizate, râmi- Falsul tratat", „Teatrul de idei", „Despre realism" ş.a.
că dispun de timp liber, mai cum prevede contractul, noi atelierelor-şcoală să facă par­ la dilerile catedre, .studen­ rea cu o atitudine indiferentă, nînd doar realitatea a cruntă a
zbaterii
umilin­
neputincioase,
îngăduitoare sau snobă.
lipsesc spatii corespunzătoare le vom realiza, printre altele, te integranta din cea a între­ ţii participă efectiv la rea­ „Binccuvîntaţi animalele şi co­ ţelor diurne inumane. Actorii-
amenajării atelierelor ş.a. Dar, un aparat de sudură — con­ prinderii tutelare. Trebuie deci lizarea planului de produc­ piii“ este un film şocant, o pa­ copii Bili Mumy, Barry Bobins, Pentru melomani
a
acolo unde au fost excluse din fecţionat anume pentru ca e- înlăturate unele asperităţi din ţie. rabolă apologetică reacţie a idealului Miles Chapin, Dare! Claser, Bob
ca
nonviolenţci
vio­
noţiunea de patronare acele levii să se deprindă cu ase­ calea colaborării lor şi creat E un prilej excelent de lenţei, o tulburătoare viziune de­ Kramer şi Marc Valramian cred Reţinem atenţia meloma­ na Sărăroiu, nume cunoscu­
,,justificări" şi eschive (nefon­ menea dispozitiv — şi un un consens general : şcoala însuşire a disciplinei mun­ spre libertate şi demnitate. in rolurile lor cu o statornicie nilor cu cîteva discuri, re­ te, voci extrem de îndrăgi­
date, fireşte), rezultatele au cuptor de turnătorie. In mo­ să ajute întreprinderea în re­ cii, de familiarizare cu pro­ — Filmul este — în acelaşi timp proprie doar nevîrstnicilor. Da­ te. Din domeniul muzicii u-
o anchetă de sociologie a ti­
început să prindă contur. Iată mentul de fată, instruirea ele­ crutarea de noi cadre tehnice, blemele efective ale pro­ nerelului şl o artă poetică înăl­ torită lor mesajul lui Kramer, cital de muzică populară şi
un exemplu. vilor o face Ieronim Ivan, căci este cel mai sigur rezer­ ţătoare. Şi in această artă poe­ formulat deloc didactic, deloc uşoară, apărute la Electre- şoare amintim discul Mar­
muncitor cu înaltă calificare. vor de forte productive, iar ducţiei. Activitatea în co­ tică nu se valabillzează concep­ abstract, ne rămîne în conşti­
La Şcoala generală din lectivul brigăzilor de mun­ tul „muzica înainte de toate“ inţă ca un memento : „Intoar- cord şi aflate la această oră garetei Pîslaru, personalita­
Luncoiu de Jos (director Teo­ Pentru unele lucrări de for­ partea cealaltă, întreprinderile, că, unde muncitorii devin al lui Verlaine, ci „adevărul îna- ceţi-vă obrajii către OM, sal­ în magazinele de speciali­ te artistică completă.
concept
de
enunţat
dor Magdalena) chiar de la jare, strungârie, presare etc., să acorde sprijin material ne­ veritabil profesori pentru inte Kramer toate“, deplină lucidita­ vaţi, cit îi mai puteţi salva pe tate. Este vorba de cele
de
cu
intrare te întîmpină o vitrină- adică lucrări ce depăşesc cesar, deoarece o fac în pro­ practică, constituie cadrul te. Această poezie dură face din binccuvîntaţii copii 1“.
expozitie ce conţine obiecte a.b.c.-ul meseriei, asistenta priul lor interes. film o creaţie de excepţie, năs­ semnate de Ion Cristorea-
confecţionate de elevi în ate­ tehnică va fi asigurată cu per­ Exemplul pe care l-am re­ cel mai adecvat educaţiei cută pe solul sincer al artei cu AL. COVACI nu, Bcnone Sinulescu, Uea-
tendinţă.
lierul de lăcătuşerie (ciocane, sonalul nostru. In vederea bu­ dat demonstrează că, atunci prin muncă pentru muncă, Subiectul filmului — scris de Spectacole
echere, dălţi şi chiar un „cerb nei desfăşurări a procesului cînd eforturile se conjugă la oferă viitorilor ingineri şi Mac Benoff, după romanul lui
de bronz" — pesemne exer­ de pregătire practică, avem unison, cînd patronarea se ex­ subingineri repere sigure Ia Giendon Swarthaut — se inspi­ Cunoscutul ansamblu
din
viaţa
copiilor-proble-
ră
ciţiu la lecţia despre turna­ un „comitet operativ" format primă în forme concrete, le­ mă. Eroii lui Kramer sînt, de folcloric „HAŢEGANA",
rea metalelor). In atelier gă­ din maistrul Victor Almăşan, garea învătămîntului de pro­ întîlnirea definitivă cu pro­ această dată, preadolescenţi şi reîntors de la Festiva­
sim montate 14 menghine, un şeful serviciului aprovizionare, ducţie devine realitate. ducţia. adolescenţi complexaţi, ultrali- ■¡■lili lul internaţional de la
polizor electric fixat în pere­ Iosif Matieş şi directorul şco­ mizl sau agresivi, torturaţi me­ Zielona Gora (R.P. Po­
reu de ghidul inutilităţii lor, ti­
te, panouri cu norme N.T.S., lii, Teodor Magdalena. In ul­ C. DROZD ranizaţi de experienţe psihana­
halatele de lucru ale „lăcătu­ tima instanfă, ne pregătim din litice, de metodele bizare ale u- i , ? >' J.. lonă), unde a avut o
t
precar.
şilor". Totul aduce cu o co­ timp cadrele de muncitori ca­ nui sistem educaţional toţii un frumoasă comportare, o-
Copiii
au
cu
aceştia
pie redusă a unui atelier o- lificaţi. Trebuie să fim însă 0 metodă originală de activizare a ele­ „trecut“, pete, in biografiile lor feră, vineri, minerilor
de la Exploatarea Muh-
bişnuit dintr-o fabrică. realişti : există încă aspecte sumare, sortiţi să se „purifice“ cel, un spectacol din
— înainte de a reintra în socie­
Atelierul-şcoală este patro­ nerezolvate cum ar fi asigu­ vilor în procesul de predare-învăfare tatea onorabililor — în purgato- care nu vor lipsi îndră­
Intr-un mare număr ele şcoli se aplică cu rezultate bune riile ipocrite, situate cu grijă gite melodii populare
în afara societăţii. Pentru că nu
o metodă originală privind activizarea elevilor in procesul salvarea sufletelor îngerilor ne­ dedicate fruntaşilor In
de predare-învăţarc. gri este importantă, ci păstra­
Concepută şi experimentată de Institutul de studii pe­ rea aparenţelor. Şi, în dormi­ §â&> M < ' Ş*«- •••• \ ■’ *'"<■>' ®*ţ w producţie. Ele vor fi
Cadru muncitoresc . dagogice din Capitală, în respectivă Este cu in cadre de împărţirea toarele cerberi se ţes vise priviri Ţ'v " W- prezentate de interpreţii
din
colaborare
didactice
supravegheate
de
întreaga
vedere
o
nouă
Viorica Brînduşan, Craia
are
ţară,
metoda
de
despre
vorba
a
structura
lecţiei.
organizatorică
foarte
lecţiei in două momente distincte : primul — in care ele­ o viaţă mare-marc, pură, despre o - '»vH' , ' ? i' Blaj, Petrică Lupaş (ta­
liber­
tihnă
despre
mod
desfăşoară,
în
vii
o
obser­
independent,
de
activitate
tatea rîvnită cu o tensiune con­
primirii în pionierat vare, de cercetare şi descoperire a datelor cuprinse in lec­ stantă. Eroii se află la virsta la ' Ä S i i: ragot), precum şi de ta­
:
iar
—
a
celălalt
ţie,
obţinute
sintetizare
de
de
rezultatelor
raful dirijat de Voicu
care
într-o
ierarhie
cred
mai
cu
şcolari.
astfel,
ele, în Elevii îşi însuşesc, laboratoare cunoştinţele, lucrînd clasă. autentică a valorilor şi se opun Stănescu.
ateliere
şcoală,
şi
de
cabinete
in
conservă,
reguli­
adevărurilor
—
Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din Profesorul devine, în felul acesta, principalul consultant lor osificate cu toată forţa de Scenă din film
şi colaborator al muncii independente a elevilor.
cadrul întreprinderii de prefabricate din beton Bîrcea- percuţie a impulsului lor vital,
Deva, deţinătoare a drapelului de fruntaşă pe ramură
şi decorată cu Ordinul Muncii clasa a Il-a, a fost gaz­
da detaşamentului de pionieri al clasei a Vl-a B şi a
elevilor din clasa a Il-a de la Şcoala generală nr. 4 — Tovarăşe director, vă
rugăm să ne spuneţi ce mă­
Gojdu, pe care dealtfel o şi patronează. 0 comună in care oamenii suri aţi luat pentru deschi­ Mustăria -un brat de
Scopul adunării detaşamentului de pionieri în incin­
ta întreprinderii a fost primirea celor mai buni elevi derea şi buna funcţionare a
dintr-a Il-a în pionierat, într-un cadru muncitoresc, fes­ mustăriilor ? trestie si trei rogojini?
tiv. Astfel, în faţa schimbului I, care ieşea la acea oră —...Am pus trestie, rogo­
şi a schimbului II, ce urma să intre, a'avut loc emo­ trăiesc din plin jini...
ţionanta acţiune de intrare în pionierat. începută prin — Ceva deosebit faţă de
intonarea „Tricolorului" de către toţi cei prezenţi în anul trecut ? mustul în faţa consumatori­ unde vine acesta : întreprin­
sala clubului, neîncăpătoare la acea oră, manifestarea —...Rogojini, trestie... lor, dar nu am reuşit...". derea viei şi vinului Hune-
s-a desfăşurat sub semnul unui adînc fior patriotic. satisfacţia Acest dialog... grăitor s-a Şi totuşi unde a fost preo­ doara-Deva.
Astfel, celor peste 1 000 de pionieri ai şcolii li s-au a- purtat aşa cum îl citiţi. A cupare din timp s-a mai fă­ — Comerţul se plînge că
dăugat încă 11 dintre cei mai buni la învăţătură şi dis­ : laitmotivul întrebărilor' cut cîte ceva. La D.cva..s.-au n-are must, mai bine spus
ciplină.. La Topliţa iarna vine mai în fiecare sîrhbătă seara şi tea localităţii unde trăiesc ■..noastre, şi 'al. răspunsu­ amenajat opt unităţi-mustă- nu primeşte de la întreprin­
Celor primiţi le-au fost făcute mici cadouri, iar ei devreme! Pădurenii local­ duminică' 'dil'fră-amiăza ‘pen­ şi muncesc. rilor'''primite do la corn rii, unităţi care au fost de­ derea viei şi vinului — am
au oferit profesorilor, părinţilor, tovarăşilor din con­ nici sînt obişriuiţi cu nop­ tru a viziona împreună un O continuă dezvoltare cu­ ducerile organizaţiilor co­ corate specific, sînt aprovi­ deschis noi discuţia.
ducerea întreprinderii şi pionierilor mai mari flori. To­ ţile lungi şl cu zăpezile film, pentru a audia o ex­ noaşte şi viaţa spirituală a merciale din judeţ. Rămînînd zionate aproape în perma­ — N-au must ? Le asigu­
varăşul inginer şef, Ioan Cucu, le-a adresat noilor pio­ timpurii. Aceste capricii ale punere politică sau ştiinţifi­ comunei. Căminul cultural în continuare în sfera depli­ nenţă cu pastramă de batal răm must. Cînd şi cît vor le
nieri calde urări de succese depline. Aducînd mesajul naturii nu-i împiedică însă că. In toate localităţile co­ din Topliţa, dotat cu biblio­ nei obiectivităti trebuie să şi de porc, unele au posibi­ asigurăm. Să vină doar să
gîndurilor dragi ale părinţilor, ca şi al comitetului de să-şi făurească o viaţă fru­ munei Topliţa, ca dealtfel tecă, televizor, jocuri dis­ mai facem două precizări. lităţi să ofere şi o mâmâli- şi-l ridice. Dar I.C.R.A. (in­
partid al întreprinderii, tovarăşa Constanta Aoanei a moasă şi să trăiască demn, in toată ţara, comuniştii se tractive, adună seara mulţi Prima: Unele conduceri de guţă caldă cu pastrama şi termediarul între furnizorul
subliniat şi cu acest prilej grija manifestată de condu­ pe măsura aspiraţiilor lor. ocupă cu stăruinţă şi răb­ tineri dornici de a se des­ T.A.P.L. au luat măsuri care mujdei do usturoi. Cam la de must şi comerţ, interme­
cerea partidului şi statului nostru fată de tinerele vlăs­ Discutam zilele trecute cu dare de dezvoltarea conşti­ tinde. O parte dintre ei sini au depăşit stadiul trestiei şi fel stau lucrurile şi în Va­ diar care cam... acreşte mus­
tare ale tării, fată de şcoală, obligaţia noilor pionieri primarul comunei, Dumitrii inţei lor socialiste, a tuturor înzestraţi' cu talent pentru rogojinilor, ajungînd chiar lea Jiului, minus calitatea tul, se pare — n.n.) n-are
de a fi deţinători demni ai purpurei din steagul parti­ Preda, despre preocupările cetăţenilor din comună. sport, dans, lucru care i-a pînă la... must şi pastrama mustului. Aceasta pentru că nici grafic de ridicare, n-a
dului. cetăţenilor din această par­ Primarul ne-a vorbit şi făcut remarcaţi nu numai de batal! A doua, care apar­ I C.R.A. nu s-a prea tinut de stabilit cu noi ceva concret
In încheiere, formaţiile artistice ale Şcolii generale te a locului. Primarul, care despre oamenii care au lu­ in localitatea unde stau, ci ţine tovarăşului Olimpiu Bo­ cuvînt cu mustul. De multe în acest sens. Nu ştiu de ce
dar anul acesta au lăsat-o
nr. 4 din Gojdu au prezentat un frumos program ar­ îndeplineşte şi funcţia de crat la împrejmuirea şcolii şi in judeţ, şi în ţară. ta, director adjunct la Direc­ ori acesta- a lipsit, ori a fost
tistic, au fost vizitate secţii ale întreprinderii şi expli­ secretar al comitetului co­ generale din Hăşdău şi a Inimosul animator al ţia comercială a judeţului : tare anevoios la gust, incit mai moale cu mustul — ne
declară tovarăşul Lazăr Dom-
cat copiilor procesul de producţie. munal de partid, ne-a vor­ căminului cultural din Dă- sportului de aici, comunis­ „Este de-a dreptul penibil că oamenii apelează tot la tra­ şa, directorul întreprinderii
toamnă de toamnă, de ani de
Fruntaşilor în producţie le-au fost înmînate flori din bit cu multă căldură despre bîca, la construirea celor tul Ioan Toma, membru in zile, nu se ponte depăşi sta­ diţionalele noastre băuturi, viei şi vinului.
partea pionierilor, drept un omagiu sincer adus muncii. comunişti, despre ceilalţi 2 kilometri de drum din biroul comitetului comunal diul : un braţ de trestie şi aflate din abundenţă în toa­ — N-avem must că nu pri­
gospodari din satele comu­ satul Dealu Mic, la finisa­ de partid şi deputat în con­ te unităţile. mim — zice comerţul.
nei. tul magazinului universal siliul popular comunal, a trei rogojini şi gata mustă­ Şi cum aproape peste tot
— Le dăm must, dar nu
— Cu ei am realizat mul­ — cu alimentară, raion de înfiinţat zilele trecute Aso­ ria. Mustărie unde, de fapt, pe unde am umblat în cău­ vin după el — zice furni­
te lucruri frumoase în ulti­ textile şi buf'et — din reşe­ ciaţia sportivă „Cerna", la se consumă băuturile ştiute tarea mustăriilor şi a bunei
mul timp — afirma inter­ dinţa de comună. Şi ori de propunerea comitetului co­ în toate localurile. Anul a- lor aprovizionări, comerţul zorul.
Do partea cui o fi adevă-
locutorul. Pentru a ne con­ cite ori ne-a vorbit de o lu­ munal de partid. Primarul cesta, de pildă, nu ni s-a asi­ s-a plîns de lipsa mustului, vărul?
gurat cantitatea de must ne­
vinge de cele spuse, ne-a crare pe care au terminat-o, ne spunea că în biroul co­ cesară, am vrut să facem G. IGNAT
amintit cîteva clin înfăptu­ primarul n-a uitat să amin­ mitetului comunal de partid, ne-am dus şi la sursa de
irile concretizate în ultimii tească şi de deputaţi, de comuniştii au discutai, ur-
doi ani cu cetăţenii. Cămi­ cetăţenii harnici, care răs­ mind să se finalizeze in
nul cultural şi şcoala de pund cu entuziasm la toate curînd reînfiinţarea unei Inlrucit cota de locuinţe a în­ şii de la Inspectoratul jude­
la Goleşf sat aşezat pe unul chemările pe care le face brigăzi artistice de amatori treprinderii dv. pentru anul ţean de interne v-au comuni­
din platourile munţilor Po­ comitetul comunal de partid. ca urmare a succesului 1972 a fost epuizată, adresa- cat rezultatul verificărilor fă­
iana Ruscăi, constituie o Nu de puţine ori, interlocu­ pe care tinerii săteni din ţi-vă cu o cerere Consiliului cute.
mindrie pentru toţi oamenii torul a rostit nume■ de oa­ Dăbica l-au obţinut recent populat municipal Hunedoara, Gheorghe Chiriţă — Hune­
din această parte a locului. meni, cum ar fi de pildă la Festivalul cîntecului şi care v-ar putea asigura locu­ doara. Ţineţi legătura cu con­
Construirea edificiului s-a comuniştii Ioachim LupU, jocului popular autentic din inţă încă în trimestrul IV al ducerea secţiei O.S.M. II din
făcut în condiţii deosebite. Lăscuţ Motoc, Ioan Carla- zonele montane, cu „Nunta acestui an. C.S.H., care vă va ajuta să
Nisipul, pietrişul şi apa au ont, Gheorghe Micoane, Tra- pădurenească", ce s-a desfă­ Nicolae Radu — Orăştie. Ba­ primiţi un apartament — dacă
fost transportate, de la dis­ ian Işfănotii, Vasile Lupuleţ, şurat la Zakopane în R.P. Leontin Covaci — Bărăşti. za legală a măsurilor despre se va elibera vreunul sau din
tanţe mari, cu căruţele. Mii Moise Georgescu, Constanţa Polonă. In mod cert şi u- Conform art. 12 din Legea 26/ care vorbiţi o constituie nor­ cota secţiei pe anul 1973.
de ore de muncă voluntar- Tausch, Francisc Tenţer, ceastă propunere se va fi­ 1967, programarea concediilor mele stabilite de Centrocoop. Dionisie Szasz — Hăşdat.
patriotică au efectuat săte­ Anton Lucaci, Nicolae Popa naliza. Dorinţele, visele se de odihnă se face la sfîrşitul Dv. ştiţi în ce scop au fost Problema despre care ne
nii Golaşului. Astăzi, şcoa­ şi mulţi alţi gospodari har­ conturează repede în aceas­ anului pentru anul următor de luate. scrieţi poate fi rezolvată nu­
la găzduieşte toţi copiii de tă comună cu oatneni en­ către conducerea unităţii ,de Rafinca Mulea — Hunedoa­ mai în cadrul serviciului sa­
virstă şcolară ai sătenilor, nici ce sînt permanent jră- tuziaşti ! ra. Puteţi să întrerupeţi acti­ larizare al C.S.H., căruia vă
Magazine săteşti moderne, bine aprovizionate, există în aproa­ acord cu organul sindical din vitatea pentru creşterea copi­ îndrumăm să vă adresaţi.
pe toate satele şl comunele Judeţului. iar la căminul cultural oa­ mîntaţi de ghidul de a face unitate. Ordinea concediilor
In imaginea de faţă vă prezentăm magazinul din Veţcl. menii se întilnesc aproape cite ceva pentru prosperita­ N. PANAITESCU va fi stabilită eşalonat în tot lului pînă la împlinirea vîrstei Vasile Giangu — Deva. Nu.
cursul anului, tinîndu-se sea­ de 7 ani fără a pierde conti­ Nu se poate calcula retroac­
tiv.
nuitatea în serviciu. Conduce­
ma de interesele bunei desfă­ rea O.C.L. Alimentara Hune­ Ilie Udrea — Hunedoara.
şurări a activităţii şi de inte­ doara este de acord. U.J.C.M. a ofercetat situaţia re­
resele angajaţilor. Filimon Nelega — Hondol. latată de dv. Nerespectarea
Sidonia Beca — Jeledinti. Nemulţumiri de felul celor ex­ termenului de execuţie s-a da­
INSTALAŢIILE DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ NECESITĂ ATENTIE SPORITĂ primate în scrisoarea dv. au torat defectării unei piese de
Am transmis mulţumirile dv.
conducerii Spitalului unificat
la maşina de rihtuit, care s-a
fost mai multe. Pentru îndrep­
procurat cu greu.
din Orăştie.
tarea lucrurilor, I.T.A. Deva a
Antonie Martinesc — Bujo-
Simion Costesc — Crişcior.
ru. I.R.E. Deva vă va trimite aplicat sancţiuni şi a luat u- Dacă nu reuşiţi să dovediţi
nele măsuri. Credem că n-o
prin mandat poştal, pînă la 15 să mai aveţi motive de ne­ vechimea pe perioada respec­
In municipiul Petroşani, mice am separat cazanele întîmpină unele greutăţi cu solicitarea unor centrale ter­ călzirea centrală în aşa fel octombrie, contravaloarea con­ mulţumire. tivă cu acte, va trebui s-6 re­
peste 16 000 de apartamente care prepară apa caldă de instalaţiile de încălzire. „Nu mice, o tărăgănare a solu­ ca granulaţia prescrisă să fie torului electric predat. Maria Moldovan — Mintia. constituiţi cu martori.
sînt încălzite central. Prin cele de căldură. In cîteva sîntem pe deplin mulţumiţi ţionării unor neajunsuri cu­ respectata întocmai. Dealt­ Adrian Perdeicu — Ghelar. Situaţia s-a rezolvat. Tovară­ DOINA COJOCARII
urmare, peste 16 000 de fa­ centrale am mărit capacita­ de căldură. Şi în iarna tre- noscute din anii anteriori. fel, problema aceasta e cu­
milii au asigurată căldura în tea de preparare a apei cal­ In cartierul Aeroport din noscută şi la Consiliul popu­
căminele lor în mod confor­ de, ţar în cîteva puncte ale Petroşani, centrala termică lar municipal. Tovarăşul E-
tabil. Evident, buna stare a reţelelor, subdimensionate de nr. 7, proiectată pentru 960 milian Tomulescu, vicepre­
instalaţiilor do încălzire cen­ la proiectare, am făcut în­ La început de apartamente, are în sar­ şedinte al Comitetului exe­
trală e o problemă de mare locuirile cu conducte redi- cină aproape 1 400 de apar­ cutiv spunea:
însemnătate, căreia i se a- mensionate. tamente. Asta din cauză că — Problema e mai veche
cordă atenţia cuvenită. De­ Colectivul întreprinderii de de sezon centrala nr. 8 care trebuia şi necesită intervenţia mai
spre modul în care au fost gospodărie locativă a făcut să preia o parte din această hotărîtă a organelor locale
pregătite instalaţiile de în­ eforturi ca să asigure la sarcină se află doar la sta­ pentru rezolvarea ei.
călzire în vederea iernii — iarnă căldura necesară iu friguros diul turnării structurii de ★
cu care populaţia municipiu­ bune condiţii locuitorilor din rezistenţă. Constructorul, Am punctat cîteva din ne­
lui a făcut deja cunoştinţă apartamentele cu încălzire Grupul de şantiere Valea ajunsurile de care suferă
— s-a preocupat biroul co­ centrală. E însă rezolvată Jiului al T.C.H., este în urmă acum la început de sezon
mitetului municipal de partid problema la „parametrii" op­ cută la noi în bloc a fost cu lucrările. La întrebarea încălzirea centrală în Valea
într-o analiză la începutul timi ? mai slabă căldura ca în alte noastră, de ce această întîr- Jiului. Comitetul municipal
lunii septembrie. Un sondaj în cîteva apar­ blocuri“. (Petre Beldean, ap. ziere, directorul grupului, de partid şi Consiliul popu­
In linii mari, pregătirea tamente şi la cîteva centrale 32, bloc 2, cartierul Vîscoza tovarăşul inginer Dumitru lar municipal au făcut in­
instalaţiilor pentru a da căl­ termice, discuţii cu locatari, Lupeni). „La blocul B10 nu Ţurnă, face o promisiune tervenţii în rezoF-atea pro­
dură a fost făcută. Directo­ cu fochişti ne permit să e căldură din cauză că pe fermă : blemelor. Este însă nevoie
rul întreprinderii do gospo­ ne pronunţăm că pentru o o scară coloana e subdimen­ — La 1 noiembrie centrala de insistenţă în continuare,
dărie locativă din munici­ rezolvare optimă nu s-a fă­ sionată. Trebuia schimbată 8 va da căldură. întreprinderea de gospodărie
piu, tovarăşul inginer Ioan cut încă totul. dar nu s-a reuşit schimbarea După raidul efectuat se locativă şi grupul de şan’le-
Vărăşeţ, ne-a informat de­ Aşa cum am spus la în­ ei pînă acum". (Constantin poate aprecia că încălzirea re au datorii faţă de unii
spre cîteva preocupări pen­ ceputul acestor rînduri, Cioiu, împuternicit la asocia­ centrală în Valea Jiului este locatari. Şi dacă la început
tru a îmbunătăţi caracteristi­ populaţia Văii Jiului a făcut ţia de locatari nr. 1 din asigurată în bune condiţiuni de drum nu se pleacă cu
cile funcţionale ale instala­ deja cunoştinţă cu iarna. E- Lupeni). în marea majoritate a aparta­ dreptul, hotărît, la iarnă,
ţiilor, pentru a corecta une­ vident, în vizita noastră Nu am redat întîmplător mentelor. Pentru viitor se cînd mercurul va coborî ver­
le dintre carenţele de execu­ prin apartamente am găsit ceea ce ne-au declarat loca­ impune însă ca Centrala tiginos în termometre, dato­
ţie sau de proiectare. foarte mulţi, oameni mulţu­ tarii mai sus citaţi. Proble­ cărbunelui din Petroşani să riile de acum îi vor supu­
— Spre a putea îmbună­ miţi de modul cum e asigu­ mele nerezolvate încă la u- intervină cu mai multă ho- ne la privaţiuni pe locatari!
tăţi programul de apă caldă, rată căldura. Dar mai nele apartamente sînt: de­ tărîre la exploatările care Pentru sklertlrgiştil Ilunccloa vel au fost ridicate in anii din urmă sute şi sute de blocuri mo­
la un număr de centrale ter­ sînt şi citita locatari care fecţiuni la instalaţii, supra­ livrează cărbune pentru în­ ION CIOCLEI derne, confortabile. Imaginea de faţă este grăitoare in acest sens.