Page 37 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 37
Proletari din toate fărlle. unifi-vă!
Şedinţa Comitetului
Executiv ai C.C. al P.C.R.
In ziua de 11 octombrie 1972 a avui loc de ministru al transporturilor şi telecomu
şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al nicaţiilor.
P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicoiae — Să numească pe tovarăşul Mihai Ma-
Ceauşescu, secretar general al Partidului rinescu in funcţia de prim-vicepreşedinte,
Comunist Român. cu rang de ministru, al Consiliului Econo
Au ,participat ca invitaţi miniştri şi alţi mic şi să-l elibereze din funcţiile de vice
conducători ai unor organe centrale. preşedinte al Consiliului de Miniştri şi mi
Comitetul Executiv a examinat unele pro nistru al aprovizionării tehnico-materiale şi
bleme legate de realizarea hotăririlor Con controlului gospodăririi fondurilor fixe.
ferinţei Naţionale privind perfecţionarea or Comitetul Executiv a hotărit să recoman
ganizării şi conducerii activităţii economice de Marii Adunări Naţionale să elibereze pe
ANUL XXIV Nr. 5 523 JOI 12 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI şi a vieţii sociale. tovarăşul Manea Mănescu din funcţia de
Pornind de la aceasta, Comitetul Exe vicepreşedinte al Consiliului de Stat, în le
cutiv a stabilit măsuri care să asigure o gătură cu numirea sa in cadrul guvernului.
mai mare apropiere a conducerii partidului Comitetul Executiv a hotărit să recoman
şi statului de problemele concrete core tre de Consiliului Centrai al Uniunii Generale
0 brigadă buie rezolvate în diferite domenii de acti- • a Sindicatelor din România eliberarea to
vitate, pentru ca tovarăşii din conducerea varăşului Virgil Trofin din funcţia de pre
cu succese partidului şi statului să conducă nemijlocit şedinte al Consiliului Central al U.G.S.R.,
principalele sectoare economico-sociale. prinrnd alte însărcinări în cadrul guver
deosebite Totodată, măsurile stabilite trebuie să nului.
ducă la simplificarea relaţiilor de conduce Comitetul Executiv a stabilit să recoman
ANINOASA. Brigada re, la îmbunătăţirea coordonării şi îndru de Consiliului Centrai al U.G.S.R. alegerea
minerului Ilie Nicoiae mării acestor sectoare, la o rezolvare mai tovarăşului Mihai Dalea ca preşedinte al
este considerată la mi Consiliului Central al U.G.S.R.
na Aninoasa ca fiind operativă a sarcinilor.
una din formaţiunile de Comitetul Executiv a hotărit să recoman Comitetul Executiv a hotărit să recoman
lucru din subteran cu de Consiliului de Stat şi Consiliului de Mi de Consiliului U.C.E.C.O.M. eliberarea to
bune rezultate in pro niştri să adopte următoarele măsuri : varăşului Ilie Alexe, din funcţia de preşe
ducţie. Colectivul sec — Să numească pe tovarăşul Paul Ni- dinte al U.C.E.C.O.M., primind alte însăr
torului I se mindreşte
cu rezultatele ortaci culescu-Mizil, vicepreşedinte al Consiliului cinări.
lor lui Ilie Nicoiae, iar de Miniştri, şi în funcţia de ministru al edu Comitetul Executiv a hotărit să recoman
acesta la rîndul lui îm caţiei şi invăţămintului şi să elibereze pe de Consiliului U.C.E.C.O.M. alegerea tova
părtăşeşte ori de cile tovarăşul Mircea Maliţa din funcţia de mi răşului Florian Dănălache în funcţia de
ori are prilejul din ex
perienţa sa de lucru. nistru a! educaţiei şi invăţămintului, urmînd preşedinte al U.C.E.C.O.M.
Numai în această lu a primi alte însărcinări. De asemenea, Comitetul Executiv a ho-
nă, brigada lui a reali — Să numească pe tovarăşul Virgil Tro- tărît să recomande Comitetului Central al
zat peste prevederile de fin în funcţiile de vicepreşedinte al Consi Uniunii Tineretului Comunist eliberarea din
pian la zi aproape 400 munca de prim-secretar al C.C. al U.T.C.
tone de cărbune. Sporul liului de Miniştri şi ministru ai comerţului
de producţie este urma interior şi să elibereze pe tovarăşul Nicoiae a tovarăşului Dan Marţian, care va primi
rea creşterii productivi Bozdog din funcţia de ministru al comer alte însărcinări, şi alegerea in această
tăţii muncii in abataj cu ţului interior, urmînd a primi alte însărci funcţie a tovarăşului Traían Ştefănescu.
7,2 tone pe post. nări. In continuare, Comitetul Executiv al C.C.
La Combinatul siderurgic Hunedoara se acţionează intens pentru realizarea unei producţii sporite şi diversificate de utilaje
siderurgice. In acest sens coneu ră cu succes şi colectivul stmn găriei de cilindri, de unde prezen tăm această imagine. — Să numească pe tovarăşul Manea Mă- al P.C.R. a examinat şi aprobat repartiza
nescu în funcţiile de vicepreşedinte al Con rea rezervei planului de investiţii pe 1972
siliului de Miniştri şi preşedinte al Comi şi unele măsuri pentru asigurarea înde
tetului de Stat al Planificării şi să-l elibe plinirii planului în acest domeniu. De ase
P L A N U L - reze din funcţia de preşedinte al Consiliu menea, au fost examinate şi aprobate pro
punerile
IN CINSTEA CELEI DE-A 25-A lui Economic. numească pe tovarăşul Maxim ţiilor de Ministerului privind Industriei Construc
Maşini
principalii
indica
Să
—
de
Berghianu
funcţia
ANIVERSĂRI A PROCLAMAR!! REPUBLICII ZILNIC REALIZAT! vizionării in tehnico-materiale ministru al apro tori tehnico-economici ai unei lucrări de in
controlului
vestiţii
şi
dată
ce
fi
urmează
a
în
funcţiune
gospodăririi fondurilor fixe şi să-l elibereze în cursul acestui cincinal, precum şi pro
i URICANI. E.M. U- ţin frumoase rezul înfăptuirea lor e- din funcţia de preşedinte al Comitetului de punerile Comitetului de Stat al Planificai ii
I ricani este mina cu tate în muncă. xempiară. Stat al Planificării. şi Comitetului de Stat pentru Economia şi
î cele mai bune, mai — Cum vine mun Explicaţiile ne sînt
constante
referitoare
realizări
i
—
Succese de seamă Iu lupta pentru ; tle la începutul anu- ca politică în spri date de tovarăşul nescu, Să numească pe tovarăşul Emil Drăgă- Administraţia Locală, apartamente la majora
jinul producţiei ? In
Eftimie Mardare.
numărului
rea
Mi
vicepreşedinte
al
catego
de
de
de
Consiliului
Aici
aflat
lui.
am
j
prin
| cum se ocupă ©r- primul rînd, noastre — Tocmai s-a ter niştri, şi în funcţia de ministru al transpor riile I şi II de confort.
discuţiile
• ganizaţiile de partid deschise, principiale, minai. schimbul I.
să
■ de îndrumarea acti- cu comuniştii, în ca Am dori cîţiva discu turilor şi telecomunicaţiilor şi să elibereze Comitetul Executiv a soluţionat, totodată,
înfăptuirea cincinalului înainte de termen j vităţii productive, drul carenţe, depis neri — i-am spus pe tovarăşul Florian Dănălache din funcţia probleme ale activităţii curente.
tăm
mi
cu
cărora
•
pentru sporirea pro-
tăm
stabi
| dueţici de cărbune, lim măsuri concrete, interlocutorului.
i ’ — In această pri- întocmim planuri 1 — Numai dacă in
planul Şedinţa
i vinţă se evidenţiază (nu neapărat scrise) trăm in mină. Une
subiecti
le
greutăţi
şeni, Uricani, Livezeni şi Dilja, care au acumu i sectorul II — ne-a de acţiune. De fapt, ve ne-au împiedicat, Consiliului
Oamenii muncii lat importante sporuri de producţie. : ; spus Rugină, secre- majoritatea membri să realizăm
Mi-
tovarăşul
luţă
biroului
organi
lor
Siderurgiştii hunedoreni au, de asemenea, rea i tarul comitetului de zaţiei de bază lu zilei în timp util. Ca
urmare,
comuniştii
hiinedoreni raportează lizări meritorii, încheind prima decadă a tri j i re. Are un secretar crăm in subteran, l-au mobilizat pe In ziua de 11 octombrie 1972, Maurer, preşedintele Consiliului rii tehnico-materiale şi controlu
pe
partid
exploata-
aşa că ne confrun
mestrului IV cu un rodnic bilanţ. Au fost reali : ! de organizaţie ener- tăm zilnic cu greu ceilalţi ortaci şi au a avut loc, la Palatul Republicii, de Miniştri, a prezentat Con lui gospodăririi fondurilor fixe.
realizări de prestigiu zate suplimentar 1 402 tone fontă, 6 685 tone j gic şi autoritar tăţile, le găsim re rămas să facă pla şedinţa Consiliului de Stat, pre siliului de Stat unele propuneri In continuare, Consiliul de
cocs, 890 tone oţel şi 200 tone laminate. j (maistrul principal zolvări operative a- nul. Aşa sprijinim zidată de tovarăşul Nicoiae pentru aplicarea hotărîrii Comi Stat a adoptat, pe baza dezba
Succese asemănătoare au obţinut, pe perioa uneori producţia, Ceauşescu, preşedintele Consi tetului Executiv al C.C. al P.C.R. terii proiectelor respective, ur
® Minerii Văii jiului au realizat peste pre • Eftimie Mardare), colo de unde
da scursă de la începutul anului, şi colecti cînrt apar defecţiuni liului de Stat. privind îmbunătăţirea conducerii mătoarele decrete : Decretul
vederile de plan din acest trîimestru vele de muncă de la I.E.C. Deva, care au livrat i un şef de sector tî- „curge“ cărbunele. mai mari. La şedinţă au participat, de şi coordonării unor sectoare de pentru modificarea Legii nr. 27/
3 138 tone cărbune n e t ; suplimentar sistemului energetic naţional 48,5 i năr, insă foarte pri- Apoi, şi prin alte Nu era oportună asemenea, ca invitaţi, tovarăşul activitate. 1966 privind pensiile de asigu
maleabil
dar
:
ceput,
forme şi metode de
® Siderurgişlii hunedoreni au depăşit milioane kWh energie electrică, chimiştii de la j Şi exigent cu oame- muncă. Comuniştii o discuţie în mină Ion Gheorghe Maurer, preşedin Luînd in discuţie aceste pro rări sociale de stat şi pensia
Orăştie, care au produs în plus 132 tone pro cu cei ce rămăsese puneri, Consiliul de Stat a ho- suplimentară ; Decretul pentru
sarcinile de plan ale primei decade cu j nii din subordine noştri îşi cunosc bi tele Consiliului de Miniştri, mi
duse din mase plastice. De asemenea, între ră să realizeze sar niştri, conducători ai altor or tărît următoarele : modificarea Decretului nr. 141/
1 402 tone fontă, 6 685 tone cocs, 890 prinderile de industrie locală din judeţ au rea i (ing. Cristian Dines- ne sarcinile, şi-au cinile la zi. gane centrale de stat şi pre Tovarăşul Paul Niculescu-Mi- 1967 privind pensiile militare de
tone oţel şi 200 tone laminate. lizat suplimentar mobilă in valoare de 45 000 lei. i cu). Este o organi- însuşit documentele La ieşire au ra zil, vicepreşedinte al Consiliului stat şi pensia suplimentară; De
j zaţie bună, comuniş- Conferinţei Naţiona şedinţi ai unor comisii perma
portat nu doar rea de Miniştri, a fost numit şi in cretul privind elaborarea pre
i tii duc o susţinută le a partidului şi nente ale Marii Adunări Na
Colectivele de muncă din judeţul nostru, an Noi staţii de cale ierafră lizarea, ci şi depă ţionale. funcţia de ministru al educaţiei ţurilor şi tarifelor fixe sau limită
grenate in marea întrecere consacrată celei muncă politică, ob acţionează pentru şirea lor. Tovarăşul Ion Gheorghe şi invăţămintului. Tovarăşul Mir ia produsele, grupele şl sub
de-a XXV-a aniversări a Republicii, şi-au înzecit cea Maliţa a fost eliberat din grupele de produse sau servi
eforturile în vederea realizării exemplare a sar centralizate electr ©d^amic funcţia de ministru ai educaţiei cii, precum şi la obiectele de
cinilor de plan şi a angajamentelor asumate în şi invăţămintului, urmînd a primi construcţii, care constituie no
întrecere. Lucratorii şantierului I.E.C.C.F. Bucureşti au alte însărcinări. menclatura Consiliului de Stat ;
Minerii Văii Jiului şi siderurgiştii hunedoreni terminat şi predat beneficiarului - Regionala de Tovarăşul Virgil Trofin a fost Decretul cu privire la contribu
domină întrecerea în acest început de trimes cai ferate Deva, cu două luni înainte de termen, numit vicepreşedinte al Consi ţia pentru asigurările sociale de
tru. Eforturile şi preocupările lor, destoinicia in centralizarea electrodinámica a staţiei Simeria- liului de Miniştri şi ministru ol stat ; Decretul pentru comple
muncă, au avut drept rezultat folosirea mai de triaj, principal nod de triere a vagoanelor, pre comerţului interior. Tovarăşul Ni tarea art. 4 al Legii nr. 62/1948
plină a agregatelor şi utilajelor, forţei de mun cum şi staţia Subcetate, de unde se va da peste MAI IUTE, MAI BINE, MAI EFICIENT! coiae Bozdog a fost eliberat din privind amortizarea fondurilor
că şi a timpului de lucru. puţin timp în folosinţa primul tronson electrificat funcţia de ministru al comerţu fixe ; Decretul privind institui
Acţlonînd cu fermitate sub directa îndrumare pina la Mintia. De asemenea, au fost terminate lui interior, urmind a primi alte rea medaliei „25 de ani de la
a organizaţiilor de partid, colectivele de muncă importante lucrări de centralizare electrodiná însărcinări. proclamarea Republicii” ; De
a
Tovarăşul
din Valea jiului au reuşit să depăşească o serie mica în staţia Baniţa. Amendamentul de acţiune al órganíz^niórdety fost numit Manea Mănescu al cretul pentru ratificarea Acor
vicepreşedinte
de deficienţe care îngreunau pîr.ă nu demult Colectivul şantierului I.E.C.C.F. Bucureşti, cit Consiliului de Miniştri şi pre dului dintre guvernul Republicii
activitatea de extracţie. La Hunedoara, furnalul şi lucrătorii secţiilor C.T. 1 Deva, L. 3 Deva şi al tuturor oamenilor, muncii şedinte al Comitetului de Stat Socialiste România şi guvernul
nr. 9 produce din plin, comuniştii de aici fiind L. 4 Petroşani, s-au angajat în cinstea celei al Planificării şi a fost eliberat Uniunii Republicilor Sovietice
hotărîţi să ridice uriaşul agregat la o activitate de-a 25-a aniversări a Republicii să predea şi din funcţia de preşedinte al Socialiste privind construirea in
productivă cit mai înaltă. să pună în funcţiune înainte de termen şi lucră Consiliului Economic. comun a Nodului hidrotehnic
Rezultatele înregistrate sînt pe măsura posi rile de centralizare în staţiile Deva şi Crivadia, Minerii de la Dîlja amplifică Tovarăşul Maxim Berghianu a Stînca-Costeşti de pe riul Prut,
bilităţilor de care dispune industria hunedorea- staţii ce au mai rămas necentralizate pe arte fost numit in funcţia de ministru precum şi stabilirea condiţiilor
nă, a hărniciei oamenilor muncii, care sînt ho- rele căii ferate Livezeni - Mintia, aflată în curs al aprovizionării tehnico-maie- de exploatare a acestuia ; De
tărîţi să transpună în fapt sarcinile şi indicaţiile de electrificare. riale şi controlului qospodăririi cretul privind aderarea Republi
preţioase dote de secretarul general al parti Alături de constructori, merită evidenţiată ac fondurilor fixe şi eliberat din cii Socialiste România la cel
dului, tovarăşul Nicoiae Ceauşescu, cu prilejul tivitatea depusă de colectivul de salariaţi ai ritmul producţiei în abataje funcţia de preşedinte al Comi de-al 4-lea Acord internaţional
vizitei în judeţul Hunedoara. Bilanţul încheiat serviciului tehnîc-investiţii, din cadrul regiona tetului de Stat al Planificării. asupra cositorului şi Decretul
la finele primei decade din acest trimestru a! lei, care a pus la timp la dispoziţie, a sprijinit Tovarăşul Emil Drăgânescu, privind ratificarea Acordului in
anului consemnează realizări de prestigiu. Ast şi urmărit permanent realizarea înainte de ter vicepreşedinte al Consiliului de tre guvernul Republicii Socialis
fel, minerii Văii Jiului au depăşit sarcina de men a acestor lucrări importante pentru perfec Indicaţiile preţioase pe care în Valea Jiului, au găsit un trată pe anumite blocuri pro Miniştri, a fost numit şi in func te România şi Agenţia Interna
plan planificată pe perioada scursă din această ţionarea traficului feroviar din judeţul nostru. secretarul general al parti ecou favorabil şi în rîndul ductive. De asemenea, sînt în ţia de ministru al transporturi ţională pentru Energia Atomică,
lună cu 3 148 tone cărbune net. La loc de frun CONSTANTIN AOANEI dului, t o v a r ă ş u l Nicoiae colectivului de muncă al Ex curs de reamenajare toate tra lor şi telecomunicaţiilor. Tova referitor la aplicarea garanţiilor
te se înscriu colectivele de mineri de Ia Paro- corespondent voluntar Ceauşescu, le-a dat minerilor ploatării miniere Dîlja. seele de transport, exislînd răşul Florian Dănălache a fost in cadrul Tratatului cu privire
cu ocazia vizitei întreprinse — Am fost confruntaţi pen totodată preocupări multiple eliberat din funcţia de ministru la neproliferarea armelor nu
tru un moment cu probleme pentru ridicarea tehnicităţii al transporturilor şi telecomuni cleare şi a procesului verbal al
deosebit de grele — ne spu muncii. Avem în vedere o ju caţiilor, urmind a primi alte în negocierilor pentru încheierea a-
dicioasă repartizare a perso
nea comunistul Petru Scredea- nalului tehnico-ingineresc pe sărcinări. cestui acord. Toate decretele a-
au
doptate
prealabil,
fost,
in
Cu toata vremea nefavorabilă, ţăranii cooperatori, nu, miner şef de brigadă. Dar, secţii şi sectoare, cu scopul fost numit in funcţia de prim- examinate şi avizate favorabil
Mihai
Marinesca
a
Tovarăşul
dăruirea şi abnegaţia în mun
că, proprii minerilor de la de a imprima activităţii din vicepreşedinte, cu rang de mi de comisiile permanente de spe
noi, au făcut posibilă depăşi subteran un ritm constant, în nistru, al Consiliului Economic cialitate ale Marii Adunări Na
rea acestor momente dificile. deplină concordanţă cu sarci şi eliberat din funcţiile de vice ţionale.
mecanizatorii, lucrători din l. A . S . muncesc Desigur, mai simţim încă ur nile pe care le avem. preşedinte ai Consiliului de Mi Consiliul de Stat a rezolvat
Noile condiţii de muncă în
mările defectuoasei coordo
nări tehnice, care se reflecta curs de realizare la mina Dil niştri şi ministru al aprovizionă apoi unele cereri de graţiere.
în mod special în transportul ja — create prin grija parti
cu tenacitate si răspundere pentru subteran şi în aprovizionarea dului şi statului — vor avea ÎN DEZBATERE PUBLICĂ;
bineînţeles o reflectare fidelă
locurilor de muncă. Ar mai
trebui adăugat că nici utila în realizarea exemplară a sar
cinilor de plan. Rezultatele a-
jele pe care le folosim nu cestor măsuri au început deja Proiectul Legii remunerării după cantitatea,
funcţionează aşa cum trebuie.
SIR n g e r e a r e c o l t e i Sîntem siguri însă că în cel să fie simţite din plin. Numai calitatea şi importanţa roîială a muncii
în această lună sectorul II de
mai scurt timp şi aceste stări
de fapt vor fi depăşite. Avem
toate motivele să întrevedem producţie a realizat peste pre şi proiectul noului Cod ai muncii
vederi 212 tone de cărbune.
o redresare în toate sectoa
Activitate susţinuta Oamenii înving! rele de muncă. Organizaţia de partid, comite practică permanentă din a su salarizare, preşedinţi de sindi
Partidul nostru a făcut o
tul oamenilor muncii, întregul
Amănunte în legătură cu
cate din întreprinderi şi cen
colectiv al minei acţionează
pune dezbaterilor publice nor
trale industriale de pe terito
In I. A. S.’ Şi pămîntul parcă se îngus pînă la lăsatul serii. Comu măsurile care vor fi luate în cu hotărîre — aşa după cum mele ce definesc cadrul legal riul municipiilor Deva şi Hu
Plouă mărunt, zi şi noapte.
continuare pe linia îmbunătă
niştii de aici, Vetuta Filimon,
ţirii condiţiilor de lucru din
pentru perfecţionarea vieţii
tează sub luciul bălţilor de Maria Rusan, Melania Cozan, subteran aflăm de la tovară a indicat secretarul general al noastre sociale şi de stat. nedoara, din oraşele Brad,
Călan, Simeria, Orăştie şi Ha
© La ferma Aurei Viai- la o mai bună desfăşurare a apă, care răsar peste tot. Fru Ana Vlad, Elena Lupşa, Vio- partidului — pentru sporirea Alături de alte proiecte de
lucrărilor. şul Ioan Billek — inginerul substanţială a producţiei de ţeg, activişti de partid, repre
cu un bilanţ zilnic rodnic : moasele noastre lanuri do po nela Bufnilă, alături de coope acte normative şi legi, şi pro zentanţi ai organizaţiilor de
Nc-am orientat întreaga ac şef al minei.
iectele Legii remunerării după
10 ha semănate, 37 ha tivitate — ne spunea tovară rumb, de sfeclă şi de cartofi, ratorii Lucreţia Stănilă, Eca- — S-a acţionat în mod spe cărbune, aplicarea unor teh- cantitatea, calitatea şi impor masă şi obşteşti.
bogate în rod, au căpătat chip
terina Raich, Maria Marcuş,
teren pregătit, 30 tone şul ing. Carol Kozlca, direc de trestie. Şi plouă mereu. au recoltat şi transportat ia cial — ne spunea dînsul — în Ing. C. DUMITRU tanţa socială a muncii şi Co La dezbateri au participat
torul Trustului I.A.S. — la tovarăşii Petre Lupu, membru
cartofi sortaţi şi însiiozaţi fermele care au cele mai mari Oamenii ogoarelor, căliţi cu loc sigur 25 000 kg porumb. sensul asigurării unei linii de dului muncii au fost dezbă al Comitetului Executiv al Co
© O producţie de 80 suprafeţe cultivate cu cartofi asprimea vremii şi cu munca, Inginerul şef al cooperativei, front corespunzătoare, concen- (Continuare in pag. a 2-a) tute pe larg în adunări ale mitetului Central al P.C.R., mi
oamenilor muncii, în presă.
Maria Baciu, avea numai cu
şi legume. Cadrele de condu sfidează eroic apa. Bălrîni, ti nistrul muncii, şi Ioachim
tone sfeciă furajeră la neri, copii, braţe de toate vîrs- vinte de laudă la adresa ţă Intr-o etapă superioară, în ca
cere de la trust au fost re Moga, membru al C. C. al
hectar. partizate pe aceste unităţi, tele adună în coşuri roadele ranilor cooperatori. re se dă şi posibilitatea for P.C.R., prim-secretar al Comi
mulării şi a ailor propuneri,
In încleştarea cu natura, oa
Vremea din ultimele 48 de unde, alături de fermieri, răs acestei toamne mohorîte dar menii nu numai că o înfruntă prinse Intre 3 şi 5 grade, iar aceste proiecte sc dezbat în tetului judeţean Hunedoara al
ore a continuat să fie insta pund direct de organizarea şi plină de optimismul celor caro bărbăteşte, dar îşi descoperă maximele Intre 16 şi 19 grade, colective formate din cadre de P.C.R., preşedintele Comitetu
bila, producând serioase greu îndrumarea întregii activităţi. le-au produs. Şi la Tîmpa a in braţe, în caracterul lor noi VREMEA nimineaţa — ceaţă. conducere din întreprinderi, lui executiv al Consiliului
tăţi in desfăşurarea normată Ploaia ca şi terenul cu ex plouat marţi mult. In alţi ani resurse. La chemarea lansată centrale industriale, activişti popular judeţean.
a lucrărilor agricole. Strînge- ces de umiditate ne creează nimeni n-ar fi cutezat să iasă de biroul organizaţiei de PENTRU URMĂTOARELE de partid şi sindicat, reprezen Dezbaterile în această fază
rea actualei recolte ca şi pre cele mai mari greutăţi — din casă pe o astfel de vreme. partid au venit toţi oamenii DOUA ZILE tanţi ai organizaţiilor de masă finală asupra celor două pro
gătirea celei viitoare a deve spunea interlocutorul. Din a- In cîmp insa am văzut aproa satului. Mihai Lădar, Petru PENTRU 24 ORE şi obşteşti. iecte de legi ce vor reglemen
nit pentru lucrătorii din agri ceastă cauză, nu putem folosi pe 100 de cooperatori. I-am , Crişan, Vasile Mureşan. Tibe- Vremea se menţine schimbă O astfel de dezbatere a fost ta în viitor retribuţia muncii
cultură o adevărată luptă cu maşinile speciale pregătite văzut cu cită dăruire lucrau. riu Bodea, Mihai Bîc, Marin Vremea va fi schimbătoare, toare, cu cerul temporar aco organizată în ziua de 10 oc în conformitate cu principiile
intemperiile naturii. In aceste pentru recoltatul mecanizat al O tînără femeie, Sofia Iorda- cu cerul mai mult acoperit. perit. Izolat va ploua. Vîntul tombrie, în municipiul Hune socialismului în actuala eta
condiţii grele, conducerile în che, despre care am aflat că N. PALTIN Izolat va ploua slab. Vîntul va sufla slab pini la potrivit doara, cu directori de între pă, precum şi raporturile de
treprinderilor agricole au în ŞT. C. e membră de partid şi o bă- va sufla slab din vest. Tem din sud-vcst. Temperatura — prinderi şi centrale industria muncă, au fost fructuoase, şe
treprins o seric de măsuri or trînică, Veronica Popovici, au peraturile minime vor fi cu în creştere uşoară. le, şefi ai serviciilor de orga dinţa avînd un pronunţat ca
ganizatorice menite să ducă (Continuare în pag. a 2-a) lucrat in cîmp la scos cartofi (Continuare în pag. a 2-a) nizare a muncii, normare şi racter de lucru.