Page 38 - Drumul_socialismului_1972_10

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 523 @ JOI 12 OCTOMBRIE 1972

La interferenţa catedrei
Construirea de noi ti­
VIATA CERE CA ORGANIZAŢIA DE PARTID, puri de unităţi comer­
ciale, cu mari suprafeţe
de vînzare, supermaga- universitare
zine şi supcrcoopur'
amplasate în centrele
COMUNIŞTII SĂ ACŢIONEZE ZI DE Z! convergentă mare a industrială-viitorii buni specialişti
comerciale zonale cu o
populaţiei şi prin care
se desface un sortiment S-au împlinit, în acest în­ stitutului de subingineri din de asigurare a cadrelor didac­
Colectivul de oţelari din în oţelărie calităţile unor tid sînt repartizaţi să acti­ pe baza caietelor de sarcini complex de mărfuri — ceput de toamnă, doi ani de Hunedoara. tice sînt utile şi se comple­
secţia O.S.M. II a C. S. Hu­ membri ai comitetului nostru veze în toate organizaţiile şi prin analize decadale, pe cînd vatra siderurgiei româ­ — Urmărim formarea, în tează reciproc. Activitatea zil­
nedoara este cSlit In focul de partid şi conducători teh­ de bază din schimburi, pen­ grupuri de probleme. neşti — Hunedoara— a intrat cadrul institutului, a unor oa­ nică de catedră, şedinţele bi­
unei mari bătălii — bătSlia nici, în acelaşi timp, ca Eu­ tru a ajuta birourile la în­ Pe lîngă cele arătate, co­ în circuitul universitar al tă­ meni cît mai utili societăţii şl lunare, discuţiile de la cadru
rezolvării unor sarcini eco­ gen Damianoiu, Cristian Bo­ tocmirea planurilor de mun­ mitetul nostru de partid or­ rii. Consemnam, la acea me­ locului de producţie. Pentru didactic la cadru didactic, a-
nomice sporite din an în an. iangiu, Iordan Bachnev, că, a materialelor pentru a- ganizează periodic colective morabilă dată, cu nedisimula­ aceasta, alături de asigurarea naliza, săptămînal, în colectiv
Rezultatele obţinute de fie­ Teodor Suteu, Ioan Cristea, dunările generale, precum şi pe probleme, care fac con­ Reţeaua tă mîndrie şi neretinută bu­ unei pregătiri de cultură teh­ restrîns, a conţinutului cursu­
care dată de colectivul nos­ Ioan Cioroianu şi alţii, la rezolvarea problemelor trolul îndeplinirii sarcinilor. curie, deschiderea porţilor nică generală prin discipline rilor predate, schimbul de pă­
tru au demonstrat eficienta ca şi ale secretarilor organi­ din activitatea de partid de Asemenea controale se fac cooperaţiei de primei instituţii de învătămînt fundamentale, care-1 formează reri asigură un flux continuu
eforturilor sale perseverente zaţiilor de bază Ioan Achim, zi cu zi. Prezenta membrilor şi asupra înfăptuirii planuri­ superior din istoria oraşului, pe student Î11 domeniul tehnic, al informaţiilor şi răspund a-
pentru folosirea raţională a Mircea Ţiglaru, Nicolae Ca- comitetului de partid şi a lor de măsuri stabilite pe Institutul de subingineri. le creăm posibilitatea confrun­ celuiaşi ţel — pregătirea com­
potenţialului fizic şi uman zacu, David Hruscovschi, ca­ celor din conducerea oţelă- linie tehnică (de exemplu consum — Acest profund eveniment tării cu practica. Problemele, pletă a studenţilor. La inter­
de care dispune. In acest an, re sînt cadre de prim ordin riei în adunările generale planul M.T.O.) sau asupra ştiinţific avea, de pe atunci, temele de casă, proiectele de ferenţa catedrei universitare
depăşirea planului fizic este în secţie. constituie un sprijin eficient modului de rezolvare a pro­ bine gîndite semnificaţii so- an şi de diplomă acoperă do­ cu platforma industrială se
de peste 16 000 tone otel, e- Comitetul nostru de par­ în orientarea discuţiilor, în blemelor ridicate de către in continuă cial-economice. Se urmărea, menii concrete ale muncii în înaltă în fond un scop comun,
conomiile la preţul de cost salariaţi în adunările lunare prin însăşi ideea înfiinţării in­ diferite secţii din combinat. viitorii buni specialişti ai si­
din efortul propriu s-au ridi­ ale grupelor sindicale şi cu modernizare stitutului în oraşul siderurgiş- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu derurgiei noastre.
cat pe 8 luni la circa 13 mi­ ocazia dărilor de seamă ale tilor, pregătirea unor cadre evidenţia, în cuvîntarea la Modalităţile de integrare a
lioane lei, în condiţiile cînd Metode, acţiuni, cerinţe conducerii secţiei. De pildă, tehnice competente, de înaltă deschiderea noului an univer­ învătămîntului cu producţia
toti ceilalţi indicatori telini- colective conduse de către specializare, familiarizate încă sitar, la Cluj, importanta rea­ constituie un punct mereu
co-economici ai planului de tovarăşul Cristian Boiangiu, din timpul anilor de studiu lizării prezenţei nemijlocite a central pe agenda de lucru a
producţie sînt realizaţi. Toa­ care răspunde în comitetul cu cerinţele imediate ale pro­ specialiştilor din producţie în conducerii institutului. In in­
te acestea au presupus — practica muncii de partid sini, deziderate perina ducţiei, cu rioutăţile tehnice, învăţămînt şi a cadrelor din
de partid de problemele e-
cum arătam — eforturi bine conomice, la sfîrşitul fiecărui nente ale conducerii co­ cadre capabile să introducă învătămînt în producţie. Aşa cinta institutului studenţii îşi
conjugate din partea întregu­ trimestru fac controlul înde­ operaţiei de consum din şi să promoveze progresul pe este cazul la noi. Avem 52 de consolidează pregătirea teore­
lui colectiv şi în special din plinirii problemelor scaden- judeţ. toate căile. cadre didactice din afară şi tică in laboratoarele de cul­
partea organizaţiei noastre le din planul M.T.O. şi in­ Pînă în prezent au doar 20 cu funcţii de bază în tură tehnică. Laboratoarele de
de partid care, prin activita­ tid, împreună cu birourile sporirea gradului de comba­ formează în plenarele comi­ fost dale in folosinţă Care au fost şi rămîn în institut. Am fost interesaţi, specialitate, uzinale şi de cer­
tea sa de zi cu zi, a făcut organizaţiilor de bază, a or­ tivitate, în aşezarea pe su­ tetului de partid de stadiu! astfel de obiective, ca: continuare preocupările con­ încă de la înfiinţarea institu­ cetare din cadrul combinatu­
ca munca tuturor să aibă o ganizat discuţii în operative­ portul competenţei a modu­ acestora. Colective conduse supermagazine la Ilia, ducerii institutului pentru îm­ tului, să asigurăm materiile de lui asigură studenţilor posibi­
sinteză afirmativă la înche­ le săptămînale cu cadrele lui de analiză a probleme­ de către tovarăşii Eugen Da­ Dobra, Băiţa, Baia de plinirea acestui deziderat, cum specialitate cu personal din litatea efectuării unor lucrări
ierea fiecărei etape de pro-' tehnice despre modul cum a- lor puse în discuţie. mianoiu şi Iordan Bachnev Criş şi sînt in curs de se realizează aici prezenţa ne­ combinat, cu cadre competen­ de laborator axate pe teme de
ductie. ceştia trebuie să ofere exem­ Lunar, comitetul nostru de au efectuat controale asupra dotare supcrmagazinele mijlocita a specialiştilor din te, ingineri cu lunctii de con­ producţie. Paralel cu activita­
Pentru rezolvarea sarcini­ plul personal pentru cei din partid poartă o discuţie de rezolvării unor probleme ale din Zam şi Crişcior, iar producţie în învătămînt şi a ducere tehnică, cu stagiu în­ tea practică de laborator figu­
lor economice de complexi­ subordine, indiferent că sînt lucru cu cîte un birou al or­ vieţii interne de partid, iar pînă Ia sfirşitul actua­ cadrelor din învătămînt în delungat în producţie. Astfel, rează practica productivă săp-
tate sporită ce revin colec­ sau nu membri de partid, să ganizaţiei de bază asupra colective conduse de către lului cincinal in toate producţie, ce aduce nou acest la secţia furnale şi oţelării lămînaiă. In prezent se pune
tivului din hotărîrile Confe­ exercite — aşa cum secreta­ aspectului general al muncii tovarăşii Ioan Cioroianu şi centrele comerciale zo­ an universitar în Hunedoara predau, printre alţii, tovarăşii: la punct o hală tehnologică
rinţei Naţionale a partidului, rul general al partidului in­ de partid. De asemenea, în Teodor Suteu se ocupă de nale şi în majoritatea în privinţa legării mai traini­ Sabin Faur — tehnologia ela­ in incinta institutului, dotată
din planul de stat şi în ca­ dică — dubla calitate de două din plenarele sale din problemele de propagandă şi centrelor comunale voi ce a învătămîntului dc pro­ borării otelului şi Septimiu cu un laminor experimental,
drul întrecerii pentru înde­ conducător atît politic cît şi acest an, comitetul nostru de ale muncii politice de masă. funcţiona astfel de mari ducţie —- iată doar cîteva din­ Popa — tehnologia elaborării undo studenţii, începind din
plinirea cincinalului înainte tehnic. Avem cadre care, partid a cerut birourilor in­ In general, toate probleme­ şi moderne unităţi co­ tre coordonatele unei deosebit fontei. Boris Rusu susţine anul 1973, vor realiza o mi-
de termen, organizaţia noas­ prin activitatea lor, sprijină formări despre modul cum le care ne stau în fată au o merciale. de Interesante discuţii purtate cursul de metalografie şi tra­ croproducţio valorificabilă ca
tră de partid, care cuprinde foarte mult organizaţiile îşi rezolvă practic cîte un mare complexitate şi nu se de curînd cu conf. dr. ing. tamente termice, Vladimir Da­ producţie marfă, banii ob­
peste 35 la sută din totalul noastre de partid, aşa cum anumit gem de probleme. A- pot rezolva decît cu ajutorul Anton Saimac, prorectorul In- vid — cuptoare de încălzire, ţinuţi fiind utilizaţi pentru
salariaţilor, a desfăşurat o sînt Constantin Dan, Ale­ ceasta a avut aspectul unui tuturor comuniştilor. De a- Ştefan Bercovici — maşini şi dezvoltarea în continuare a
muncă permanentă de îndru­ xandru Dragota, Ştefan Trip- schimb de experienţă, deoa­ ceea, comitetul de partid, acţionări electrice, Gheorghe halei şi a laboratoarelor insti­
mare, de control, de solu­ şa, Tiberiu Sirca, Mihai Că- rece în aceeaşi plenară au împreună cu birourile orga­ Vasiu — mecanica şi rezisten­ tutului.
ţionare a problemelor, întru- linoiu. In acest sens, comi­ prezentat informări toate bi­ nizaţiilor de bază se anga­ La Fabrica de produse refractare Baru ta materialelor, Constantin Tot anul 1973 va marca si
cît altă cale posibilă care să tetul de partid a întocmit o rourile despre aceeaşi pro­ jează în colectiv la rezolva­ un alt debut, cel al încadrări,
conducă colectivul acolo un­ condică în care sînt făcu­ blemă. rea problemelor, comitetul Chirică — tehnici de calcul în producţie a primilor absol­
şi
calculatoare,
Alexandru
de se găseşte acum se pare te notări pentru fiecare ca­ In cadţul procesului de in­ de partid fiind coordonatorul venţi ai Institutului de subin-
că nu există. Astfel, atîl co­ dru în funcţie de modul cum struire lunară pe linie de principal al întregii activi­ Munca politică Ciorogaru de la I.C.S.H. — gineri din Hunedoara. Alălu-
mitetul nostru, cît şi birou­ îşi rezolvă problemele, iar la partid, după ce se transmit tăţi. mecanică şi organe de maşini rînd preocupărilor de zi cu zi
rile organizaţiilor de bază — sfîrşitul anului i se dă apre­ sarcinile în comitet unde Comitetul de partid folo­ ş.a.m.d. ale cadrelor didactice din in­
organe încadrate cu cele mai cierea în consecinţă. participă şi secretarii organi­ seşte un mare număr de ca­ eficient producţia Cadrele didactice cu funcţia stitut şi din combinat, de pre­
de nădejde cadre ale organi­ Pentru sprijinirea mai con­ zaţiilor de bază, se transmit dre pentru rezolvarea multi­ de bază în institut păstrează, gătire teoretică şi practica a
zaţiei noastre de partid — cretă a activităţii birourilor imediat sarcinile in birourile plelor probleme, iar birourile în egală măsură, legătura cu studenţilor, efortul propriu
au orientat activitatea tutu­ organizaţiilor de bază în re­ unde participă şi membri ai organizaţiilor de bază an­ După cum se ştie, colecti­ bilit sarcini concrete pentru producţia, cu secţiile din com­ depus de fiecare viitor absol­
ror comuniştilor, tuturor o- zolvarea tuturor problemelor, comitetului de partid. La a- trenează întreaga masă de vul Fabricii de produse re­ fiecare comunist. La toate binat. îndrumătorii de practi­ vent pentru propria sa forma­
telarilor spre obţinerea unor comitetul de partid a repar­ ceste transmiteri de sarcini membri de partid care sînt fractare Baru s-a angajat să locurile cheie ale producţiei că săptămînală sînt cadre di­ re şi perfecţionare, conside­
rezultate corespunzătoare ce­ tizat cadrele din conducerea participă toate cadrele cu repartizaţi în toate formaţiu­ înfăptuiască prevederile pla­ au fost repartizaţi membri dactice din institut, la fel co­
rinţelor, oferind pentru a- oţelăriei pentru a activa în munci de răspundere, cărora nile de lucru. Sistemul in­ nului cincinal în patru ani de partid. Ei au datoria sa ordonatorii practicii de vară răm confruntarea cu produc­
ceasta, în primul rînd, exem- toate organizaţiile de bază li se repartizează sarcini con­ şi jumătate — ne spunea to­ muncească exemplar, să-i si ai practicii compacte de ţia drept un examen la care
, piui lor personal. Fiecare din schimburi. Aceasta per­ crete cu termene de rezol­ formaţional dintre comitet şi varăşul Petru Bodea, secre­ mobilizeze la muncă susţinu­ patru luni ce se efectuează în toti vor obţine calificative ma­
membru al organelor noas­ mite ca foarte multe pro­ vare. Mai departe sarcinile birou funcţionează bine, la tarul organizaţiei de partid. tă şi pe ceilalţi salariaţi, să semestrul II de către studenţii xime.
tre de partid este un con­ bleme ridicate în adunările ajung la membrii de partid fol ca şi gradul de operativi­ Avem rezerve materiale şi organizeze şi să îndrume ac­ din ultimul an. Ambele forme ILEANA LASCU
ducător politic şi un bun generale, în şedinţele de bi­ prin membrii birourilor orga­ tate în rezolvarea sarcinilor. umane insuficient valorifica­ tivitatea politică, să ia mă­
conducător tehnic, indiferent rou să fie lămurite pe loc nizaţiilor de bază care sînt te, sîntem în măsură să ne suri — dacă este posibil —
de nivelul formaţiunii de lu­ sau rezolvate cu competen­ repartizaţi pe locuri de mun­ VICTOR PETROIESCU onorăm acest angajament. In pentru înlăturarea unor stări
cru pe care o conduce. Ni­ tă sporită. De asemenea, că. Urmărirea modului de secretarul comitetului de par­ această privinţă, biroul or­ de lucruri negative ori să Primire plină de grijă a
informeze biroul organizaţiei
meni nu poate să conteste membrii comitetului de par- rezolvare a sarcinilor se face tid de Ia oţelăria Martin nr. 2 ganizaţiei de partid şi-a în­ de partid şi conducerea în­
tocmit un plan de măsuri
a C. S. Hunedoara
treprinderii asupra neregu­
cuprinzător, prin care a sta- lilor intervenite pentru a se tinerilor muncitori în producţie
putea acţiona operativ şi e-
Agitatorii—prezenţă activă in viata m : -«mm?, w as ficient în scopul bunului In fiecare an, mii de ab­ rîndul lor, gazdele le adre­
» mers al procesului de pro­ solvenţi ai şcolilor de toate sează urarea de bun venit,
ducţie. gradele se integrează în pro­ le expun principalele îndato­
colectivului muncă 1 *• — Dar cum se urmăreşte ducţie, sporind forţa puterni­ riri ce le revin ca salariaţi,
îndeplinirea sarcinilor? cului detaşament al Clasei le dau îndrumările necesare,
Colectivul de agitatori de de lucru efectuate în Valea — Se efectuează în per­ noastre muncitoare. îi asigura de sprijinul lor
permanent.
Prin preocuparea organiza­
la sectorul IV al minei Lu- Jiului îşi găsesc grabnică ma­ manentă şi, trebuie să re­ ţiei de partid, a conducerii Un asemenea dialog viu,
peni — sector cu cea mai terializare în acest puternic cunoaştem, rezultatele sînt întreprinderii şi a organiza­ apropiat, eficient — act poli­
mare pondere în producţia sector de producţie de la mi­ bune. Pe lîngă faptul că ţiei U.T.C., la C.T.E. Mintia, tic şi umanitar de rezonan­
de cărbune a minei — desfă­ na Lupeni, in cadrul căruia membrii biroului organiza­ la încadrarea în producţie a tă pentru activitatea de vi­
şoară o activitate susţinută, acţionează peste 130 de mem­ ţiei de bază, care lucrează noilor absolvenţi ai şcolilor itor a noilor angajaţi — a
acţionează în spiritul politicii bri de partid. După prima de­ nemijlocit în producţie, se profesionale s-a încetăţenit o avut loc şi în acest an, in
partidului nostru, al prevederi­ cadă din această lună, secto­ interesează îndeaproape de frumoasă şi utilă tradiţie : urmă cu puţin timp, la C.T.E.
lor Conferinţei Naţionale. rul de unde a pornit valoroa­ bunul mers al treburilor la înaintea primei lor zile de Mintia. Tinerilor muncitori
— N-aş putea afirma că n- sa iniţiativă „In fiecare a- fiecare loc de muncă, am î muncă, tinerii muncitori se le-au vorbit cu căldură şi
gitatorii noştri au făcut nişte bataj frontal, fiecare brigadă statornicit practica, deose întîlnesc aici, la o discuţie înaltă responsabilitate cetă­
iucruri extraordinare — ne să realizeze lunar două cicluri bit de utilă, ca în cadrul deschisă, directă, fructuoasă, ţenească tovarăşii Dumitru
spunea tovarăşul Alexe Fur- complete in plus", semnată de adunărilor generale membrii cu reprezentanţi ai comite­ Petrindeanu, membru în bi­
dui, secretarul organizaţiei de Eroul Muncii Socialiste Petro de partid să informeze de tului de partid, ai conducerii roul comitetului do partid şi
partid a sectorului IV. Dar, Constantin, a realizat peste spre modul in care îşi în întreprinderii şi ai organiza­ secretar al comitetului U.T.C.
prin prezenta lor zilnică în sarcinile de plan aproape 2 000 deplinesc sarcinile de partid ţiei U.T.C. Noii muncitori îşi pe întreprindere, ing. Ale­
mină, acolo unde se hotărăşte tone de cărbune. Autori prin­ Că la Fabrica de produse manifestă dorinţa şi hotărî- xandru Rebreanu, director
soarta producţiei de cărbune, cipali ai succeselor — comu­ refractare Baru munca po rea de a pune în valoare tehnic, ing. Tiberiu Erşek,
prin discuţiile cu ortacii, pe niştii, în rîndul cărora au fost litică sprijină permanent şi toată puterea lor de muncă şeful serviciului personal.
eare-i mobilizează în muncă, prezenţi mereu cu vorba şl cu eficient producţia n-o spu şl cunoştinţele acumulate în Tinerii muncitori s-au an­
le fac cunoscute sarcinile şi fapta agitatorii. Prin compe­ ne numai secretarul organi anii de şcoală pentru a de­ gajat să răspundă prin în­
hotărîrile partidului, ei îşi a- tentă politică şi profesională, zatiei de partid, Petru Bolea veni meseriaşi de nădejde, treaga lor activitate grijii şi
duc o mare contribuţie la pă­ prin autoritate şi responsabi­ O spun înseşi rezultatele în pentru a-şi aduce din plin încrederii pe caro partidul şi
trunderea zi de zi in diase a litate patriotică, comunişti ca regístrate lună de lună, z contribuţia la realizarea sar­ statul le-o poartă, să se in­
politicii partidului nostru, la Ioan Mondoca, Mihai Nistor, de zi, de harnicul colectiv cinilor de plan ce revin co­ tegreze cît mai repede în
realizarea şi depăşirea sarci­ Dănilă Gaşpar, Petre Furdui, de aici. Ele dau certitudinea lectivului din care fac par­ fluxul producţiei şi în clima­
nilor de plan. Petru Ambruş — ca să-i nu­ că angajamentul asumat — te, se angajează să-i urmeze tul muncii colective, să con­
Preţioasele indicaţii şi reco­ mim doar pe cîtiva dintre neabătut în întreaga activi­ tribuie efectiv la obţinerea
mandări ale tovarăşului cei mai buni agitatori din sec­ ţie calilâţii lucrărilor executate, depăşindu-şi totodată planul lunar cu 10—15 la sută. realizarea planului cincinal tate pe muncitorii cei mai unor rezultate care să Ie
Harnicii tapiţerl Ionel Danclu şi Florea Boca, din cadrul I.I.L. Haţeg, acordă o mare aten­
Nicolae Ceau.şescu adresate tor — se bucură de stima şl Foto: V. ONOIU în patrii ani şi jumătate — înaintaţi — comuniştii. La facă cinsie.
minerilor cu prilejul vizitei aprecierea ortacilor. va fi onorat exemplar.
2KEE
In reşedinţa de comună vizitat unitatea biscuiţi văr­ xemple. La magazinul din
Toplita s-a deschis in acest saţi sau la pachet, brînză Hăşdău de pildă în afara Oamenii
an un modern complex co­ topită, covrigi liliput, rahat, faptului că şi aprovizionarea înving!
mercial Printre alte unităţi, ciocolată, cremă neagră şi lasă de dorit, în local tro­ Activitate susţinută in !.A1
există aici şi un magazin n- alte articole, care sînt din nează o dezordine greu de remorca porumb şi între timp
limentar, apprtintnd O.C.L. belşug în depozitele O.C.L. descris. Preparatele din car­ (Urmar8 din pag. 1) *
Alimentara Hunedoara. As­ — Am trimis şi trimitem ne, slănină, conservele sînt Defta, în viata de toate zi­ s-a dus la C.A.P. Totia, sau
pectul in interiorul acestei săptămînal comenzi la birou­ păstrate de gestionara Ileana lele sînt ceferişti, dar mart) la Băcia, oriunde a fost che­ (Urmare din oaq. 1) rea tractoarelor cu faruri si silozat 25 tone dc cartofi.
mat pentru a-şi ajuta colegii
Zepa în condiţii neigienice. au pus mina pe atelaje, au să scoată remorcile din noroi. celelalte accesorii, astfel incit Paralel cu lucrările de recol­
Gestionara servea fără halat, împins la carele ale căror roti se cartofilor. Dar, pentru că lu­ să se poată lucra zi şi noap­ tare a cartofilor şi porumbu­
Oamenii se ajută, se îmbăr­
iar controlul medical, după împotmoleau în noroi. Utecls- bătează reciproc, se mobilizea­ crarea nu mai permite nici te, repartizarea la semănat a lui, de o importantă deosebi­
celor mal buni tractorişti, a-
tă este şi strîngerea şi Tnsi-
în imifăţHe comerciale d« 5 la sate cum rezulta din carnetul tul Nicolae Stoica, unul dintre ză activ. Sigur, că şi în a- o amînare, am recurs la folo­ sigurarea mesei în cîmp atît lozarea furajelor. Inţelegind
dînsei, nu-1 mai făcuse din
sirea plugurilor, grapelor şi
luna iunie. Cîntarul defect cei mai buni mecanizatori — ceastă toamnă vom învinge. discurilor şi strîngerea manu­ pentru mecaniz.atori cît şi acest imperativ, muncitorii
care ştie să strunească cu mă­
6RIJĂ Dl iOSEBITĂ P mm o ajuta pe gestionară să iestrie caii putere ai tractoru­ nu despre ea, ci despre ero­ ală a cartofilor. In acest fel, pentru muncitori, pregătirea şi fermei Bîrcea s-au mobilizat
Ne vom reaminti mai tîrziu
cu tolii la recoltarea sfeclei
dea mai puţin cu 10 grame
tratarea seminţei din timp ş.a.
s-a reuşit ca la fermele Deva,
lui său şi să execute lucrări
la fiecare cumpărător.
furajere. In cursul zilei amin­
In acest fel Vom reuşi să eli­
Mintia, Aurel Vlaicu şi Brad
ismul oamenilor.
de bună calitate — a carat cu
— Despre starea nemult.i-
APROVmmm cu mitoare în cjre se serveşte tată pe mai bine de 70 la minăm timpii morţi şi să creş­ tite, a fost strînsă şi transpor­
această lucrare să fie execu­
tată sfecla de pe ultimele su­
tem viteza zilnică de lucru
prafeţe cultivate. De subliniat
la magazinul Un Hăşdău ain
cu peste 10 la sută.
sută din suprafaţa cultivată.
informat deseori pe tovară­
Pe trust mai există încă o su­
In pofida timpului nefavora­
şii din conducerea O C.L. A- Minerii de ia Pilja amplifică prafaţă de 140 ha cu cartofi bil, in majoritatea fermelor este faptul că producţia ob­
ţinută la hectar se ridică la
limentara — ne spunea se­
MĂRFI ME CERI ÜTE cretarul comitetului comu­ care nu a fost recoltată si activitatea se desfăşoară in­ aproape 80 tone.
Prezenţi în cimp la recol­
urmează a fi însămîntată în
tens, cu mult simt de răspun­
tat se află în aceste zile şl
nal de partid, tovarăşul Du­
mitru Preda. Am fost asigu­ bună parte cu grîu. De ase­ dere, aşa cum trebuie să se lucrătorii l.A.S. I-Iateg. Conşti­
menea, ţoale forţele de care
acţioneze în această situaţie.
DE l¡UMPĂRĂK Ii raţi de fiecare dată că situa­ ritmul producţiei in abataje dispune sînt concentrate a- Deşi dimineaţa plouase, lucră­ enţi de importanta pe care o
are eliberarea terenului des­
ţia se va schimba în bine.
cnm la aceste suprafeţe, unde
torii fermei Aurel Vlaicu e-
Asta se intîmpla în 197). continuă şi se lucrează între rau prezenţi în număr de pes­ tinat însămîntărilor, ei au tre­
După cum se vede nu s-a (Urmare din pag. 1) ti va amenajarea unui nou o- „ferestrele“ dintre ploi. Ţin să te 40 la recoltatul şi sortatul cut la aplicarea unei practici
produs mult aşteptata schim­ rizont pentru transportul cu subliniez — a continuat in­ cartofilor. In ajutorul lor au specifice acestei zone. Recol­
bare. terlocutorul — că în urgen­ venit şi elevii Liceului econo­ tarea ştiuletilor se face odată
unităţi este plăcut, gestiona­ rile noastre de la O.C.L. A- Din relatările unor local­ nologii dc înaltă productivi­ benzi. tarea executării acestor lu­ mic din Orăştie. Şeful de fer­ cu cocenii, creîndu-se în acest
rul Crişan Tănălie şi vînza- limentara — ne spunea ges­ nici şi tovarăşilor de la con­ tate. — In urma indicaţiilor date crări un ajutor substanţial mă, Tiberiu Kerekes, se afla fel front de lucru pentru trac­
toarea care-1 ajuta dovedesc tionarul unităţii. Am fosl şi siliul popular comunal rezul­ — Prin intrarea în funcţiu­ de tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-am primit din partea elevilor la pregătirea terenului pentru toare. Procedîndu-so în acest
spirit gospodăresc, respccl personal la Hunedoara. Am tă că de la O.C.L. Alimen­ ne a celor două abataje fron­ — ne informa tehnicianul Au­ de la liceele din Orăştie, De­ semănat. Se lucra cu 4 trac­ fel s-a reuşit să se recolteze
fată de cei ce le trec pra­ primit asigurări că lucrurile tara Hunedoara putini mer­ tale în cadrul sectorului II, rel Marinescu, preşedintele va şi Haţeg şi a militarilor, toare la discuit şi alte două porumbul do po o suprafaţă
gul. Apar insă situaţii in se vor îndrepta. Dar ce folos ceologi îşi poartă paşii spre primele de acest fel la Dîl- comitetului sindicatului — şi care au muncit conştiincios şl erau pregătite pentru semă­ de peste 110 ha, din care 55
care, cu toată solicitudinea că atunci cînd vin maşinile aceste locuri. Evident că, din ja — ne declara tehnicianul la mina noastră sînt în curs cu multă răspundere la strîn­ nat. După ce terenul s-a mai ha la ferma Rîu Alb. Această
salariaţilor unităţii, cumpă­ să ne aprovizioneze ni so birouri, carenţele de apro­ Laszlo Iosif — ne-am izbit de de aplicare normele dc lucru gerea cît mai grabnică a pro­ z.vintat, s-a trecut la semă­ metodă a fost însuşită şi de
rătorii părăsesc magazinul aduc alte articole, pe car« vizionare şi de igienă ce multe greutăţi, care însă pe adecvate pe locuri de muncă, ducţiei. natul griului, lucrare care s-a către ferma Hăşdat de la
nemulţumiţi. Aceasta pentru nu numai că nu le-am soli­ dăinuie în unităţile comer­ parcurs au fost înlăturate. Pu­ în aşa fel Incit sistemul de Ne situăm la mijlocul peri­ desfăşurat pînă la venirea din l.A.S. Simeria.
că, în loc să li se dea mar­ citat, dar nici nu avem ne­ ciale din comuna Toplita nu tem spune acum că minerii salarizare să corespundă con­ oadei optime de însămîntare nou a ploii. Intr-o singură zi Paralel cu recoltatul manual
fa po care o solicită, ges­ voie de ele. se vor înlătura. Trebuie re­ noştri s-au acomodat cu noua diţiilor specifice ale mineîri- a cerealelor păioase şi din (10 oct.) la această fermă s-au al porumbului se desfăşoară
tionarul si vînzătoarea îi Cum poate fi caracterizai ţinut însă că eticheta co­ metodă. lor. De asemenea, în cel mai cele 2 500 ha nu s-au semănat însămîntat 10 ha cu grîu, a
servesc cu : „nu avem, în­ un astfel de procedeu decît merţului civilizat trebuie Discuţia avută cu inginerul scurt timp vor fi soluţionate decît 260. O bună parte din fost pregătit terenul pe 37 ha şi recoltarea mecanizată cu
cercaţi saptămîna viitoare“. lipsă do interes fată de uni­ „arborată" nu numai în u- Ştefan Octavian, şeful servi­ integral problemele legate de terenul destinat însămîntări- si s-au recoltat cartofii de ajutorul maşinii CT 2 R. Atît
Să vedem însă care din tăţile mai îndepărtate dP nităţile din oraş, ci şi în ciului tehnologic al minei, a buna funcţionare a cantinei şi lor a fost pregătit şi aştep­ pe 2,5 ha. De asemenea, s-au duminică cît şi marţi, a con­
produsele pe care le caulă oraş ? Faptul că merceologii, cele din mediul rural, lucru scos în evidentă şi alte preo­ asigurarea locuinţelor. tăm doar condiţii favorabile sortat şi însilozat 30 tone de tinuat recoltatul cu combina
cumpărătorii lipsesc din ma­ conducerea O.C.L. Alimenta­ la care conducerea O.C.L cupări ale specialiştilor în sen­ Preocupările majore carac­ pentru încorporarea seminţei cartofi. pe ogoarele fermei din Sîntă-
gazin. Consullind lista cu ra nu se interesează în su­ sul perfecţionării întregii ac­ teristice colectivului de la Dîl- în sol. La ferma din Orăştie, lot
Alimentata es'e invitată să tivităţi productive. De o im­ ja în aceste zile conving pe măria-Orlea, care sînt desti­
sortimentele obligatorii, se ficientă măsură de soarta reflecteze cu mai multă grijă portantă majoră sînt noile me­ deplin despre hotărîrea de a Am întreprins mai multe mă­ din cadrul l.A.S. Simerla, în nate a fi însămînţate cu grîu.
constata că puţine dlnlre ele magazinelor pe care le au tode de-exploatare în curs de pune în mişcare toate ener­ suri care să permită accelera­ cursul zilei de 10 octombrie, Deşi pe unele locuri este ne­
în viitor.
sînt de găsit. Nu erau pen­ in subordine în mediul rural aplicare, precum şi reamena- giile, priceperea lor pentru a rea ritmului de semănat ime­ s-a transportat la F.N.C. Orăş­ voie de 2 tractoare, munca
tru vînzare in ziua cînd am il pot confirma şi alte e- N. PANA1TESCU jarea traseelor de transport se achita cu cinsie de sarci­ diat ce timpul va permite. A- tie producţia de porumb de continuă să se desfăşoare şi
nile pc care le au de înde­
cu vagonete, iar în perspec- plinit în continuare. ceste măsuri vizează pregăti­ pe 15 ha şi s-au sortat şi în­ în aceste condiţii deosebite.
\