Page 43 - Drumul_socialismului_1972_10

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 524 © VINERI 13 OCTOMBRIE 1972

VIAŢA CULTURALĂ LA TURDAŞ Comerful

prin casele
ESTE... DAR NU SE GĂSESTE! de comenzi

Cu clteva luni în urmă carte sau să vizionăm emi­ brigada de agitaţie. Reacţia lor poate e justi­ De Ia 1 august, în ce­
publicam în coloanele zia­ siuni la televizor, pentru că — Intr-adevăr, aşa a fost. ficată. Clubul nu are un pro­ le trei municipii ale ju­
rului constatările a doua rai­ dînsul ne trimite la tovară­ — Intrucît dv. sînteti prin­ gram precis de funcţionare, deţului iuncţionează, pe
duri, apărute sub acelaşi ti­ şul preşedinte al consiliului cipalul catalizator în relaţia pe masa de tenis a fost in­ lingă magazine aie
tlu „Ore goale" în activita­ popular comunal... Mal anii cămin-public, cum ati acţio­ terzis de către consiliul O.C.L. Alimentara, case
de comenzi pentru ser­
tea căminului cultural“, în­ trecuţi, se organizau în ca­ nat în continuare în acest popular să se mai joace, vire la domiciliu. Un
treprinse în mai multe loca­ drul căminului seri de dans, sens ? pentru că aceştia au zgîriat
lităţi din zona Orăştiei. Cu dar anim nu ne mai dă — ? cîndva peretele. prim bilanţ al modului
acest prilej semnalam slaba voie". — Dacă sarcinile v-au „Eu sincer să fiu nu cu­ cum „a prins" această
activitate desfăşurată în co­ Dînd curs sesizării, am în­ „copleşit" (interlocutorul, o- nosc pe directorul căminului formă de servire : s-au
livra* mărfuri la domi­
muna Turdaş. Drept urmare treprins o nouă ancheta în cupă şi posturile de învăţă­ cultural. Şi mai e o proble­ ciliu în valoare de
a criticilor aduse, munca a această localitate. O primă tor şi director la şcoala de mă : cînd au loc deplasări 35 000 lei, ceea cc este
început să se învioreze mai discuţie o purtăm cu secre­ patru ani din localitate — ale echipei de tenis în alte încurajator dacă se are
ales în preajma şi în timpul tarul comitetului comunal de n.n.), ati recurs la sprijinul localităţi nu merge nimeni în vedere că măriurile
desfăşurării amplei acţiuni partid şi primarul comunei, consiliului de conducere ai cu ea". (Ioan Filip, mecani­ comandate pe o coman­
„Ştafeta folclorică — Căută­ tovarăşul Constantin Flo- aşezămîntului, al organizaţiei zator). dă sînt de valori între
torii de comori". Spriji­ „Băieţii sînt săritori. A 50 şi 250 lei.
nită îndeaproape de comite­ fost în august un bal, dar Cel mai solicitat ser­
conducerea căminului a în­ Căminul cultural în viaţa satului viciu la domiciliu e cel
partid,
pentru a ne da voie să-l or­
comunal
de
tul
ganizăm a trebuit să aducem
ceput să poarte un dialog a- o remorcă de prefabricate". lăcul de casa de c >
menzi din Deva.
propiat cu cetăţenii de di­ (Dumitru Popescu, mecani­
verse categorii şi vîrste. Se rescu, căruia îl aducem la U.T.C., al unor oameni ini­ zator). Ainiitim ca ia aceste
iniţiau acţiuni cu caracter cunoştinţă conţinutul scriso­ moşi care există în sat ? Sint „aspecte" mărunte LUi, Simeria. Muncitoarea Cornelia Bcca, din secţia de pas teurizare a laptelui, urmăreşte şl case de comenzi se re­
politico-educativ, artistice, rii. — Nu l-am folosit. peste care conducerea cămi­ conduce procesul de smtntlnire In instalaţii de înaltă tehnicitate. partizează fond de mar­
luase fiinţă brigada artisti­ „Intr-adevăr, ne-a relatat Aşa se face că neactionînd nului cultural şi consiliului fă propriu.
că de agitaţie. Se pare Insă dînsul, cele cuprinse în se­ cu fermitate în continuare popular au trecut ou vede­
că tot acest edificiu con­ sizare, referitor la activita­ în direcţia apropierii publi­ rea. Urmarea poate fi cu
struit fără îndoială cu efor­ tea culturală sînt adevărate. cului de aşezămîntul cultu­ greu ştearsă.
turi a fost lăsat în paragină. In afară de filme la cămin ral, ignorînd chiar o conce­ Se apropie lunile de iarnă.
Rezultatele acumulate n-au nu mai prea au loc acţiuni. pere şi planificare ştiinţifică In fiecare unitate culturală,
fost consolidate, munca tre­ E rău că baza materială pe a muncii — plan de activi­ în această perioadă, activita­ Bilanţ de prestigiu
cută s-a irosit, iar promiţă­ care o avem nu e folosită tate nu mai există la cămin tea se intensifică. Conside­ Pe urmele materia­
torul dialog ce se închegase aşa cum trebuie". de două luni, iar perioada răm că printr-o intensă mo­
cu cetăţenii, abandonat. Ne adresăm în continuare de vară a fost folosită ca bilizare a tuturor factorilor,
Zilele trecute, poşta ne-a directorului căminului cultu­ vacantă şcolară — conduce­ o îndrumare directă a comi­ lelor publicate Secţia de mecanizare a agriculturii
adus o scrisoare prin care ral, Virgil Săbău. rea căminului a ajuns în tetului comunal de partid,
ni se sesizează din nou sla­ — Cum explicaţi noua situaţia de a nu avea cu ci­ cu sprijinul, cetăţenilor, mai
ba activitate de la căminul sincopă intervenită în acti­ ne lucra, de a nu fi ajutată. ales al tinerilor, care simt
amintit. Printre altele, sem­ vitatea căminului cultural pe Este elocventă relatarea nevoia aşezămîntului cultu­ „A ocoli sau a sfida care deserveşte C. k P. Simerîa şi-a
natarii arătau : „...la noi la care îl conduceţi ? tovarăşei Magdalena Kiss, ral, lucrurile se vor schim­
cămin nu se desfăşoară nici — Munca e destul de difi­ ajutor de contabil la C.A.P. ba în bine şi la Turdaş. Pen­
un fel de activitate cultu­ cilă. Şi oamenii din sat nu Turdaş : „Eu am activat în­ tru aceasta un real aport legea—un aci
rală în realitate, ea există mă ajută cu nimic. Vor nu­ totdeauna la căminul cultu­ trebuie să-şi aducă şi consi­ îndeplinit planul anual de venituri
doar pe programarea făcută mai baluri. ral, cînd am fost solicitată. liul de conducere al căminu­ condamnabil“
în fiecare început de lună. — La un moment dat re­ Am fost şi în echipa de lea- lui, care e necesar să fie
Spectacolele prezentate de uşiserăţi să înjghebaţi un tiu, şi în obiceiul „Clacă", reactivat, deoarece pînă a-
formaţii artistice nu au mai dialog util cu publicul, nu cu prilejul ştaielei folclori­ cum nu s-a ştiut de existen­ Sub acest titlu criticam în ur­ Angajaţi plenar pentru a în­ nerea lor s-au făcut la un lă din Simeria abia de-acum
avut loc de foarte multă vre­ numai în ce priveşte organi­ ce. E tot atît de adevărat că ta lui. Este necesar, în ace­ mă cu Oliva timp faptul că tle deplini cu succes misiunea ce înalt nivel calitativ". încep să se contabilizeze. Şi
mai bine de un an de zile o.
me. Căminul dispune de o zarea acţiunilor cu caracter oamenii nu prea vin la că­ laşi timp, un plan detaliat sentinţă a Tribunalului judeţean; le stă în fată pe linia îmbu­ Rezultatele strădaniei meca­ de la alte culturi, cum ar fi
bibliotecă, de o sală de lec­ politico-educativ şi artistic, min. Şi cînd vin aşteaptă do muncă, cu sarcini precis Hunedoara, dată in favoarea ce- • nătăţirii continue a calităţii nizatorilor de la secţia de me­ sfecla de zahăr şi porumbul,
tură, un hol pentru activităţi dar şi de petrecere a timpu­ ceva interesant. Aşteaptă şi stabilite şi repartizate. Nu­ tăţenei Elisabeta Dragotâ dini lucrărilor agricole, a măririi canizare din Simeria sint şi se prevăd producţii suplimen­
sportive, sală de club, dar lui liber, chiar şi de seri programe folclorice. Cît de­ mai aşa publicul poate găsi Haţeg, în procesul cu Pavel Ră-j producţiei de pe fiecare hec­ mai edificatoare dacă le pri­ tare. O parte din depăşiri vor
toate se deschid la voia Sn- distractive. Atunci tinerii şi spre tineri, au fost chemaţi în căminul cultural un lăcaş doni, nu a fost pusă In apli-i tar de pămînt, salariaţii sec­ vim prin prisma producţiilor fi desigur acordate mecaniza­
tîmplării. Degeaba noi, tine­ vîrstnicii v-au ajutat să a- chiar duminică să facă mun­ de cultură şi educaţie, un care. răspunsul Tribunalului ju­ ţiei de mecanizare care deser­ obţinute de unitalca agricolă torilor. Şi dacă adunarea ge­
mediu de care să se apro­
Iată
rii, mergem la tovarăşul di­ duceţi pe scenă obiceiuri că voluntară ia curăţirea că­ pie cu încredere. deţean la anchcla respectivă : veşte C.A.P. Simeria se numă­ pe care o deservesc. De pildă, nerală a hotărît acest lucru,
rector pentru a ne da voie folclorice („Clacă“, „Cununa minului după zugrăvire, dar „In urma cererii din 5 septem­ ră printre primii din judeţ ca­ la cultura griului, s-au reali­ o face penlru că vede ia me­
re şi-au îndeplinit în întregi­
canizatorii Ioan Canea, Aron
la club, unde putem citi o griului"), piesă de teatru, n-a venit nici unul". M. BODEA brie 1972 adresată de numita me sarcinile de plan şi anga­ zat în acdst an 3 615 kg de Braşoveanu, Florian Ţîr, Ia
Dragotă Elisabeta preşedintelui jamentele luate în cinstea ce­ pe fiecare hectar, fată de 2 600 şeful secţiei, Emil Pâulet, la
Judecătoriei Hunedoara, s-au cît se planificase. Ca urma­
lei de-a 25-a aniversări a pro­ re, C.A.P. Simeria a obtinut mecanicul de întreţinere Au­
luat măsuri de executare a de­
clamării Republicii. Veniturile o producţie suplimentară de rel Mermezan şi In alţi sala­
ciziei civile nr. 335/1971 a Tribu­ planificate pe acest an, în va­ 155 tone griu. Din această riaţi din cadrul secţiei dorin­
Condiţiile climatice nefavorabile să nu constituie un nalului scop, executorul judecăto­ loare de 568 000 lei, au fost cantitate, adunarea generală a ţa fierbinte do a se dărui în
judeţean
Hunedoara.
In
acest
resc Crişineanţ Ioan, însoţit de depăşite cu peste 80 000 lei, unităţii agricole a hotărît să muncă, de a face tot ceea ce
le stă in putinţă pentru ca
în vreme ce la capitolul chel­
un judecător, s-a deplasat la do­ tuieli au realizat economii de le acorde mecanizatorilor ca­ C.A.P. Simeria pe care o de­
impediment, ci un motiv de puternică mobilizare la miciliul debitorului Kădoni Pa­ aproape 40 000 lei. re s-au remarcat în muncă 14 servesc să dea an de an pro­
la sută. Astfel, lor le-a reve­
din
vel
oraşul Haţeg,
unde de-
Cum au iost posibile ase­ nit drept stimulent material
| bltorul a prezentat declaraţia de ducţii superioare celor planifi­
menea rezultate? Printr-o bu­
datorate,
i i iar la data a de sumei septembrie nă organizare a muncii, prin pentru depăşirile de produc­ cate, să se consolideze şi mai
consemnare
ţie cantitatea de 23 000 kg
ll
Strîngerea recoltei şi însămînţărî! | i suma de 1 675 lei, prin mandatul reducerea consumului de car­ griu, ceea cc valoric înseam­ mult din punct de vedere e-
i
1972
expediat
creditoarei
s-a
conomic, ideal spre care tind
buranţi şi lubrifianti, prin re­
i poştal, conlorm recipisci nr. 537 paraţiile de calitate superioa­ nă 32 000 lei. toti comuniştii şl membrii co­
ră îăcute'Ta 'Tractoarele şi ma-.'
(Urmare din pag. 1) li s-au încredinţat privind operatist Brad, de unde s-3 re a transporturilor şi folosi­ j din 11.IX.1972 aflată la dosarul i Succesele mecanizatorilor ce operatori.
e ------------- ------------------- pregătirea temeinică a recol­ preluat peste 50 la sută din rea tuturor mijloacelor cu j execuţional. şinile agricole din dotare. deservesc cooperativa agrico­ , N. PANAITESCU
Folosind din plin fiecare zi
executării;
Pentru
financiară a unităţilor şi sa­ tei viitoare. cantitatea stabilită. In celelal­ randament maxim. Pentru a e- i j sentinţei, Întârzierea executorului; bună de lucru în campaniile
împotriva
tisfacerea în bune condiţii a Aducînd din nou în atenţie te cooperative agricole există vita manipulările inutile şi ; judecătoresc Crişineanţ Ioan s-a i de vîrf, muncind cu seriozita­
aprovizionării populaţiei cu (pentru a cîta oară!) proble­ însă decalaje mari între rit­ pierderile din recoltă este de ; luat de către Ministerul Justi-; te, ei şi-au terminat do fie­
produse agroalimenlare. ma asigurării seminţelor, este mul de recoltare şi cel de pre­ mare însemnătate faptul ca ; ţiei măsura sancţionării discipli-; care dată între primii obliga­
de aşteptat ca unităţile vizate dare a porumbului la bazele produsele să fie livrate direct ; nare cu „mustrare“. ţiile contractuale la unitatea „Dragostea“ tatălui
CÎND SE VOR PRELUA să ia măsuri pentru transpu­ de recepţie. înlăturarea lor din cîmp la bazele de recep­ pe care o deservesc, fapt ce
CELE PESTE 500 TONE nerea neîntîrziată în fapte a impune o judicioasă organiza­ ţie. le-a permis să execute un
SEMINŢE ? sarcinilor ce le revin privind important volum de lucrări şi
folosirea în cultură a unor se­ în cadrul altor cooperative a-
O sarcină acută care-şi aş­ minţe din soiuri cu potenţial pp gricole. Astfel — afirma cu şi moştenirea bunicului nu-i
teaptă materializarea este pre­ biologic ridicat. justificată mîndrie inginerul
luarea întregii cantităţi de Emil Szekely, directorul Sta­
seminţe repartizată cooperati­ OBLIGAŢIILE LA ţiunii de mecanizare a agricul­
velor agricole. Firesc era ca FONDUL DE STAT — turii din Simeria — faţă de fin le cald nepotului
pînă la această dată fiecare u- ONORATE EXEMPLAR! 318 ha arături planific ale, au
nitale să-şi fi asigurat necesa­ realizat 715 ha; la discuit in
rul de seminţe de griu pentru Paralel cu recoltatul şi în-
producţia anului viitor. Din sămintările, o grijă deosebită loc de 433 au făcut 709 ha ; Am primit o scrisoare de la nă. Tatăl său îşi mai aduce a-
motive greu de înţeles însă o se cere acordată onorării o- la balotat de la 204 tone au minorul Dionisie Bulz din co­ minte de trebuinţele lui zilni­
seric do unităti au tărăgănai bligatiilor fată de fondul cen­ ajuns la 413 tone. muna Tomeşti. Ne scria de­ ce... doar la sărbători, cînd îi
organizarea acţiunii respecti­ tralizat de produse agroali- Despre mecanizatorii de la spre faptul că nu poate intra mai face cîte un cadou. Dra­
ve, exislînd şi în prezent pe­ mentare al statului. Pentru secţia din Simeria ne-au vor­ în posesia unei moşteniri — gostea cu picătura a tatălui
ste 500 tone de sămînţă care preluarea produselor şi asigu­ o bucată de pămînt în vatra şi moştenirea lăsată de buni­
aşteaptă beneficiarii. rarea păstrării lor în bune bit în cuvinte frumoase Oti- satului — lăsată moştenire lui cul nu-i ţin deloc do cald
Din multitudinea restantierj- condiţii, în cadrul întreprin­ lia Teodorescu, secretarul co­ prin testament de către buni­ nepotului, ba, din contră, l-au
lor evidenţiem cîteva exemple derii judeţene de valorificare mitetului de partid şi pre­ cul său. minat la tribunal.
mai semnificative. Cooperatorii a cerealelor şi producere a Intrarea în posesie e impo­ Abdicarea — totală sau par­
din Vaţa nu s-au învrednicit nutreţurilor combinate au fost şedintele, Răvaş Păun, de la sibilă însă. Se opune la ea o ţială — de la obligaţiile pă­
să preia, în baza repartiţiei luate o serie de măsuri, în­ cooperativa agricolă din lo­ liotărîre judecătorească. Am rinteşti, chiar dacă la înde­
dale, 15 tone seminţe, iar cei tre care amintim şi organiza­ calitate. „A existat o colabo­ cercetat, pentru a-i da mino­ plinirea lor nu le determină
din Baliz mai au de asigurai rea funcţionării pe trei schim­ rare strînsă între mecanizatori rului un răspuns, dosarul în­ dragostea paternă ci legea, o
19 tone. Cantităţi cuprinse in­ buri a uscătoarelor. mmm msmmmmm ^ - cheiat cu hotărîrea care face un act condamnabil din par­
tre 14 şi 27 lone seminţe stau Directorul întreprinderii, to­ l ' ^ , % ¿IV- şi consiliul de conducere — nul efeclul testamentului lăsat tea oricărui părinte. Iancu
şi la dispoziţia cooperativelor varăşul Ioan Fcer, ne-a infor­ ne-au relatat cei doi interlo­ de bunic în favoarea nepotu­ Bulz, talăl Ini Dionisie Bulz
agricole din Vaidei, Pişchinţi. mat că o preocupare mai sus­ C.A.P. Ostrov. Acţiunea de recoltare a cartofilor de pe cele 75 lia cultivate este în plină des­ cutori. Arăturile executate, lui. N-o să comentăm hotărî­ din Tomeşti, a săvîrşit un ast­
Ciula Mare, Dineu Mare, Măr- ţinută pentru predarea porum­ făşurare în cadrul tuturor brigăzilor. Fotografia de faţă înfăţişează un aspect de muncă la recol­ discuitul, tăvălugilul, adminis­ rea instanţei pentru că ea poa­ fel de act. Acum stă liniştit
tineşti, Beriu etc., ale căror bului în contul datoriilor fată tarea cartofilor Sn brigada a in-a de cîmp, brigadier Costică Brăilă. Ţăranii cooperatori, printre te fi atacată tot pe calea legii. după ce — desigur, fără inten­
conduceri ignorează transpu­ de stat se constată la unităţile care se numără Fimia INIoiscscu, Saltiţa Moisescu, Viorica Bojin, Viorica Moldovan, Cornel Bojin, trarea de îngrăşăminte, însă- Să rezumăm. Mama lui Dio­ ţie — a strecurat amărăciune
Avram Lăsconi şi alţii, lucrează la recoltarea cartofilor, indiferent de starea timpului.
nerea în viaţă a sarcinilor ce din raza consiliului interco- mînţatul culturilor şi întreţi­ nisie Bulz, acum elev în cla­ în sufletul copilului. El n-a a-
sa a Vl-a, nu s-n înţeles cu părut în proces decît pentru
soţul său Iancu Bulz şi s-au îndeplinirea unor formalităţi
despărţit. După divorţ, acesta procedurale, fără de care pro­
a fost obligat de instanţă la cesul între H. M. şi Dionisie
In urmă cu 17 ani se a- uzină. Intre oameni îti este plata unei pensii de întreţine­ Bulz nu putea fi pornit. A
prindea focul in prima bate­ FOCUL VIU VA CONTINUA stimulată excelent ambiţia re pentru copilul pe care îl încasat 5 000 de tei pe bucata
rie de cocsificare de la Că- autodepăşirii, colectivul îti părăsea prin desfacerea căsă­ aceea de pămînt şi n-a fost
lan. S-au aprins atunci flă­ dă unitatea de gîndire şi toriei şi încredinţarea lui că­ întrebat „dumneata de ce
cări care colorează cerul scop. tre mamă. Dar au trecut cinci nu-ti achiţi de atîta vreme o-
nopţilor cu lumina lor incen­ — Ati avut vreodată senti­ ani de cînd nu-şi mai înde­ bligatiile fată de copil?“. Sta­
diară. De atunci flăcările nu SA ARDĂ ÎN mentul vinovăţiei fată de co­ plineşte această obligaţie. Bu­ tul îi dă cărţi gratuit. Tatăl
s-au mai stins. Peste drum, lectiv ? nicul dinspre tată, ca să co­ său ¡-a luat pe căi ocolite
la capătul de sus al coşuri­ — Da, de cîte ori nu pot recteze lipsa de grijă a fiului ceea ce i-a lăsat bunicul şi
lor furnalelor pîl.pîie din vre­ fi stăpîn pe mine, cînd prin­ pentru propriul copil, a lăsat ceea ce i-a atribuit legea ; i-a
me în vreme flăcări violete, tr-o apreciere eronată am nepotului, moştenire prin tes­ luat cu mîna altora. Ba i-a
semn că materia din pîntecul — In aprilie anul ăsta am în 1951 — modernizarea u- fertilizat locul acela cu entu­ — Eu cred că reprezintă o minimalizat meritul eforturi­ tament o bucată de pămînt mai pus în spate o povară în
furnalului, scăpată din chin­ avut 23 de ani Sn Călan — zir.ei „Victoria". Şi procesul ziasmul tău. Şi cresc pe a- evoluţie în măsura în care a lor unei colectivităţi — o e- mentionînd totodată că lasă a- plus. Şi acum se crede în a-
gile coeziunii moleculare, a îşi începe mărturisirile una de modernizare, de urbani­ cel teren oameni întregi, evoluat societatea, oraşul, u- chipă, o brigadă, o secţie ceastă - moştenire ca o com­ fara oricărei acuzaţii. Se în­
ajuns într-un anumit stadiu. din aceste conştiinţe - n- zare nu s-a oprit. S-a stabi­ gata să se arunce în viitoa­ zina. Şi în evoluţia sa socie­ Evoluţia în conştiinţe este pensaţie a obligaţiilor legale şeală. O cale de a-l determi­
Trecem adesea, cu trenul vanposturi ale Călanului, Ion lizat relativ acum cînd Că­ rea muncii cu toată dă­ tatea a creat condiţii de afir­ prin urmare drumul bătut ale fiului său fată de nepotul na la achitarea tuturor obli­
sau cu maşina, prin arest o- Popa, secretarul comitetului lanul numără circa 13 000 de ruirea. Douăzeci de ani, mare pentru fiecare om. Ca sub zodia nouă de la simţul său. Numai că bucata do pă­ gaţiilor pe care i le dă legea
raş împărţit în două de ma­ orăşenesc de partid şi pre­ oameni, de peste 10 ori mai douăzeci de promoţii de să poată folosi aceste condi­ necesităţii la conştiinţa ne­ mînt respectivă fusese vîndu- tot există pentru copilul Dio­
gistrale rutiere şi de „liniile şedintele comitetului execu­ mult ca în 1949. Mişcarea muncitori pentru uzină, pen­ ţii în evoluţia proprie, tre­ cesităţii. Intr-un oraş care a tă în urmă cu patru ani lui nisie : să-l cheme în judecată
de forţă" ale socialismului. tiv al consiliului popular o- spre modern şi emancipat a tru alte fabrici şi uzine au buie să fii convins că eşti sporit în 20 de ani de peste H. M. din Tomeşti. Vînzarea pentru neplata întreţinerii vre­
Acestea din urmă au născut răşenesc. Pe vremea cînd am dator societăţii cu un răs­ 10 ori, astfel de evoluţii se a fost făcută de tatăl copilu­ me de atîţîa ani. Dacă nu mai
lingă Călanul vechi un nou venii aici, Călanul era o co­ puns. numără cu miile. Altfel, nu lui, pe baza unei convenţii e moştenire, penlru că aşa au
Călan. De cîte ori trecem, ne mună cu 1 200 de locuitori, OAMENI Şl AŞEZĂRI ÎN ANII REPUBLICII Şi în însumarea aceasta de s-ar fi ridicat la puterea a scrise, cu martori. Tot de a- judecat cele două instanţe, să
uităm la flăcări. Parcă ar a- cu o uzină în care se lucra elemente umane mai sînt o patra şi ceva, nu şi-ar (i pu­ tunci noul proprietar folosea râmînă în picioare, aplicabilă
vea viată. Viată? Da, viaţă, meşteşugăreşte. O comună mulţime de evoluţii asemă­ tut marca viguros prezenţa lotul respectiv de teren. pînă la vîrsta la care preve­
căci culorile incendiare ale cu foarte mult noroi, asta fost autopropulsie. „Combus­ ieşit pe poarta şcolii din Că- nătoare celei a inginerului — cum o (ace acum — în Cc-i rămînea de făcut „moş­ de legea, obligaţia la plata
focului sînt pastelate la „ră­ era. Nu puteai ieşi în stra­ tibilul" pentru propulsare se lan. In fiecare promoţie di­ Candin Trifan. peisajul industrial al tării, în tenitorului” testamentar ? Să pensiei de întreţinere. Aşa e
dăcină" de focul veşnic viu dă fără cizme. Muncitorii din găsea în braţe şi conştiinţe. rectorul Durlescu a învestit Despre ceea ce s-a petre­ pluralitatea - dezvoltării ei. se adreseze instanţei care tre­ drept.
al muncii creatoare a oame­ uzină erau pe jumătate agri­ „Propulsia" a fost alimenta­ muncă, entuziasm, speranţe. cut în conştiinţa oamenilor Focul viu care arde la ba­ buia să stabilească care din­ Ne izbim, în cercetarea scri­
nilor: a acelor oameni care cultori, pe jumătate munci­ tă şi de un impresionant vo­ — Ce credeţi că-i trebuie în anii aceştia, despre creş­ teriile de cocs de la Călan se tre cele două hîrtii — testa­ sorilor adresate nouă, adesea
au edificat Călanul nou şi tori. lum de investiţii. Pînă în a- omului ca să evolueze ? — terea ei în dimensiuni şi ca­ va stinge. Va intra în func­ mentul sau convenţia — ates­ de astfel de lipsă de respon­
puternic şi l-au ancorai ca Dacă mi s-ar cere să pic­ nul acesta istoric — 700 de vorbim de evoluţia în profe­ litate, secretarul comitetului ţie o termocentrală — obiec­ tă după lege dreptul de pro­ sabilitatea faţă do propriii co­
pe o prezentă activă intre tez o imagine a Călanului milioane lei alocate pentru sie şi de cea în conştiinţă. de partid din uzina „Victo­ tiv nou, pentru oraş — care prietate, exprimă ultima vo­ pii. Apare cu deosebire la
realităţile socialismului. Că- de acum 23 de ani, aş alege dezvoltarea industrială. in — Trebuie să-şi dea sea­ ria", Ionel Hodorog, vorbeş­ va folosi gazele rezultate de inţă a bunicului decedat. Fără membrii familiilor dezmem­
lanul e o evoluţie. O evolu­ pentru aceasta culorile întu­ cincinalul actual, volumul de ma de marele rol al muncii te astfel: la cocsificarea cărbunelui. să lămurească aceste chesti­ brate. Neputinţa celor mici nu
ţie sesizabilă pentru orice necate. Pentru o imagine a investiţii îl va depăşi pe cel în evoluţia sa, să înţeleagă — Nu există astăzi om în Nopţile Călanului nu vor uni, Judecătoria Deva şi apoi, trebuie să fie o piedică în a
ochi şi memorie înzestrate Călanului de azi, în schimb, al anilor 1948-1971. că societatea evoluează şi că uzina noastră care să nu mai fi atunci incendiate de la recurs, Tribunalul judeţean, restabili echitatea, a chema la
cu puterea de a compara. aş alege culorile cele mai Pe toată traiectoria aceas­ trebuie să tină pasul cu ea, ştie în numele cărei cauze e „coloanele“ de ioc ce anun­ decid că copilul Dionisie Bulz ordine pe cei care-şi uită sau
Din ce elemente se materia­ vii, care să poală exprima ta evolutivă, un muncitor s-a ceea cc nu se poale obţine chemat să-şi sporească con­ ţă azi de la mari depărtări nu poate uza de dreptul său îşi neglijează obligaţiile. A-
lizează această evoluţie ? dinamismul oraşului. ridicat cu înţelegerea şi con­ decît prin muncă. tribuţia la crearea de valori oraşul. Vor rămîne să ardă testamentar şi, în concluzie, vem autoritate tutelară, avem
Vorbesc despre ele oamenii, Şi secretarul organizaţiei ştiinţa necesităţii de a se Aceluiaşi respect neţărmu­ materiale, că munca lui e o din vreme în vreme doar este obligai să plătească şi deputaţi, avem organizaţii ob­
care ei înşişi reprezintă e- orăşeneşti de partid ne re­ pune în slujba oamenilor, in­ rit fată de muncă i-a subor­ muncă pentru sine şi pentru flăcările violele peste coşu­ cheltuielile (Ic judecată în su­ şteşti şi avem, mai cu seamă,
latează despre ani furtunoşi, cit aceste elemente au făcut donat fiinţa sa o altă evolu­ societate. Cinstea, corectitu­ rile furnalelor. Va continua mă de 1 256 lei. conştiinţă socialistă care pot
volutii în conştiinţă, în pro­ ca oamenii să-l aşeze în ţie umană, inginerul Candin dinea — elemente ale conşti­ însă să ardă mereu nepoto­
fesie, în gradul de respon­ cînd se construia doar din lo­ fruntea oraşului. Trifan, de la cocseria uzinei inţei avansate — domină azi Copilul din clasa a Vl-a ar provoca acest act al chemării
sabilitate socială ; evoluţii pată, tîrnăcop şi mistrie plus Dar pe traiectoria evolu­ Victoria. 15 ani în uzină — tot mai mulţi membri ai co­ lit în oamenii Călanului fo­ trebui să stea acum liniştit, la responsabilitate. In cele
fără griji, să-şi facă temele
cul pasiunii pentru muncă şi
cu originile în anii furtunoşi eroism muncitoresc. Încă de ţiei oraşului s-au împletit unul mai plin ca altul. Dru­ lectivului. Meritul transfor­ mai dese cazuri aceste instru­
ai începuturilor noaslre de pe atunci, acei pe jumătate sute, mii de evoluţii umane. mul de la electrician la in­ mărilor în conştiinţe l-a a- croaţie, pentru devenire si dale la şcoală. Pe el însă îl mente de perfecţionare a vie­
personalizare, penlru edifi­
epocă, continuate în anii ro- muncitori, pe jumătate agri­ Georgo Durlescu, directorul giner nu se străbate decît cu vut tot colectivul. Prin sine irămîntS o grijă mare. Mama ţii noastre sociale provoacă
mantid ai reconstrucţiei, pe cultori din uzina in care se care multilaterală. Şi în pro­ lui, care nu e salariată, va actul. Câştigul imediat e al co­
lucra meşteşugăreşte cîştigau şcolii profesionale din oraş, ani do muncă asidua, dăruiţi s-a primenit pe sine. Eu am cesul acesta al arderii conti­ trebui să facă rost de bani şi pilului abandonat, cel îndepăr­
drumul desăvîrşirii Sn anii e- rapid în consecvenţă mun­ deţine de 20 de ani această unui scop care e al său în simtit ajutorul, influenţa a- nue, conştiinţele-pivot, comu­ să plătească cheltuielile do tat e al societăţii. Să ne preo­
dificării multilaterale a Ro­ citorească. In 1949 a înce­ Ttncţie. Acolo unde prinzi ră­ măsura în care e şi al so­ cestuia in toti cei aproape 20 niştii, rămîn catalizatorii. judecată ; sau poale va folosi cupăm pentru a-l asigura în
mâniei socialiste. put construc.a d" locuinţe, dăcini adînci înseamnă că ai cietăţii. de ani citi am in Călan şi în ION CIOCLEI penlru aceasta banii sirînşi ca ambele variante.
să-i cumpere lui haine de iar­ TH. MARCUŞ