Page 45 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 45
Plenara Consiliului Central
Proiefari din toate tarile, unfti-vă I
al Uniunii Generale
a Sindicatelor din România
fn ziua de 13 octombrie a.c., plenara a hotărît alegerea to
a avut loc plenara Consiliului varăşului Miliai Dalea, mem
Central al Uniunii Generale a bru supleant al Comitetului
Sindicatelor din România. Executiv al C.C. al P.C.R., ca
La lucrările plenarei, din membru al Consiliului Central
Însărcinai ea conducerii parti al U.G.S.R., al Comitetului E-
dului, tovarăşul Emil Bodnaraş xecutiv, şi în funcţia de pre
a supus spre aprobare plena şedinte al Consiliului Central
rei Consiliului Central al al Uniunii Generale a Sindica
U.G.S.R. recomandarea Comi telor din România.
tetului Executiv al C.C. al Do asemenea, plenara a
P.C.R. cu privire la eliberarea ales în funcţia de secretar al
tovarăşului Virgil Trofin din Consiliului Central al U.G.S.R
funcţia de preşedinte al Con pe tovarăşul Constantin Min-
siliului Central al U.G.S.R. şi dreanu, preşedintele Consiliu
din Comitetul Executiv al lui pentru activitatea politică
Consiliului Central al U.G.S.R., şi cultural-edurativă de masă
în legătură cu noile însărcinări al Consiliului Central al
ANUL XXIV Nr. 5 525 SÎMBÀTÂ 14 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI primite în cadrul guvernului. U.G.S.R.
Plenara Consiliului Central In încheierea lucrărilor a
al U.G.S.R. a aprobat în una luat cuvîntul tovarăşul Mihai
nimitate această propunere. Dalea, preşedintele Consiliului
La recomandarea Comitetu Central al Uniunii Generale a
lui Executiv al C.C. al P.C.R., Sindicatelor din România.
Un nou
cămin cultural
Plenara C.C. al U. T.C.
ZAM. Lucrările (lc con-
i strucţie a căminului cul-
i tural din Zam avansează Vineri, 13 octombrie a.c., rea dezbaterilor ce au avut
i zilnic. Cetăţenii depun s-au desfăşurat lucrările ple loc în plenară, tovarăşul
i toate eforturile ca noul lă- narei C.C. al U.T.C. Insuşin- Gheorghe Pană, membru al
: caş dc cultură să poată fi
i inaugurat la data stabilită: du-şi unanim recomandarea Prezidiului Permanent, al Co
; ¿0 noiembrie a.c. — nc-a Comitetului Executiv al C.C mitetului Expcutiv, secretar al
informat tovarăşul N'icolae
C.C. al P.C.R., a subliniat ma
;
al P.C.R., plenara a hotărît
prestigii îi întrecere j : Cornaciu, secretarul eonsi- eliberarea tovarăşului Dan neretului pentru traducerea în
rile răspunderi care revin ti
Iiului popular comunal.
Marţian din funcţia de prim-
In aceste zile, prin con-
viată a hotărîrilor Congresu
tribuţia in muncă a cctăţc-
|
: nilor, s-au montat geamu- secretar al Comitetului Central lui al X-lea şi ale Conferin
al Uniunii Tineretului Comu
• iile şi s-a tencuit interio-
• rul noului edificiu. O con- nist, care va primi alte în ţei Naţionale a partidului a
• tribuţie substanţială la e- sărcinări. Plenara a hotărît a-
i xecutarca acestor lucrări indicaţiilor tovarăşului Nicolae
Cu planul pe 10 luni îndeplinii merare a minereului de la C, S. Hunedoara des : şi-au adus-o cetăţenii: La- legcrea tovarăşului Ion Traian Ceauşescu privind îmbunătăţi
făşoară o susţinută intrecere pentru sporirea I zăr Cătuţă, Gheorghe Igna, Ştefănescu în funcţia de prim-
HAJEG. Un număr de 6 unităţi din oraşul Ha producţiei. Aici sarcinile de producţie la zi au : Ticu lanoş, Traian Calar- secretar al C.C. al U.T.C. rea radicală a activităţii Uniu
ţeg — întreprinderile de industrie locală, de gos fost depăşite cu peste 6,7 la sută, plusul de a- I cea ş.a. Luînd cuvînlul în încheie nii Tinerelului Comunist.
podărie comunală şi locativă, cooperativele „Re glomerat realizat pe luna in curs, însumat cu
tezatul" şi „Haţegana", ocolul silvic şi S.M.A cel din luna septembrie ridicindu-se la peste
— raportează îndeplinirea planului de produc 1 500 tone.
ţie pe primele 10 luni ale anului. De asemenea Se remarcă in mod deosebit din rindul aces
centrul de legume şi fructe din acelaşi oraş a tui colectiv muncitorii Emilian Cosma, Ion Dan- IN ACESTE ZILE PE OGOARE
îndeplinit planul anual. ciu şi Gheorghe Dincă, care au reuşit să asi
Cele mai bune rezultate le-au obţinut lucrăto gure o bună funcţionare a utilajelor din dotare,
rii de la întreprinderea de industrie locală, care precum şi o raţională folosire a timpului de lu
au realizat peste prevederi mobilă in valoare de cru. puternică mobilizare de forte şi mijloace la
465 000 lei şi confecţii în valoare de 730 000 lei.
La aceste unităţi pină la finele lunii octom
brie se vor obţine însemnate sporuri de produc Bilanţ rodnic la înaintări
ţie, în acest fel colectivele de muncă din Ha
ţeg aducindu-şi un aport substanţial la realiza PETRILA. La mina Petrila a fost pus în func
rea cincinalului înainte de termen. ţiune complexul de la puţul nr. 2 est. Astfel, se S T R Î N G E R E A Ş i
rezolvă problema transportului de producţie din
Importanţe economii partea estică a minei şi de materiale pentru o-
rizonturile XII şi XIV. Se creează, de asemenea,
de material lemnos posibilităţi de reamenajare şi adincire a puţu
Realizări meritorii au raportat şi ortacii din ÎNMAGAZINAREA recoltei
lui auxiliar.
DEVA. Ultimele date înregistrate la serviciul
tehnic al Centralei minereurilor neferoase Deva brigada condusă de Vasile Pavel, care au reu
scot in evidenţă faptul că Ia unităţile miniere din şit să realizeze la săparea unui suitor o avan
subordine, de la începutul acestui an, au fost sare de 70 ml. In pofida condiţiilor clima înlre 10 şi 12 hectare de
economisiţi peste 2 400 mc lemn de mină la ac tice nefavorabile, oamenii porumb.
tivitatea de exploatare. muncii de po ogoare — în © Cooperativele agri Tovarăşul Eugen Moga, loc
După cum ne informa ing, Ion Henţiu, de la Valorificînd bogăţia pădurilor frunte cu comuniştii — şi-au ţiitorul secretarului comitetu
serviciul tehnic al centralei, cele mai bune re mobilizat toate forţele şi mun cole de producţie din lui comunal de partid, care
zultate le-au obţinut minerii de la I. M. Barza, cesc cu îndîrjire, indiferent Zdrapţi, Brad, Rişculiţa, răspunde de C.A.P. Rişculiţa,
Comunistul Gheorghe Liţcanu, miner şef de brigadă la mina PETROŞANI. Cu citeva zile în urmă tovarăşul
Livezeni, înregistrează, împreună cu ortacii săi, lună de lună, re- care au economisit 490 mc lemn de mină şi 190 ing. Constantin Aniţoiu ne informa despre u- de starea timpului, la strînsul Săliştea şi Birtin au termi ne relata că în această unita
zultate deosebite în muncă. Exe cutînil lucrările (le pregătire ia mc cherestea. Realizări asemănătoare au obţi şi înmagazinarea cit mai grab te paralel cu culesul porum
cel de-al treilea abataj al minei, brigada lui Liţcanu depăşeşte nor- nut şi minele Boiţa, Haţeg şi Muncel. nele succese înregistrate de colectivele de mun nică a recoltei. nat culesul porumbului. bului s-au tăiat şi transportat
ma zilnică dc plan in medie cu 15 ia sută. ® In unităţile agricole
Mina Livezeni, care a intrat recent in producţie, se va carac- că din cadrul U.E.L. Petroşani. De la începutul cocenii. Procedînd în acest tel
teriza printr-o înzestrare tehnică ia nivelul condiţiilor actuale. O Cantităţi sporite de aglomerat anului, consecvenţi in acţiunea de îndeplinire a BAIA DE CRIŞ socialiste din cadrul s-a reuşit să se elibereze în-
dovedeşte, dealtfel, primul aba taj cu front lung, care produce, - treaga suprafaţă-de teren de
dotat—cu--un -complex (1c mceani zare a susţinerii, tăierii şi eva- angajamentelor, forestierii de aici au realizat consiliului intercooperatist
cuării cărbunelui, in care lticrea ză brigada experimentatului mi- pentru furnale I.A CULESUL PORUMBULUI coceni. Producţia de porumb
ner Costache Zaharia. Mina Livc zeni este, in fond, un laborator suplimentar 944 mc cherestea răşinoase, 1 900 DE PE ULTIMELE SUPRAFEŢE Brad s-a încheiat recolta obţinută la hectar este supe
industrial privind direcţiile de orientare ale progresului tehnic HUNEDOARA. In cinstea celei de-a 25-a ani mc lobde industriale şi 885 mc celuloză din rioară celei planificate cu pes
in mineritul (lin Valea Jiului. Infruntînd cu bărbăţie vitre rea cartofilor
versări a Republicii, colectivul fabricilor de aglo lemn de fag. te 400 kg. Cooperativa din
Foto: V. OXOIU giile naturii, ţăranii coopera • Muncă intensă la tă Rişculiţa şi-a achitat în între
tori din unităţile agricole so iatul cocenilor şi elibera gime obligaţiile fată de stat
cialiste din cadrul comunei şi a livrat în plus 4 000 kg
Baia de Criş, mobilizaţi de rea terenului porumb.
organizaţiile de partid, mun © Onorarea obligaţiilor La culesul porumbului şl
cesc cu tenacitate la culesul contractuale - îndatorire eliberarea terenului ae coceni
Comisiile ile femei pot şi trebuie porumbului. In toate unităţile de mare răspundere pa 5 ranii cooperatori. Din rindul
i-au adus contribuţia toti ţă
agricole socialiste din comu
triotică şi cetăţenească.
na noastră — ne relata tova
acestora s-au evidenţia» în
răşul Gheorghe Toma, secre mod deosebit Vasile Micluta,
tarul comitetului comunal de loan Suba, Nicolăe Negriu lui
să-si facă mai mult simtită partid, culesul porumbului se meinic munca şi lucrînd cu Traian, Marita Negriu, de la
hărnicie, cu răspundere, pen
apropie de sfîrşit. Folosind
coşurile şi sacii pentru trans tru punerea recoltei la adă brigada I, Valorici Miclean,
Iliana Tamaş, Ana Lucari si
portul ştiuletilor din lanuri la post, ţăranii cooperatori au Mnrioara Damian, de la bri
de
reuşit să strings recolta
drumurile accesibile mijloace
activitatea îu rindul salariatelor lor de transport, recolta este hectare. Prima cooperativă ca gada a Il-a.
porumb do pe aproape 200 do
încărcată în căruţe şi remorci
şi transportată la magaziile re a terminat culesul porum VAŢA DE JOS
cooperativelor sau la baza de bului este cea din Rişculiţa. MUNCA SE DESFĂŞOARĂ
a Fabrica „Chimica"
Stîlpii hidraulici fabricaţi la F.S.H. Vulcan Orăştie a avut loc, în lor noastre contemporane, pe suprafeţele unde s-a cules In unităţile din această comu FĂRĂ ÎNTRERUPERE
recepţie. In acelaşi timp, de
dar şi lacunele care mai e-
nă s-au terminat .de recoltat
urmă cu cîteva zile, un
xistă. Important este că ase
fructuos schimb de experien porumbul, se taie şi se trans cartofii. In celelalte palru co Munca pentru slrîngerea
menea laturi negative ale ac
operative se munceşte acum
L ţă privind activitatea pe ca tivităţii au fost criticate cu portă cocenii pentru ca înda la culesul porumbului de ne recoltei în cele două coope
tă ce terenul se zvîntă să
rative agricole de producţie
■ Să atingă performanţe re o desfăşoară comisiile de tărie, s-au stabilit cauzele ce poată intra tractoarele la e- ultimele suprafeţe de terPn. din această comună se desfn-
le generează pentru a se ac
xecutarea arăturilor, pregăti
femei din cadrul întreprinde
La C.A.P. Cărăstău, Lunca şl
rilor şi instituţiilor judeţului ţiona în viitor în direcţia în rea terenului şi însămîntaroa Rişca, de exemplu, mai sint N. ZAMFIR
lăturării lor, au fost făcute
culturilor de toamnă.
numeroase propuneri a căror
nostru, sprijinul pe care îl
superioare de exploatare primesc din partea organelor aplicare va determina o con- Organiz.indu-şi în mod te- de recoltai suprafeţe cuprinse {Continuare in pag. a 2-a)
Indicaţiile preţioase ale se la ridicarea performanţelor în produşi de noi prezentau în Schimb de experienţă organizat
exploatare diferite deficienţe,
cretarului general al partidului, exploatare ale stîlpilor hidrau am stabilit la faţa locului cau
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, lici. Colectivul de muncă al zele care concură la defecta de Consiliul judeţean al sindicatelor
dale cu prilejul vizitei fabricii a reuşit ca în acest rea fiecărui reper. In acest
în Valea Jiului, s-au referit în an să atingă o producţie de mod am reuşit, ca prin folosi
bună parte şi la ‘modul cum 22 000 stîlpi în 8 tipuri con rea unor materiale mai cores şi Comitetul judeţean al femeilor
trebuie acţionat în vederea a- structive, asimilarea lor soli punzătoare, aplicarea unor
sigurării unei mecanizări rapi ciţi ncl din partea specialiştilor tehnologii îmbunătăţite în fa
de a proceselor de extracţie. eforturi deosebite atît la con bricaţie, să lichidăm o serie
Necesitatea definitivării siste cepţie cit şi în realizare. Pa din neajunsurile existente. sindicale, care, cum se ştie, tinuă îmbunătăţire în activi
tatea cu femeile.
coordonează, sprijină şi în
mei de maşini şi utilaje cores ralel cu activitatea de asimi drumă aceste comisii. Au ★
punzătoare condiţiilor din Va lare s-au întregit prin efort Fără îndoială că organizarea participat la schimbul de ex
lea Jiului se impune cu alît propriu de la an la an, capa şi cercetarea au fost două e- perienţă reprezentante ale In cadrul schimbului de
mai mult cu cit in următorii cităţile de producţie. Astfel, lemente caracteristice activită comisiilor de femei din uni experienţă, a fost relevată
ani producţia bazinului va pe calea autoutilării s-au rea ţii din fabrică. Există aici la tăţi industriale şi de con activitatea unor comisii de
spori considerabil ajungînd lizat pină în prezent utilaje, Vulcan oameni preocupaţi strucţii, din instituţii de cul femei conduse cu competen
numai în 1980 la şapte mili instalaţii şi echipamente în continuu de perfecţionarea tură şi învăţămînt de pe în ţă de organizaţiile sindicale,
oane tone cărbune cocsifici- valoare de 1,4 milioane lei. muncii, conştienţi de misiunea treg cuprinsul judeţului. Au respective.
bil. — Utilizarea deplină a ca lor îndreptată în sensul tra luat, de asemenea parte, to Lucia Colhon, preşedinta
ducerii în fapt a sarcinilor tra
Conştienţi de misiunea pe pacităţilor de producţie a fost sate de partid. Despre maiş varăşii Ileana Bărţan, pre comisiei de femei de la F. C.
care o au în continuare, con mereu în atenţia noastră — trii Mircea Guia şi Matyus şedinta Comitetului judeţean Orăştie :
„Pe lingă comitelui sindi
structorii de echipament des ne spunea ing. Dumitru Cră Francisc am auzit numai cu al femeilor, Graţian Faur, se catului din fabrica noastră
tinat susţinerii abatajelor de ciun, inginerul şef al fabricii. vinte de laudă. cretar al Consiliului jude îşi desfăşoară activitatea o
la Fabrica de stîlpi hidraulici Am ajuns ca în prezent să ex ţean al sindicatelor. comisie de femei formată din
din Vulcan şi-au concentrat tindem lucrul pe trei schim — Conduc sectorul maşini Dezbaterile care au avui 5 tovarăşe, din sectoarele de
în ultimul timp toate efortu buri, fapt ce a dus la creşte lor automate — ne spunea loc cu această ocazie au re activitate cu pondere mare
maistrul Guia. Ne-am străduit
rile în vederea soluţionării rea maximă a gradului de u- să creăm un colectiv bine în- liefat activitatea pozitivă do femei' în structura sala
optime a tehnologiei de fabri tilizare a maşinilor. Avînd în desfăşurată de comisiile de riaţilor.
caţie, contribuind în acest fel vedere că o parte din stîlpiî Ing. C. DUMITRU femei 'în diverse laturi ale MARIN NEGOIJA
vieţii, integrarea activă a fe La „Agroooop“ — întreprind erea do sere din Sîntandrei so desLtşoaril o rodnicit activitate
meilor in contextul realităţi- (Continuare in pag. a 2-a) pentru valorificarea producţiei de roşii. înainte de livrare sc face şi operaţiunea de prcsortarc a
(Continuare in pag. a 2-a) produselor destinate consumului populaţiei.
însemnate depăşiri de plan
PREZENTAREA PENTRU STUDENŢII te zile, în cadrul ace Sămînţa, care este con „ATLAS" LA TG. JIU mobil Clubul Român, VREMEA
BIRCEA. Colectivul de In privinţa cantităţilor ob FILMULUI DIN HUNEDOARA luiaşi institut, a unei diţionată şi tratată, se organizează, in zilele de
o
muncitori, ingineri şi tehni ţinute pe diverse sortimente, moderne cantine, 300 cu de poate procura contra- Orchestra de muzică 21—22 octombrie a.c., Pentru 24 ore
capacitate
de
cieni de la I.M.C. Bircea îşi pină ieri harnicul colectiv „AVRAM ¡ANCU" Anul universitar în locuri. cost, la preţuri accesi uşoară „Atlas“ şi soliş „Raliul automobilistic
bile, de la Centrul de
al câştigătorilor la Loto-
tii Casei
concentrează permanent ¡oi al I.M.C. Bircea avea reali Aseară, Ia cinemato ceput de curind a înre condiţionare a seminţe sindicatelor de cultură a Pronosport“. Cursa va Vremea se menţine
Petro
din
gistrat la Hunedoara un
ţele in direcţia realizării zate in plus faţă de plan graful „Aria“ din De debut aşteptat cu bucu lor de cereale şi plante şani au prezentat în consta din probe de schimbătoare, cu cerul
temporar noros. Cu to
mai devreme a pianului a- 25 000 bucăţi cahle de tera va, a fost prezentat in rie de studenţi: inaugu SÂMÎNJĂ DIN tehnice Orăştie. Consi faţa spectatorilor din regularitate şi de vite iul izolat va ploua slab.
filmul
docu
nual şi implicit a actualului cotă, 44 000 bucăţi cărămizi premieră „Avram lancu“, rarea noilor cămine SOIURI VALOROASE liile populare comunale Tg. Jiu, în cadrul Fes ză, startul urmind a sc Vintul va sufla din
tivalului „Flori alese de
mentar
cincinal. Proporţiile în care dialit, 60 000 blocuri beton realizat de studioul „A- studenţeşti. Alături de Răspunzînd imperati sint chemate să spriji pe Jiu“, un reuşit spec da din mai multe punc sud-vest. Temperaturile
de
modernele
săli
au fost realizaţi indicatorii echivalente cu cărămizi nor lexandru Sahia“ (regi cursuri, de laboratoa vului de a spori pro ne finalizarea grabnică tacol. Evoluţia artiştilor te din ţară. Amatorii minime vor oscila in
a
petroşeneni
amatori
sintetici de plan sint* edifi male şi 129 tone vată mine zor Pompiliu Gilmea- rele bine dotate, de bi ducţia de cereale pâ- a acestei acţiuni. fost răsplătită cu căl hunedoreni, de pildă, tre 6 şi 10 grade, iar
nu). Filmul redă perso
ne-
catoare în acest sens. Planii! rală. nalitatea, locurile şi blioteca şi sălile de lec ioase şi in zonele dis duroase aplauze. vor pleca din Timişoa cele maxime între lfi
cooperativizate,
la
la producţia globală a ios! Sint succese de prestigiu mai cu seamă ideile tură cu care au fost poziţia ţăranilor cu gos UNITATE DE ra. Vor fi atribuite nu şi 19 grade.
realizat in proporţie de 101,3 care exprimă hotărîrea co înaintate care l-au că înzestraţi studenţii hu- podării individuale din RALIUL meroase premii in bani,
nostru
la sută, Ia producţia marfă lectivului de a se autode- lăuzit pe conducătorul uedoreni încă de la judeţul 100 tone s-au pus COSMETICA iar benzina va fi dis Pentru următoarele
peste
săminţă
— 101,4 la sută. productivi revoluţiei de la 1848— inaugurarea institutului, de griu din soiurile Fa AUTOMOBILISTIC tribuită gratuit tuturor 2 zile
tatea muncii a crescut cu păşi, de a face totul pentru 1849 din Transilvania, noile cămine cu o ca vorit şi Bucureşti. So Pc strada Lcnin tli.i AL CÎŞTIGÂTORILOR participanţilor, la un
Onva, s-a deschis, re
0,4 la sută faţă (le plan, iar realizarea sarcinilor puse în intrat în conştiinţa ma pacitate de 350 de locuri iurile respective s-au cent, o unitate de cos LA LOTO- consum mediu de IU la Vreme schimbătoare,
dovedit a fi mult mai
optime
i plănui la export a fost în- faţa întregului popor de selor sub numele de oferă studiu condiţii viaţă. La productive faţă de soiu în metică, în cadrul coo PRONOSPORT sută. cu cerul temporar 'aco
perit.
va
Vintul
sufla
d
şi
Amănunte se pot ob
folosite
rile
locale
; deplinii integrai, realizin- Conferinţa Naţională a parti „craiul munţilor“, îii în toate acestea se adau zonele necooperativiza- perativei meşteşugăreşti I. S. Loto-Pronosport, ţine la filiala A.C.It. şi potrivit din sud-est.
; du-se în plus 40,7 la sută. dului. treaga sa activitate. gă deschiderea, in aces- te din judeţul nostru. „Mureşul“. îu colaborare cu Auto- Loto-Pronosport. Temperatura — in scă
dere uşoară.