Page 46 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 46
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 525 9 SSMBATA 14 OCTOMBRIE 1972
• * ■ ? . ' v yi , • • SCHIMB BE EXPERIENŢĂ PENTRU 8ENERALIZAREA INIŢIATIVEI
Ani in ari r ir'- - & i>
* :
ALtUCKI in \ A Morţi după-amioză, la Clu contribuie nemijlocit la spori şurarea utilă a orelor de diri- neral a fost orientat înspre
••• •& -'--Av • ~-MwZw&r, 4 ; -vr~ •• bul minier din Lonea, a avut rea aportului factorului con genţie muncitorească' de către îmbogăţirea iniţiativei, rezul
loc un util schimb de expe ştient in activitatea colective- maiştrii mineri principali Eu- tat la care au contribuit, prin
rienţă, organizat de comitetul tr-o participare activă, Dumi
tru Her, Gheorghe Săcăluş,
Micşorarea rebuturilor şi de partid al minei Lonea, ca Andrei Colda, secretari ai co
răspuns la dorinţa exprimată
în numeroase colective minie mitetelor de partid de la mi
re ale municipiului Petroşani, nele Aninoasa, Vulcan şi Lo
pentru extinderea „Dirigenţiei „Di rigenţie nea, Emil Muru şi Aurel Brîn-
ridicarea eficienţei ■ — muncitoreşti" - formă eficien duş, directorii minelor Vulcan
tă ă muncii politice de masă. şi Lonea, loan Marcu, secretar
direcţia principală a eforturilor participare - secretari ai co al Comitetului orăşenesc de
Bucurîndu-se de o largă
partid Lupeni, Ion Poporogu,
mitetelor de partid din cadrul muncitorească 16 preşedintele comitetului muni
cipal de cultură şi educaţie
întregului colectiv exploatărilor miniere, preşe socialistă şi alţii.
dinţi ai comitetelor sindicate
lor, secretari ai organizaţiilor Schimbul de experienţă a
v... de tineret, conducători de u- constituit un autentic colocviu
Făcînd bilanţul activităţii prime şi materiale să mani le şi lipsurile pe care le-am nităţi, şefi de sectoare, maiş al orei de dîrigenţie muncito
desfăşurate de comunişti, a- feste mai multă exigenţă şi manifestat în munca noastră, Comunistul Aristotel Alistar, tri mineri, directori de cluburi lor de muncă, la îmbunătăţi gen Ţif, Tiberiu Nicolau şi Ion rească. Prin generalizarea ini
dunarea generală a organi dacă acestea nu corespund trebuie să subliniez că în miner, şef de echipă la secto - intilnirea a constituit o utilă rea muncii politico-ideologice Lăcătuşu. Dovedind interes ţiativei, după cum şi-au expri
zaţiei de partid pentru darea normelor de calitate să nu urma măsurilor luate în ce rul III al l.M. Barza, reuşeşte in rindul salariaţilor. pentru preluarea iniţiativei şi mat hotărîrea participanţii,
ca
printr-o
bună
a
organizare
de seamă şi alegeri din admită introducerea lor în priveşte aprovizionarea cu locului de muncă să realizeze împărtăşire a experienţei ce Celor prezenţi le-au fost aplicarea ei în colectivele de fiecare exploatare minieră va
schimbul 1 de la sortimentul procesul de producţie. materiale corespunzătoare, Împreună cu ortacii săi o de lor de la E.M. Lonea, o bo împărtăşite pe scurt, prin e- muncă din care fac parte, nu înregistra un bun cîştig pe li
radiatoare, secţia turnătorie Abordînd aceeaşi problemă întărirea disciplinei tehnolo păşire a planului de producţie gată- acumulare de Idei în xemple desprinse din viaţa meroşi oaspeţi ai schimbului nia perfecţionării muncii po
zilnică cu 5 la sută. Imaginea
I a U.V. Călan, a evidenţia! loan Tripon spunea : de vină gice, a răspunderii oameni de faţă il prezintă în timp ce direcţia perfecţionării acestei şl activitatea lor de diriginţl, de experienţă au luat cuvîntul,
rezultatele bune obţinute, nu sînt numai materiile pri lor, am reuşit ca în luna verifică dispunerea mineraliza- litice de masă, a creşterii con
lipsurile manifestate şi sar me şi materialele, de vină septembrie să facem ca re ţiei la frontul unde lucrează. valoroase iniţiative, menite să multe amănunte privind desfă- au pus întrebări. Interesul ge ştiinţei socialiste.
cinile sporite ce-i revin a- sîntem şi noi pentru că u- butul să scadă la numai 5 Foto: GH. IMPARAT
cestui harnic şi priceput co neori dăm producţie de sla la sută. Acest fapt demon
lectiv în anul 1973. bă calitate. Dară fiecare ar strează că stă în puterea
In darea de seamă prezen lucra mai atent, ar manifes noastră să facem ca lucru IN ACESTE ZILE PE OGOARE
tată de secretarul organiza ta mai multă grijă lata de rile să meargă mai bine.
ţiei de bază, tovarăşul calitatea muncii sale, am pu In documentele Congresu Hotărîrea comuniştilor
Gheorghe Georgescu, şi în tea să ridicăm la un nivel lui al X-lea şi ale Conierin-
cuvîntul participanţilor la mult superior calitatea pro tei Naţionale a partidului
dezbateri s-a făcut o analiză duselor noastre şi să ne rea s-a subliniat necesitatea ri a devenit faptă puternică mobilizare de forţe şi mijloace la
exigentă, pătrunsă de un lizăm mai devreme telul pro dicării eficientei întregii ac
înalt spirit de responsabili pus : eliminarea completă a tivităţi de producţie. In acest Urroind nesbălul politica partidului nostru, hotărîţi
tate partinică a problemelor rebutului. Trebuie să fim scop este necesar să acţio să materializeze exemplar prevederile Congresului al
majore pe care le ridică in mai exigenţi fată de propria năm asupra tuturor pîrghii- X-lea şi ale Conferinţei Naţionale, să răspundă prin
faţa comuniştilor, a tuturor noastră muncă şi a tovară lor ce ne stau la îndemînă fapte de muncă deosebite preţioaselor indicaţii şi în
salariaţilor, îndeplinirea in şilor cu care lucrăm coi la — arătau tovarăşii Constan demnuri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comuniş
dicatorilor planului de pro cot, să manifestăm mai mul tin Creţu, Fetru Birta, Ale tii din secţia reparaţii cazane a Uzinei zonale de repa
ducţie. Dacă în ceea ce pri tă răspundere. xandru Lixăndroni, losit Sora raţii Mintia şi-au luat un angajament mobilizator în
veşte planul de producţie şi In ultima perioadă — sub ■şi Aurel Maier — pentru sprijinul creierii producţiei de energie electrică : să (Urmare din pag. 1) cepcrea însămîntării griului. Criş, care aduc buşteni din
angajamentele situaţia este linia maistrul llie Moldovan reducerea continuă a cheltu termine reparaţiile la grupul nr. 4 al termocentralei cu Pînă acum a fost pregătită a- zona Bradului la Fabrica ae
bună, planul la zi fiind de — rebutul a început să sca ielilor materiale de produc trei zile mai devreme. proape jumătate din suprata- cherestea din Vata. La încur
păşit cu 5 tone, nu acelaşi dă. Acesta este un fapt po ţie. Am obţinui unele rezul — La nivelul organizaţiei de bază şi al conducerii şoară fără întrerupere, indife ta destinată Sicestei culturi. carea porumbului în autocami
lucru se poate spune despre zitiv. Dar pentru neajunsuri tate pozitive. A scăzut con secţiei am studiat cu atenţie sarcinile ce revin secţiei rent dacă starea vremii este lTont de lucru există, sămln- oane un ajutor preţios l-au
calitatea şi aspectul produ le manifestate în această pri sumul de fontă lichidă şi noastre, am analizat posibilităţile de care dispunem şi, bună sau rea. Ţăranii coope ta este asigurată şi mecaniza dat elevii şcolilor generale.
selor, gospodărirea materi vinţă purtăm răspunderea consumurile la unele mate după consultarea cu întreg colectivul secţiei, am con ratori din Birtin — avînd in torii aşteaptă să poată intra In toate unităţile agricole
ilor prime şi materialelor, toti cei care sîntem în a- riale. Totuşi, posibilităţile cluzionat că sînlem în măsură să dăm un răspuns fap frunte comuniştii — au cules la pregătirea în continuare a din cadrul consiliului interco-
domenii în care se manifes cea'stă sală. In 1970 rebutul noastre sînt mai mari. In tic la deviza „Mai iute, mai bine, mai eficient“ !, for porumbul de pe întreaga su terenului şi la însămîntărt. operalist Baia de Criş — ni-
tă încă unele neajunsuri. reprezenta 7 la sută, în 1971. această direcţie trebuie ca, mulată de secretarul general al partidului nostru, to prafaţă cultivată şi l-au pus la In cooperativele agricole din relata tovarăşul loan Rat, ac
întregul schimb — spunea în loc să mai scadă, a ajuns desfăşurînd o susţinută mun varăşul Nicolae Ceauşescu — ne spunea, deunăzi to adăpost. Tovarăşii Zaharie comuna noastră — ne spunea tivist al Comitetului judeţean
Constantin Ochea — a lu la 8 la sută, iar în acest an că politică, să mobilizăm în varăşul Alexandru Deac, secretarul organizaţiei de Vraciu, secretarul organizaţiei tovarăşul Aron Medrea, se de partid — culesul porumbu
crat cu un rebut mai mare pe primele 8 luni a ajuns tregul colectiv în acţiunea bază pe secţie. Comuniştii, ceilalţi muncitori din sec de bază din brigada I, şi Pa- cretarul comitetului comunal lui se apropie do sfîrşit. De
decît cel admis. Nu-1 mal la 11 la sută. Oare în 1970. de economisire a materiilor ţie au InHes răspunderea politică şi socială pe care vel Laza, preşedintele coope de partid — munca de recol altfel C.A.P. Zdrapţi, Brad,
rativei, ne-au vorbit cu în
prime şi materialelor.
puţin adevărat că dacă a- 1971 şi 1972 nu tot noi am o au şi au pornit la treabă hotărîtă. Prin pricepere şi tare a produselor a fost bi Rişculita, Săliştea şi Birtin au
veam materiale bune şi noi lucrat ? Această stare de Comuniştii, adoptînd un dăruire, prinlr-o asistentă tehnică permanentă şi com dreptăţită mîndrie despre fap ne organizată şi ţăranii coo terminat deja culesul porum
tul că au reuşit, în aceste
dădeam o producţie de cali lucruri nu putem să nu jpu- program de măsuri concre petentă, a fost devansat cu mult termenul do realiza condiţii grele, să siringă în peratori, înfruntînd cu bărbă bului. De asemenea, în toate
te, care să conducă la
tate superioară. Trebuie să nem că nu ne-a dat de gîn- carea întregii activităţi ridi re a angajamentului. Conform planului, reparaţiile treaga recoltă de porumb. El ţie vitregiile naturii, muncesc unităţile s-a încheiat şi recol
p?
trebuiau terminate în data de 18 august. Prin angaja
Acum
tarea
se
cartofilor.
recunoaştem însă că nici dit, că nu am manifestat in o treaptă superioară, s-au ment, noi le-am redus cu trei zile, iar prin factorii pe ne relatau — şi situaţia de cu hărnicie la slrîngerea re munceşte intens la strlnsul
coltei de pe ultimele hectare
noi nu am făcut totul pen teres pentru a găsi soluţii angajat să îndeplinească pre care i-am amintit, am reuşit să le terminăm in data pe teren o confirmă — că s-au de teren. Aşa cum ati aflat, recoltei de varză de toamnă,
tăiat şi cocenii de pe mai bi
tru ca şi în aceste condiţii noi, care să ducă la reduce vederile planului pe 1972 de 2 octombrie, deci ne-am depăşit angajamentul cu ne de 75 la sută din suprafa cooperatorii din Birtin au ter sfeclă roşie, pătrunjel şl mor
să realizăm o producţie ca rea rebutului şi ridicarea pînă la 25 decembrie, să 13 zile. ţă. Acţiunea de eliberare a minat recoltatul porumbului, covi la cooperativele care au
cinstească astfel cea de-a
iar la C.A.P. din Vata
de
Prin hotârîrile şi măsurile luate, organizaţia de
litativă mai bună. Se impune calitativă a producţiei. Fără 25-a aniversare a Republicii. partid din secţia reparaţii cazane a U.Z.R. Mintia spri terenului se desfăşoară în mod Jos se lucrează cu toate for grădini de legume. Pe întreg
totuşi ca cine răspunde de a nega răspunderea pe care jină efectiv procesul de producţie — mai multă lumină inlens şi în cîteva zile totl ţele la recoltarea porumbului consiliul intercooperatist. Baia
de Criş mai sînt de recoltat
aprovizionarea cu materii o purtăm pentru neajunsuri N. BADIU şi forţă pentru economia ţării. cocenii vor fi tăiaţi şi trans- de pe ultimele 5 hectare. In 130 hectare porumb. La fondul
D. GHEONEA poilaţi. De asemenea, se iac ambele cooperative s-a elibe de stat s-au transportat şi pre
pregătiri intense pentru în- rat de coceni o suprafaţă de dat la bazele de recepţie 335,5
peste 100 hax La C.A.P. Vata tone, achitarea obligaţiilor
ele Jos s-au însămîntat cu grîu faţă de stat constituind o
Să atingă performanţe 6 hectare şi mai sînt pregăti preocupare de seamă a tutu
te alte 40. Ambele cooperative
ror ţăranilor cooperatori care
au transportat la bazele de consideră aceasta ca pe o da
recepţie peste 100 tone de torie de onoare, de mare răs
superioare de exploatare porumb. In cîteva zile vor fi pundere patriotică şi cetăţe
achitate în întreqime obliga-'
nească. Activitatea de recol
tiile faţă de stat. Mai avem tare- a porumbului ' în unităţi
de dat mai puţin de 50 to le agricole socialiste“ din zona
(Urmare din pag 1) fel conceperea unui nou tip ne. Un ajutor preţios la trans Bradului se desfăşoară cu for
de bloc ventil, care asigură o portul porumbului l-au primit
chegat, oamenii să-şi facă pe stabilitate statică şi dinamică ţe sporite şi în următoarele
deplin datoria. Numai aşa a reglajului, excluderea posi din partea Fabricii, de var şl zile se va încheia în între
vom reuşi sa realizăm ceea ce bilităţilor de lovire. De ase coloanelor U.M.T.F. Baia de gime.
ne-am propus. Mai avem încă menea, s-a convenit înlocui
neajunsuri în ceea ce priveşte rea actualului ghidaj ţii pisto
calitatea pieselor, dar există nului, care este din aluminiu,
posibilităţi pentru a le face cu unul confecţionat din mase 0 iniţiativă lăudabilă
foarLe bune. plastice. Pe lingă o îmbunătă
La muncitorul strungar loan ţire a siguranţei în funcţiune,
Gali întilneşti o susţinută acesta aduce economii anuale
preocupare pentru introduce de aproape 2 milioane lei. a clubului „Sidef urgisfui
rea noului în procesul de pro Performanţele obţinute pînă
ducţie. Gîndeşte mult şi cu în prezent, abnegaţia în mun
folos, dovadă fiind şi cele do că a fiecărui muncitor sau HUNEDOARA. In dorinţa de a informa publicul de
uă inovaţii aplicate şi cea de-a specialist sînt O dovadă grăi spre acţiunile politico-ideologice şi ciiltural-educative
treia în curs de omologare. toare a posibilităţilor de care ce se organizează în această lună la Clubul „Siderur-
Toate au un singur rezultat dispune întregul colectiv. Fie gistul“ din Hunedoara, comitetul sindicatului împreună
— scurtarea timpului de exe care la locul său de muncă cu comitetul U.T.C. din C.S.H. şi conducerea clubului au
cuţie ia trei repere ale stîl- trebuie să depună în continua editat un caiet-program — adevărată „premieră" în
pului. re strădanii pentru a face ac popularizarea activităţii unui club muncitoresc.
— Cunoaştem foarte bine in tivitatea sa mai eficientă, con Totodată, fiecare caiet-program esle însoţit de un
dicaţia secretarului general al tribuind în acest mod la îm
partidului privind calitatea in bunătăţirea continuă a carac chestionar prin care salariaţii combinatului şi membrii
stalaţiilor produse de fiecare teristicilor tehnice ale stîlpu- lor de familie sînt chemaţi să-şi exprime în scris op
fabrică. Noi avem preocupări lui hidraulic. Unităţile minie ţiunile, sugestiile şi recomandările privind manifestă
multiple în acest sens — ne re au nevoie de utilaje de a- rile din bina noiembrie.
informa tovarăşul Gheorghe cest fel. Dar le doresc cit mai
bune, adaptabile la condiţiile
In cadrul laminorului dc sirmă de Ia C.S.H., de unde vil prezentăm Imaginea de faţă, se depun
Cîmpeanu, secretarul comite de zăcămînt, uşurînd astfel realizării exemplare a sarcinilor de plan. Comuniştii, întregul co lectiv de aici este ferm hotărît să-şi eforturi susţinute in vederea Cu alte cuvinte, iniţiativă realistă de a veni în în-
Îndeplinească cu cinste ml-
tului de partid. Pot aminti ast- munca minerilor. siunea pe care o au in vederea realizării cincinalului înainte de termen. Foto: O. VIRGIL tîmpinarea cerinţelor spirituale ale cetăţenilor.
(Urmare din oaq. 1)
tea femeilor; ele reprez.intă
In munca sa, comisia de fe COMISIILE DE FEMEI POT §1 TREBU 25 la sută din loialul salaria
mei a ţinut seama că nivelul FACA MAI MULT ţilor. Prin iniţierea unor
l'a care se desfăşoară astăzi ___ __^ ^ cursuri de calificare cu dura
producţia în fabrica noastră ta de 6 luni, intensificarea
este net superior, că realiza muncii politico-ideologice (in
rea sarcinilor coihplexe cere formarea operativă, la locul
o tot mai mare răspundere, că SIMŢITĂ ACTIVITATEA 1 RINDUL SALARIATELOR de muncă, despre evenimen
asimilarea de noi produse, do tele politice ale zilei), a mun
tarea şi modernizarea conti cii artistice şi de agitaţie, prin
nuă a bazei tehnico-materi^le punerea la dispoziţia femeilor
a producţiei impun o pregăti „Comitetul sindicatului din rientat activitatea comisiei de misia noastră de femei spriji zarea brigăzilor ştiinţifice, la cinilor de plan şi a angaja la T.C. Deva. Femeile noastre a microbuzului, gratuit, pen
re profesională superioară, fabrica noastră, prin comisia femei înspre intensificarea nă comitetul oamenilor muncii instruirea formaţiilor artislice, mentelor asumate. Toate fe lucrează pe şantier, majorita tru efectuarea unor excursii
competentă, o înaltă conştiin de femei, contribuie din plin muncii politice şi cultural-e în gospodărirea grupurilor so precum si ta participarea în meile participă, de asemenea, tea sînt necalificate. Deci, pri am reuşit să facem ca femeile
ţă. în acest sens, este elocvent la atragerea femeilor la cursu ducative în rîndul salariatelor, ciale şi a unităţilor de copii". formaţia de cor a cadrelor di la diverse lectorate — dintre mul lucru pe care l-am făcut să dea în muncă un randa
faptul că 80 la sută din tota rile de calificare, se ocupă de pentru îmbunătăţirea conţinu Prof. Ana Vlad, preşedinta dactice (120 persoane) înfiin care cele pe teme polîtico-i- a fost organizarea unor cursuri ment egal, sau chiar mai mare
lul femeilor salariate sînt ca ridicarea calificării şi de spe tului şi formelor acesteia şi comitetului sindicatului din în- ţata la nivel de municipiu nu deologice s-au dovedit a fi e- de calificare. Poale femeia să decît al bărbaţilor, să partici
lificate, iar în prezent un nu cializarea fiecăreia. Astfel, din adaptarea ei la cerinţele di văţămînt Deva : mai de un an, formaţie care a ficiente. Aş aminti că la noi sprijine eficient producţia? pe activ la înfăptuirea cinci
măr de 186 femei urmează di cele 5 cursuri de calificare e- feritelor categorii de femei". aproape toate Temelie sînt ca Da ! A dovedit-o masa rotun nalului în 4 ani şi 6 luni, cum
ferite cursuri de calificare ca: xistenle la noi 3 sînt pentru Ing. Leliţia Ciorogaru, pre lificate, bine pregătite profe dă pe care am ţinut-o cu sa ne-am angajat.
ucenicie gradul I, învătămînl femei. De asemenea, din tota şedinta comisiei de femei din sional. Aceasta le uşurează lariatele noastre. Participante — Avem mari răspunderi în
profesional şi postliceal. Alte lul de 527 femei care lucrea C. S, Hunedoara : Schimb de experienţă organizat mult petivitatea. le au arătat cu competenţă u- privinţa educaţiei tinerei ge-
femei îşi completează studiile ză la diferite locuri de mun — Sîntem peste 800 de fe nele greutăţi întîmpinate, au neiatii — arăta tovarăşa Ma-
„Deşi majoritatea salariaţi
medii şi de cultură generală. că, peste 170 au fost decla lor noştri sînt bărbaţi —• oţe- de Consiliul judeţean al sindicatelor mei —' a spus tovarăşa Marta propus soluţii pentru înlătura ria Mercioiu, de la Exploata
Pentru femeile care lucrea rate fruntaşe în producţie pe lari, furnalişti, laminatori — Brînduşa de la Fabrica „Vi rea stagnărilor. rea minieră Lonea. De aceea,
anul 197 i.
ză în condiţii mai deosebite de Comisia de femeî s-a preo totuşi, în combinatul siderur şi Comitelui judeţean al femeilor dra" Orăştie. La noi funcţio Femeile noastre au o mare noi am organizat acţiuni co
muncă —- cum este cazul unor cupat şi de îndrumarea femei gic îşi desfăşoară activitatea nează cursuri de calificare cu capacitate de mobilizare la mune, pe diverse leme de e-
locuri de muncă din secţia lor spre completarea studiilor aproape 2 400 femei, cuprinse durata de 6 luni'; peste 150 toate activităţile ce le între ducatie, cu organizaţia U.T.C.;
chimie I şi II — se iau măsuri generale : peste 20 de femei în cele 50 de sectoare, secţii tinere urmează, de asemenea, prindem. In septembrie, s-a avem o formaţie de teatru şi
de reducere a noxelor şi de îşi completează 8 clase şi 15 şi servicii. Pentru a putea „In lumina sarcinilor trasa sustinut pînă în prezent 9 cursuri de 2 ani. O problemă dat în folosinţă un cămin pen o brigadă de agitaţie.
îmbunătăţire a microclimatu femei sînt la liceu. Printr-o sprijini şi îndruma -concret te de Congresul al X-lea şi de spectafcole de succes. „Cum pe care am rezolvat-o noi este tru copiii salariaţilor noştri, ...Desigur, toate aspectele e-
lui. Conferinţa Naţională a parti să-mi ale’g tovarăşul de viată". înfiinţarea căminului pentru la amenajarea căruia au parti
pregătire corespunzătoare, fer activitatea profesională şi so videnţiate aici — arăta tova
In acest an, prin comitelui meile pot să-şi aducă o contri cială a acestor salariate, pe dului, comisia de femei, con „Cum să-mi gospodăresc sa copii şi a creşei, prin care a cipat chiar şi femeile care nu răşul Gratian Faur, secretar al
sindicatului, au fost trimise la buţie mai substanţială la des lingă comisia noastră de fe stituită pe lingă comitetul sin lariul", „Probleme legate de i- fost uşurată mult activitatea au copii. Aceasta spune mul Consiliului judeţean al sindi
tratament si odihnă 127 fe coperirea şi valorificarea cît mei . s-au format 5 colective, dicatului din învăţămînt, şi-a giena intimă si colectivă" sint femeilor. Conferinţele tehnico- te... catelor — sînt importante şi
mei j pentru copiii salariatelor mai deplină a rezervelor in pe probleme sociale, culturale, axat activitatea pe obiective doar cîteva din temele care au profesionale (la care participă — Fiind nouă în activitatea necesită o rezolvare operati
noastre sini puse la dispoziţie terne, la buna gospodărire a profesionale, legislative şi pen pe care le considerăm mai stat în atenţia comisiei de fe peste 450 de femei), simpozi cu femeile — spunea tovarăşa vă, competentă. Organizaţiile
o crcşă cu 125 de paturi şi mijloacelor materiale şi finan tru unităţile de copii. semnificative. Astfel, comisia mei ". oanele pe diverse teme de E. Socaci, de la Uzina „Victo sindicale, care conduc activi
un cămin cu. 150 locuri ; can ciare ale întreprinderii. Cu sprijinul direct al orga de femei şi-a propus să efec -k viaţă şi educaţie, mesele ro ria" Călan — eu nu prea am tatea cu femeile din întreprin
tina fabricii noastre asigură u- Comitetul sindicatului îm nului sindical şi sub conduce tueze unele studii în legătură Informările prezentate s-au tunde, cursul „Şcoala mamei" ştiut ce trebuie făcut pe a- deri, vor acţiona în acest spi
şurarea muncii gospodăreşti a preună cu comitetul oameni rea comitetului de partid din cu activitatea politică şi cuitu- oprit în specia] asupra laturii care funcţionează cu regulari ceastă linie şi nici n-am pri
salariatelor. combinat, comisia noastră de ral-educativă pe care o desfă pozilive a activităţii comisi tate sînt doar cîteva din ac mit vreun sprijin din partea rit pe viitor. Dar, este nece
lor muncii veghează ca, după şoară salariatele din şcoală : ilor de femei, avînd scopul de ţiunile utile folosite în activi sar ca şi comisiile de femei
Preocupările noastre multi absolvirea acestor şcoli şi a femei a desfăşurat şi desfă în ce măsură conţinutul aces a arăta cum muncesc organi tate de comisia de femei. comitetului sindicatului din
ple în asemenea domenii, cit cursurilor de pregătire profe şoară o vie activitate, pe toa tei activităţi, modul cum este zaţiile de femei din întreprin uiină. Cele 350 de femei sa să ridice aceste probleme cu
şi în altele, îşi găsesc reflec sională, femeile să fie repar te planurile, acordînd o aten organizată şi cum se desfăşoa deri şi instituţii şi roadele ce — Fabrica de nasturi a lariate au răspuns întotdeauna ocazia analizelor ce se efec
tarea în depăşirea planului tizate la locuri de munca co ţie deosebită muncii politico- ră corespund sarcinilor formu por fi culese în urma explo Î.I.L. Deva, în care lucrez, are la chemările noastre. Am fă tuează în întreprinderi, să
producţiei globale cu peste 9,1 respunzătoare, să fie promova ideologice. Intre altele, aş a- late in programul educaţional rării acestor căi. Deşi nu au ca salariaţi ai săi şi 60 de fe- cut un program de audiente sprijine mai eficient organele
milioane lei, în creşterea pro te în munci de răspundere. minti că pentru femeile cu stu al partidului, dacă se asigură excelat în soluţii inedite cu mpi — spunea tovarăşa Vale- mai bun, special pentru femei,
ductivităţii cu 3 la sută şi în Peste 30 de femei au primit dii superioare din combinat cunoaşterea şi însuşirea de că privire la o latură de activi ria Ivancov. In realizarea li au fost organizate lectorate, sindicale pentru înfăptuirea
realizarea unui volum de be funcţii de răspundere si mai comisia de femei a organizat tre toti salariaţii a poliiicii in tate sau alta, materialele res nei producţii suplimenlare de femeile participă la controlul lor. Dorim ca în urma acestui
neficii peste plan care depă mult de 90 femei sînt alese acţiuni de impulsionare şi terne şi externe a partidului pective au reuşit să declan 100 000 lei (dublu Ţaţă de an obştesc din localitate, dar schimb de experienţă, şi a al
şeşte două milioane şi jumă în diforiIe organe colective. susţinere a chemării lansate şi statului nostru, a principa şeze fructuoase discuţii ale gajament), în depăşirea planu s-ar putea face mai multe. tor manifestări ce vor urma,
tate lei. Au fost evidenţiate în Comisia de femei se îngri de comisia judeţeană a ingi lelor realizări în construcţia participantelor ta întîlnire. lui oe 9 luni cu peste 200 000 — In cadru! întreprinderii
lei se află înqlobată şi activi
întrecere un număr de 208 fe jeşte şi de starea de sănătate nerilor şi tehnicienilor — ca fie socialistă ş.a. Privind aportul — In cadrul fabricii noas tatea acestor femei. noastre — arăla tovarăşa Ioa activitatea cu femeile ce se
mei". a salariatelor. Intre altele, la care cadru tehnic să rezolve cadrelor didactice la culturali tre — arăla Aurelia Ene de la — Cîteva lucruri vreau să na Popa. de la I.P.B. Deva — desfăşoară în judeţul nostru
Elena Meszaroş, preşedinta noi se fac multe vizite la to cel puţin o problemă de pro zarea masplor, menţionăm fap Fabrica de conserve Deva — arăt din activitatea comisiei s-a format o comisie care ur să cunoască o îmbunătăţire
comisiei de femei de la F.F.A. varăşele noastre bolnave. ducţie în afara sarcinilor sale tul că se resimte tot mai mult ceie 120 de salariate participă noastre de femei — Spunea , to măreşte depistarea locurilor substanţială, o creştere in in
„Vîscoza" Lupeni: Comitetul sindicatului a o de serviciu. De asemenea, co contribuţia acestora la organi- cu mult elan la realizarea sar varăşa Tatiana Nastovici, de de muncă în care există con tensitate.
diţii prielnice pentru activita