Page 47 - Drumul_socialismului_1972_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 525 ® S1MBÂTÂ 14 OCTOMBRIE 1972
BMPBBBBCBBMggaigBSSKSaaBaaí

a™. Din nou „Iove story“ Confruntarea

Am citit şi eu, ca orice muritor, Love story. Am fă­ sesizări-răspunsuri
cut-o însă cu ochiul unui meseriaş al cuvîntului şi
trebuie să mărturisesc că nu pot Împărtăşi rezervele Printr-o .scrisoare anonimă ce se spune In răspunsul tri­
unor literaţi subţiri care privesc această carte de sus, IITERATURA primită la redacţie se sesizau mis redacţiei : „Pentru abate­
pe motiv că ar abuza de sentimentalismul naiv al o- ARTA' ' o serie de neajunsuri în ac­ rile săvîrşite, cooperatorul
mului cumsecade. In deiinitiv poate că şi abuzează tivitatea unităţii de bijuterie Gyulay Francisc a fost sanc­
uneori. Dar atîta timp cit spune adevărul nu pot să a cooperativei „Progresul" din ţionat de conducerea coopera­
ridic piatra asupra ei. Am crezut şi cred aşa'dar că e UUéA^ Deva. tivei cu mustrare scrisă, con­
o carte adevărată şi bine scrisă. Cercetînd sesizarea, Uniunea form deciziei nr. 11/30 sept.
judeţeană a cooperativelor 1972, în conformitate cu pre­
Mi s-a întîmplat însă ceva ciudat. Recent am avut
ocazie să revăd filmul Romeo, dulieta şi întunericul. meşteşugăreşti a constatat că vederile regulamentului de
Să trecem peste cele nu ştiu cîte premii cu care a în această unitate sînt în- ordine interioară, art. 32, fit.
fost încununat filmul şi să reţinem că el este turnat tr-adevăr multe lipsuri, mai a“.
tot după o carte. Aceea a mult mai puţin celebrului ales în ce priveşte modul de ir
scriitor ceh Jan Otcenasek. Şi revăzînd filmul, ia- deservire. La sediul U.J.C.M. Tot la deservire se referă
tă-mă ispitit să recitesc cartea. Am descoperit astfel, s-a organizat o şedinţă de lu­ şi scrisoarea tovarăşului Mic
nu fără surprindere, că Romeo, Julieta şi întunericul cru cu toţi responsabilii sec­ Petru din Deva. Nemulţumit
ar merita să aibă un succes cel puţin egal cu Love ţiilor de bijuterie, în care s-au de telul cum a fost servil şi
story. Nu l-a avut poate din cauza circulaţiei mai re- analizat aspectele negative de comportarea vînzătorului
strînse a limbii, poate din aceea a unei publicităţi Eu caut urma unui voievod semnalate, sesizările primite Stînea Nicolae, autorul scriso­
prea sobre, poate din alte motive ce ţin de sociolo­ Ţ a r ă la adresa calităţii, termenelor rii semnalează mai multe as­
gia literaturii. Aceeaşi este însă povestea de dragos­ de execulie, comportării per­ pecte negative din activitatea
te, aceeaşi imposibilitate a celor doi tineri de a evi­ Pe drumuri largi cu umbre de baladă sonalului şi s-au prelucrat o depozitului de materiale al
ta deznodăinintul tragic, aceeaşi concentrarea. Doar Ţară privighetoare venind din hrisov sub crengi de linişte ce dă în rod, seric de acte normative, in- O.C.L. Produse industriale
că aici tragedia nu este generată de o fatalitate ab­ eu caut urma unui voievod sis.tîndu-se îndeosebi asupra Deva.
surdă, ca în Love story, ci are rădăcini sociale, care din inima florilor, din ţipătul vîntului bonei serviri. Direcţia comercială judeţea­
implică şi obligă Ia o atitudine activă. Cartea lui Se- pierdută într-un veac de scut şi spadă, In răspunsul trimis redac­ nă a cercetat situaţia relata­
gal te obligă doar Ia lacrimi, nu şi Ia o atitudine. seminţele ei înmuguresc în arbori. dar pomenltă-n pravill de Izvod ţiei, U.J.C.M. ne informează tă în scrisoare şi, constaturi
După ce citeşti Love story spui resemnat „aşa e via­ Zimbetul eî se plimbă pe cer şi-n cea dinţii a neamului plămadă, că şeful secţiei de bijuterie că ea corespunde realităţii, a
ţa", iar după ce ai închis cartea Iul Otcenasek rămîi din Deva a fost sancţionat ca luat măsuri de sancţionare a
convins că datoria noastră e să ne împotrivim întu­ ţi pămînt. < un voievod ce-a cutezat să creadă urmare a abaterilor săvîrşite vînzătorului Stînea Nicolam
nericului. Aici se află ascendentul moral şl estetic in braţul său şi-n propriul său norod. şi se angajează ca, prin de­ „Pentru comportare necuviin­
pe care îl are asupra romanului lui Segal. Pentru că Timp de strămoşi mă-ntîmpină din munţii plasările pe teren ale tehni­ cioasă fată de cumpărători şi
Trece prin glia fierbinte, prin nori
rostul omului nu e să stea pe loc plîngînd iluzii pier­ ce şi-au durat cetăţi pe prispa frunţii cienilor uniunii, să controleze slare de ebrietate în limpul
serviciului, el a fost* sancţio­
dute, ci acela de a urca mereu, chiar dacă uneori o diademe de stele, să simtă numai cerului povara. mai atent activitatea secţiilor nat cu mustrare scrisă, pe
de bijuterie, pentru a nu se
face printre lacrimi. semn de mare cîntare Şi urma lui o regăsesc în piatra mai semnala neajunsuri. baza referatului întocmit do
I Y RADU CIOBANU şeful depozitului. Problema
odihneşte în decembrie ţara. ce străjuieşte, peste vreme, vatra ★
Prinlr-o altă scrisoare, pri­ respectivă a fost prelu­
din care am purces şi noi şi Ţara.
mită din Simeria, se sesizau crată cu toţi. salariaţii din ca­
mai multe neajunsuri întîlni- drul depozitului şi li s-a a-
VALERIU BÂRGAU NECULAI CH1RICA te la secţia frizerie din gara tras alentia că în viitor ase­
Seară Simeria a cooperativei meşte­ menea abateri vor duce Ia
şugăreşti „Munca colectivă". desfacerea contractului de
Uniunea judeţeană a coope­
muncă" — se spune in răs­
omagială 90 de ani de la naşterea lui RADU SELEJAN rativelor meşteşugăreşti, con- punsul trimis redacţiei de Di­
statind justeţea celor semnala­ recţia comercială judeţeană pe
Teatrul din Focşani va găz­ te, a luat unele măsuri. Iată marginea scrisorii amintite.
dui luni pe participanţii la Vasile Pârvan „CINTECt Şl DESCINIECE
seara omagială dedicată
poetului de origine română,
Mihail Steriade, conferenţiar S-au împlinit nouă decenii to-dacilor — dar cu un singur ii
la Universitatea din Liège, de la naşterea lui Vasile Pâr­ tel : fundamentarea ştiinţifică ION ŞTEFAN MAIGARDT
director fondator şi redactor van, personalitate marcantă a a etnogenezei.
responsabil al revistei „Le ştiinţei şi culturii noastre. Ar­ După douăzeci de ani, în
journal roumain des poe­ heolog şi om de ştiinţă, mem­ „Getica", scotînd din uitare is­
tes", care apare la Louvain bru a numeroase academii şi toria poporului geto-dac, Va­ A apărut în librării o car­ de,/ bogate,/ crescute din ră­
în Belgia. societăţi istorice, a fost unul sile Pârvan sublinia că roma­ te nouă. Poartă pe frontispi­ dăcini carpatine/ dragoste ne­
In cadrul manifestării vor dintre deschizătorii de dru­ nizarea Daciei, ca a tuturor ciu, acolo unde-şi scriu nu- muritoare,/ nesfirşită credinţă/ La 13 octombrie a încetat muncă, a principialităţii şi in­
prezenta comunicări prof. muri în cercetarea trecutului ţărilor dunărene, era conse­ melo cei care cochetează cu în puterea noastră de-a fi". din viată tovarăşul Ion Şteîan transigenţei comuniste, fiind a-
univ. dr. Constantin Ciopra- românesc. cinţa unui vechi fenomen de muzele, numele unui poet al (Basm). Străbunii aceştia, ar­ Maigardt, devotat luptător propiat, preţuit şi stimat de
ga („Orizontul liric al lui întreaga sa activitate, tinta occidentalizare a autohtonilor, pentru cauza construcţiei so­ tovarăşii săi, de toţi cci pe
Mihail Steriade"), prof. univ. cardinală a operei sale con­ pe care istoria de mai tîrziu Ţării Zarandului. Poetul se gonauţii Apusenilor, coboară cialiste, membru al Partidului care i-a îndrumat în muncă.
dr. Gheorghe Bulgăr („Mihail semnată în numeroase lucrări, a romanilor i-a găsit pregătiţi numeşte Radu Selejan şi nu­ adesea asupra versului poetu­ Comunist Român. Pentru meritele deosebite ce
Steriade, exponent al graiu­ a fost cercetarea împrejurări­ pentru însuşirea rapidă a civi­ mele lui apare pentru a doua lui spre a ajuta poeziei sale Născut Ia 27 noiembrie 192.5, le-a avut în activitatea de
lui poetic românesc peste lor naşterii poporului român. lizaţiei şi limbii latine. oară pe coperta unei cărţi. să realizeze imaginea unei vi­ în oraşul Vulcan dintr-o fami­ partid şi de stat a fost distins
hotarele tării") şi alţii. El a înţeles problema nu în Necruţător cu propria-i e- Debutul i l-a găzduit Editura guroase treceri a părinţilor în lie de muncitori, el însuşi cu ordine şl medalii ale Repu­
tineretului sub titlul „Corturi­
copii cu tot ce au mai pur şi
Cei prezenţi vor putea afirmarea unilaterală a latini­ xistentă (care a numărat doar le neliniştii". Era vigurozita- mai bun. „Atunci Zamolxc/ muncitor. Ion Ştefan Maigardt blicii Socialiste România.
audia versuri ale poetu­ tăţii, ci în toată vastitatea şi 45 de ani) el a dedicat ştiin­ te poetică şi dovadă de trai­ s-a risipit în fiecare./ Cenuşa a absolvit in 1946 cursurile încetarea din viaţă a tova­
lui în lectura actoru­ complexitatea sa. încă din a- ţei şi ridicării culturalo a pa­ nică sedimentare a imaginilor, din altare/ s-a adunat în pie­ şcolii de subingineri mineri. răşului Ion Ştefan Maigardt
lui Dinu Ianculescu şi a nul 1906, în programul de cer­ triei tot talentul şi voinţa sa ideilor şi sentimentelor. Nu tre/ de alte începuturi./ Pă- Pînă în 1949 a îndeplinit pe este o grea pierdere pentru
scriitoarei Sanda Diamantes- cetare pe care l-a schiţat, cău­ lipsea din vers influenta unui mîntul s-a lipit/ cu mai multă rind funcţia de maistru mi­ organizaţia de partid în cadrul
cu. In final, va avea loc tările erau îndreptate spre de muncă. Opera sa ştiinţifi­ mare maestru, căruia nu-ţi dragoste/ de tălpile dacilor/ ner la Petrila şi lupeni. căreia şi-a desfăşurat activita­
vernisajul expoziţiei „As­ două direcţii — explorarea că, etica lui sobră şi consec­ e ruşine să-i rămîi tributar, .../ Murmurul mării/ a curs In 1945, la o virstă destul tea, pentru familie, tovarăşii
pecte din viata şi opera lui sistematică a resturilor roma­ ventă îl aşează în rîndul ma­ dacă prin aceasta versul tău de tinără, a devenit membru de muncă, pentru toţi cei ca­
Mihail Steriade", realizată ne din tara noastră, cît şi stu­ rilor valori pe care le-a pro­ cîştigă în consisten*ă. Maes­ între apus şi miază-zi,/ lea­ al Partidului Comunist Român. re l-au cunoscut.
de fratele poetului, Florin găn/ pentru clipa de naştere Pentru ataşamentul şi devota­ Amintirea Ini va rămine ne-
Steriade. dierea culturii autohtone a ge- dus poporul român. trul se numeşte Lucian Blaga. a românilor“ (Dacică II). Din mentul său faţă de cauza cla­ ştearsă în inimile noastre.
Această a doua apariţie în străbuni a trecut în noi ma­
librării a poetului brădean rca credinţă în perpetuarea sei muncitoare, de cauza parti­ TOVARĂŞII
dului, a fost ales în 1949 se­
Radu Selejan s-a petrecut sub neamului şi Radu Selejan spu­ cretar al Comitetului orăşe­ SĂI DE MUNCA,
ne acest adevăr cu o simpli­
oblăduirea prestigioasei edi­
Strigături turi „Cartea Românească". Să •’SWÎSTtfi pămînt/' stă îngropată nesc al U.T.C. Vulcan, apoi Corpul neînsufleţit al lui
tate cuceritoare „.../ In inima
a muncit în cadrul Ministeru­
fi fost o bună „carto de vi­
lui de Externe, iar din anul
zită" prezentarea lul' Vladimir
depus
sala
clubului
în
veşniciai/
Streinii de la volumul de credinţa noastră/''de-a fi cit 1955 ca activist de partid. » Ion Ştefan Maigardt se arlă
celor
jurămlntul
debut ? Poate şi asta, dar si­ clintii/ de-a nu muri nicioda­ In întreaga sa activitate, Ion U.J.C.M. din str. Aurel Vlai-
Spală-te, mîndro, cu rouă, Duce-m-aş cu luna-n nor Şi guriţă cu zăhar gur materia poetică încorpo­ tă" (Credinţă). Ştefan Maigardt a făcut dova­ cu, nr. 1 — Deva. înhumarea
Să-ţi crească cosiţă nouă, Nu mă pot de-al minării dor Să nu rupi nuca la car. rată în „Corturile neliniştii" a In „Cîntecele şi dcscîntece- da unei ¡nalte tinute morale, va avea Ioc duminică, orele
Să te faci subţire-n briu Duce-m-aş cu luna-n stele ☆ convins această editură de le“ lui Selejan fiinţa ome­ p răspunderii şi abnegaţiei in 15.
Ca jirul verde de griu. Nu mă pot de-a minării jele. Dă-mi bădiţă, ochii mie prestigiu să ia sub auspiciile nească e desprinsă din piatra
ic ic Să faci la fete mînie ei a doua carte de versuri a aspră a Carpaţilor, aşa cum
Pentru mîndra ca lumina Riclica-m-aş, ridica Că şi eu, bade, ţi-oi da poetului din Ţara Moţilor. sculptorul desprinde chipul din „boţişi“ indisciplinei,
Rîndurile acestea nu se vor
piatră. Şi ceea ce poate spu­
Toată noaptea bătui lina Sus la cer cu negura, Şi ochii şi guriţa. o prezentare după toato rigo­ ne mai puţin piatra sub dal­
ir
Ostenit şi plin de apă Riclica-m-aş pin’ la nori Bade. gura ta-i izvor i rile criticii a „Cîntecelor şi ta artistului, spune versul
Cum vii vara de la sapă. După gura mîndrelor, Nu de apă, ci de dor. descîntecelor de piatră". N-ar poetului; căci omul cu rădă­
* Ridica-m-aş pin’ Ta stele Cine s-adapă din ea reuşi să fie aşa ceva, poate cini adînci în piatra şi pă- încălcării legii şi incorec­
Uritu unde soseşte După gura minării mele. Nu te mai poate uita — pentru că sînt gîndurile unuia mîntul acestei ţări e mişcare
Tot plouă şi viscoleşte, ir Că şi eu m-am adăpat care are şi avantajul de a şti şi evoluţie.
Dragostea unde adună, De-ai şti, bade, cum nu ştii Greu îmi este de uitat. cu cîtă sudoare s-au născut Mişcarea, evoluţia, perpe­ titudinii a dos ia un grav
Tot soare şi vreme bună. Cit îi de greu a dori, De-ai şti, bade. ce dor duc, „Cîntecele şi descîntecele de tuarea, dragostea pentru tot
Ai face din noapte zi Ţi-ai face un tun de nuc, piatră“. Se vor mai curînd un ce e organic integrat idealu­
Şi-ai veni de unde-ai ji. Cu roate de frunzuliţă îndemn pentru oamenii, diri rilor noastre sînt elemente pe accident de circulaţie
Şi-ai veni să-mi dai guriţă, mijlocul cărora s-a ridicat care-şi construieşte Radu Se­
poetul brădean, de a-şi pre­ lejan „Cîntecele do piatră".
ir
Judelui Hunedoara ■ o bogată carte de istorie Să mă pot, doamne, afla Hai, mîndro, cu mine-n lume, lungi puţin veghea asupra Cuvîntul e torsionat pînă la nat de un bloc de zgură, a-
Mai in sus ca negura, Să ne punem altu nume — rindurilor sale, spre a regăsi suferinţă pentru a-i smulge o poi a anunţat pe revizorul
tehnic „de accident". Aresta,
Tot aş ninge ş-aş ploia Mie griu. ţie tăciune. în frumuseţea florilor, de mie de sensuri, iar imaginea Fără să anunţe organele do
Mi.e floare de săcară.
iuzeui rie arheologie Pe badea nu l-aş uda ; Ţie griu de primăvară. gheată şi de piatră alo versu­ e adesea convulsia inci-pulu- miliţie, i-a dat dispoziţie să
lui lui Radu Selejan, frumu­
Tot aş ploia şi aş ninge
rilor de devenire.
ducă maşina la garaj. Cu toa­
De badea nu m-aş atinge. seţea şi puritatea sufletului Am promis că rîndurile a- te acestea, vinovatul a fost
(Din culegerea de strigături lor. Printre ei, printre noi, cestea nu vor fi o critică a depistat.
de ie Sarmîzegetusa Cind meri. bade. la pădure hunedorene în pregătire la „înveliţi în umbre mitoase/ cu volumului. Nu ne ariîncinr Care sînt cauzele generatoa­
deci in descifrarea sensurilor
lină de aur,/ strămoşii coboa­
Centrul de îndrumare a crea­
Hai la noi după săcure ţiei populare şi a mişcării ră/ din munţi—/suflet de ta­ „Cîntecelor şi descîntecelor In seara zilei de 11 octom­ re alo acestui accident? In
Bogăţia şi varietatea ma­ amfiteatru. In sala a treia Să-fi dau apă din păhar artistice de masă). ră/ cu izvoare limpezi, afun- de piatră". Lăsăm plăcerea a- brie a.c., în jurul orei 20,00, în primul rind lipsa de discipli­
terialelor scoase la iveală cu sint expuse piesele din forul ceasta cititorului şi-i garantăm apropiere de Bîrcea a fost co­ nă care se manifestă la au­
ocazia săpăturilor efectuate coloniei. Urmează apoi, în că îndemnul nostru la apleca­ mis un accident de circulaţie. tobaza din Hunedoara, unde
în scopul cunoaşterii cît mai sala a patra, obiectele desco­ re peste paginile celei de a Bal in t Ianoş, în timp ce mer­ conducerea tehnică nu efec­
aprofundate a celei mai im­ perite la Palatul Augustali- doua cărţi de versuri a poe­ gea cu bicicleta spre Cristur, tuează un control sistematic
portante localităţi din Dacia lor. in sala a cincea sint tului brădean va fi spre des­ a fost lovit do un autovehicul asupra desfăşurării activităţii
romană, Colonia Ulpia Traia- materialele ce aparţin unor fătarea sufletului său. Căci şi proieclat de pe asfaltul şo­ conducătorilor auto şi în ge*
na-Sarmizegetusa, capitala construcţii cu caracter civil „ele pot fi recitite cu mulţu­ selei în şanţ în neştire. Şofe­ ncral există o slabă preocupa­
provinciei, a făcut ca încă — villa suburbana şi villa mirea de-a le găsi de fiecare rul de pe autovehicul şi-a dat re pentru educarea şoferilor.
din anul 1924 să se înfiin­ rustica — sau ieşite la su­ dată o nouă şi discretă seîn- seama că a lovit un om, a Aşa se face că şoferii pleacă
ţeze aici yn muzeu arheolo­ prafaţă întîmplător, in dife­ teiere". Girul acestor găsiri şi oprit la aproximativ 200 de cu maşinile în diferite „curse"
gic. Reorganizat în vara a- rite puncte aie oraşului. Sa­ regăsiri îl dă „Prefaţa tardivă" metri de locul accidentului, personale în scopul realizării
nului 1966 muzeul prezintă la a şasea adăposteşte ma­ a regretatului Miron Radu dar în loc să-i dea ajutorul unor venituri ilicite.
numeroşilor oaspeţi care vi­ teriale de construcţie (monu­ Paraschivescu. necesar, să-l ducă la cel mai La un asemenea transport
zitează zona cu săpături, o- mente în piatră şi teyulari- ION CIOCLEI apropiat spital pe cel lovit, a fusese şi şoferul Burlacu Ale­
bicctele găsite cu prilejul um), în timp ce ultima sa­ părăsit locul faptei şi, nu du­ xandru. Ei a fost să transpor-
1
dezvelirii diferitelor con­ lă, ce încheie expoziţia per­ pă mult timp, accidentatul a to nisip pe la cetăţeni din Său-
strucţii, permiţîndu-lo astfel manentă a muzeului, este un încetat din viată. leşti şi Sîntandrei. După e-
să-şi facă o idee cît mai vast şi valoros lapidar, care Victima fiind căzută în şanţ fectuarea transporturilor s-a
amplă asupra vieţii ce s-a cuprinde o serie de monu­ Posta nu a fost observată imediat de grăbit să ajungă la autobază.
desfăşurat în cei 165 de ani mente epigrafice şi sculptu­ « către participanţii la traficul Şi, ca în cele mai multe ca­
(106-271 e.n.) de existentă rale cu caracter public, reli­ rutier. După aproximativ două zuri, şoferii aflaţi în curse
înfloritoare a localităţii Ul­ gios şi funerar. literară ore a fost anunţată miliţia. I- clandestine circulă cu viteză
pia Traiana şi a Daciei ro­ Aşa cum am mai spus, ex­ mediat s-au deplasat la fata' mare, sînt nervoşi şi nu des­
mane în general. poziţia nu are ca scop pre­ locului lucrători specialişti tul de atenti. Aşa ajung la
Cu ocazia săpăturilor exe­ zentarea întregului fond mu­ Aurel Manta — Hunedoa­ cu experienţă în activitatea accident.
cutate sistematic an de an, zeal, ci ea urmăreşte relata­ ra. Am înlîlnit cîleva întor­ de cercetare. La locul acci­ Şoferul Burlacu a continuat
în centrul şi la periferia a- rea — prin selecţionarea o- sături frumoase în poeziile dentului s-au găsit pelicule multe ore să nege că el ar
şezării au fost scoase la i- b'ectelor celor mai repre­ dv„ imagini cu ceva proas­ de vopsea, o ramă de la un fi autorul accidentului. Pus
vcală o serie de obiective zentative — vieţii Ulpiei păt şi vioi în ele. („Miinile semnalizator al autovehiculu­ în faţa probelor incontestabile
importante — Palatul Augus- Traiana de la data fondării mele năşteau fîntini"). Scă­ lui care a produs accidentul a recunoscut. Fapta lui e deo­
talilor, forul, zidurile oraşu­ (108-110 e.n.) şi pînă la pă­ derile de tensiune însă re­ şi cioburi de sticlă. Cu a- sebit de gravă. El are cîleva
lui, amfiteatrul, două villae răsirea ei de către oficialita­ duc mult din forţa de cap- cest prilej s-n stabilit direcţia circumstanţe agravante : A co­
suburbane, o villa rustica, un tea romană. In această ordi­ tivnre a poeziei. Mai trimi- de mers a autovehiculului. I- mis un accident mortal de
cuptor de ars cărămidă. S-au ne de idei trebuie să amin­ teti. mediat s-au luat măsurile ce circulaţie, a părăsit locul fap­
întreprins cercetări în necro­ tim actul întemeierii oraşului, Andrei Caucar — Petro­ se impuneau : verificarea a- tei, a tamponat intenţionat
polă (mausoleul Aureliilor), cunoscut dintr-un monument şani. Alungaţi ispita do a tentă a tuturor parcurilor de autovehiculul pentru a „şter­
la drumul antic, la apeduc­ epigrafic ridicat cu acel pri­ relua analitic ideea, de a o maşini şi celor aflate în tran­ ge" urmele accidentului, a fo­
tul oraşului etc. Ele au avut lej : „Din porunca înălţatu­ dezvolta ; de asemenea, re­ zit. Acţiunea — datorită pri­ losit maşina în scopuri perso­
o deosebită importantă, nu lui împărat, Cezarul Nerva, nunţaţi la o anumită para­ ceperii lucrătorilor de miliţie — nale aducînd prejudicii avutu­
numai în ce priveşte dezve­ fiul fericitului Nerva, a fost dă metaforică. s-a desfăşurat rapid dar sigur. lui obştesc. Pentru toato aces­
lirea unor construcţii monu­ întemeiată Colonia Dacică Doinei Marca — Ghelar. In plină noapte s-au controlat tea, vinovatul îşi va primi pe­
mentale care au contribuit prin împuternicitul său, gene­ Strofa-ntlf bună, a doua sla­ sute de maşini. In mai puţin deapsa.
pe măsura efectuării lor la ral guvernator Decimus Te- bă, a treia şi mai slabă. Re­ de 4 oro a fost depistat auto­ Acesta e un exemplu al ur­
cunoaşterea topografiei aşe­ rentius Scaurianus“. El se feritor la scrisoarea care rul accidentului : Burlacu Ale­ mărilor indisciplinei care se
mai manifestă la autobaze,
zării, ci şi la recoltarea unui găseşte expus în prima sală, însoţeşte versurile, să ştiţi xandru, cu autobasculanta 31- coloane auto. Conducerile a-
bogat inventar de monumen­ cea dedicată generalităţilor că nu e niciodată zadarnic HD-831, de la autobaza Hune­ cestor unităţi vor trebui să
te epigrafice şi sculpturale, asupra Coloniei Ulpia Traia­ efortul unui elev de clasa doara. manifeste toată exigenţa fată
ca şi a numeroase şi varia­ na—Sarmizegctusa. a VlII-a de a scrie o poe­ Să reluăm „filmul" după de asemenea abateri, să pre-
zie.
te obiecte metalice şi cera­ Important este însă faptul Paul Droxa — Deva. Chiar comiterea accidentului. Şofe­ întîmpine actele de indiscipli­
mice cu diferite utilizări. că Ulpia Traiana în toţi cei rele n-ar fi. De unde tra­ rul Burlacii, conştient fiind că nă.
De aceea, chiar în organi­ 165 de ani de stăpînire ro­ gem concluzia că aveţi fru­ l-a lovit pe biciclist, a avut Cît despre aceia care comit
zarea muzeului s-a căutat să mană în Dacia (106-271 e.n.) moase cunoştinţe despre li­ un moment de ezitare şi a o- un accident de circulaţie şi a-
se tină seama de monumen­ a fost metropolă politică, re­ teratură. Trebuie însă să e- prit maşina. Dar, stăpînit de poi părăsesc locul faptei şi în­
tele principale identificate şi ligioasă şi culturală a pro­ vitati finalurile ce aduc a laşitate, n-a avut tăria să a- cearcă să şteargă urmele acci­
cercetate prin săpături, tinîn- vinciei. Totodată, oraşul a proces-verbal sau' banali­ cordo imediat ajutor victimei dentului, trebuie să Ic spunem
du-se scama şi de descope­ fost şi reşedinţa guvernato­ tăţi de tipul „Vas încrustat şi a pornit spre Hunedoara, la că nu le oferim nici o şansă.
ririle întâmplătoare. Dacă în rului provinciei (Legatus Au- cu migală / De miinile unor halda de zgură a C.S.H., unde Nici un autor al unui acci­
prima sală a muzeului se fa­ gusti), cu cele mai importan­ meşteri / Trăiţi în vremuri dent nu rămine nedescoperit!
ce o prezentare succintă a te instituţii şi cu cei mai străbune / In peşteri / („Ar- de fapt era locul său de mun­
conslru-
...Innintind cu prudenţă pe teritoriul Daciei şi consolidind
trupele
Ulpiei Traiana—Sarmizege- înalţi reprezentanţi ai oficia­ iese eastre trainice de piatră. Sub un grup de arbori, Traian, im terenul, cu doi romane suprave- heoloqică"). că. Ajuns aici s-a gîndit să Lt. col. TOMA CORCI
preună
ofiţeri,
tusa, în sala a doua se con­ lităţilor romane din Dacia. ghează mersul lucrărilor. (Episod din războiul daco-roman, 101— 102 e.n. Secvenţă de po Columna RED. şteargă - urmele accidentului adjunct al şefului miliţiei
tinuă cu piesele găsite la Prof. MIRCEA DAN LAZAR lui Traian). de pe maşină! Cum n proce­ din cadrul Inspectoratului
dat ? A. tamponat-o intenţio­ judeţean de interne