Page 5 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 5
Proletari din toate ţările, uniîi-vă!
IN CINSTEA CELEI DE-A 25-A
ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII
......
AVlNT PUTERNIC AL ÎNTRECERII IN
RlNDUL COLECTIVELOR HUNEDOREHE
PENTRU ÎNDEPLINIREA ÎNAINTE DE
TERMEN A PREVEDERILOR MALULUI
ANUL XXIV Nr. 5 515 MARŢI 3 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
Bilanţ de prestigiu în industrie după
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI primele trei trimestre
MIZELE VALOROASE SĂ DETERMINE
NICOLAEC E A U Ş E S C U ACCELERAREA RITMURILOR PRODUCŢIEI
O Producţia industrială planificată a fost realizată în proporţie de
Î N M U N I C I P I U L C L U J cii.
! 100,8 la sută şi s-a obţinut în prind pal prin creşterea productivităţii mun
© Unităţile industriale huned orene raportează peste plan 48 mi
lioane kWh energie electrică, 19 200 tone fontă, 23 000 tone oţel, 15 530
tone laminate, 128 tone produse din mase plastice, 2 440 mc cherestea,
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI 5 840 mc prefabricate din beton, mobilă în valoare de 1,95 milioane lei.
Luni, 2 octombrie, tova
răşul Nicolae Ceauşescu, • In domeniul investiţiilor s-a realizat 72,5 la sută din planul anual.
secretar general al Partidu
lui Comunist Român, pre Activitatea economică din întreprinde 0,8 la sută mai mare decît prevederile, spor ce
şedintele Consiliului de rile industriale, de construcţii din judeţ s-a obţinut în cea mai mare parte pe seama
Stat al Republicii Socialis N I C O L A E C E A U Ş E S C U s-a desfăşurat în luna septembrie sub creşterii productivităţii muncii. In această
te România, a făcut o vizi impulsul efortului general pentru îndepli valoare se înglobează însemnate cantităti
tă de lucru în municipiul de produse fizice de mare importanţă
Cluj. nirea cincinalului înainte de termen, sub pentru economia naţională : 48 milioane
Secretarul general al par semnul angajării responsabile a organe
tidului a fost însoţii în a- la festivităţile organizate lor şi organizaţiilor de partid, comi kWh energie electrică, 19 200 tone fon
tetelor oamenilor muncii, a tuturor colec
ceastă vizită de tovarăşii tă, 23 000 tone Otel, din care 7 800 tone
î Paul Niculescu-Mizil şi Mi- tivelor hunedorene pentru a traduce ne- aliat, 15 530 tone laminate finite, 128 tone
hai Gere. întîrziat în viaţă sarcinile şi indicaţiile de produse din mase plastice, 2 440 mc che
dragoste şi ospitalitate cu cu prilejul deschiderii noului an universitar Ceauşescu cu prilejul vizitei de lucru e- restea, 5 840 mc prefabricate din beton,
mare preţ date de tovarăşul Nicolae
Primit cu aceeaşi caldă
care este înlîmpinat pretu fectuate în judeţul Hunedoara. mobilă in valoare de 1,95 milioane lei.
tindeni în tară de cei ce Eforturile şi preocupările s-au concreti Contribuţii deosebite la încheierea pri
făuresc bunurile materiale Dragi tovarăşi şi prieteni. nS acum. Sper că şi institu ceea ce aveţi de făcut pentru Naţională a schiţat direcţiile zat cu prioritate asupra folosirii mai de melor trei trimestre cu un bilanţ do pres
şi spirituale, de toti cetă Doresc să încep prin a vă tele pe care nu le-am vizitat perfecţionarea conducerii . în- dezvoltării României pînă în pline a potenţialului industrial — agrega
ţenii patriei, conducătorul adresa dumneavoastră, tuturor au asemenea înfăptuiri. îmi vătămîntului, a întregii acti anii 1990—2000. In această te, maşini, utilaje, instalaţii, forţă de mun tigiu au adus colectivele C.S. Hunedoara,
partidului şi statului a par cadrelor didactice, studenţilor exprim speranţa, convingerea vităţi de instrucţie şi cerceta perspectivă, activitatea de că şi timp de lucru — în timp ce pe şan U.V. Călan, I.E.C. Deva, F.C. Orăştie,
ticipat, în cursul dimineţii, şi elevilor din Cluj, un salut că, mergind pe' acest drum, re. cercetare şi învătămîntul dis tiere s-a acţionat susţinut pentru accele U.E.I.L. Orăştie şi Hunedoara, unităţile de
la inaugurarea noului an călduros din partea Comitetu vom reuşi, într-un timp rela Sarcinile trasate de Confe pun de un cadru larg, pot pri rarea ritmurilor de execuţie şi punerea industrie locală.
de învătămînt în marele lui Central al partidului, a tiv scurt, să asigurăm o dota rinţa Naţională pentru acest vi cu îndrăzneală înainte, îşi în funcţiune a obiectivelor. Ca urmare, acti
centru universitar clujean. Consiliului de Stat şi a Consi re corespunzătoare, la nive cincinal sînt foarte mari. Mul pot propune soluţionarea unor vitatea productivă s-a amplificat, aducînd Realizări meritorii se înregistrează In
Prezenta secretarului gene liului de Miniştri. (Aplauze lul cerinţelor ştiinţei şi tehni te colective de - oameni ai probleme fundamentale. Este noi valenţe realizărilor dobîndite de colec domeniul investiţiilor. După 9 luni, pro
ral al partidului — şi în puternice, prelungite). cii moderne, a tuturor institu muncii şi-au luat angajamen loc pentru o activitate rodni tivele hunedorene în întrecerea pentru în centul de realizare din planul anual din
\ această toamnă — la des Vă rog să-mi permiteţi să telor de învătămînt superior. tul de a îndeplini planul in că a tuturor acelora care vor deplinirea exemplară a planului şi anga planul de investiţii se ridică la 72,5 la sută.
chiderea cursurilor univer- adresez, de la acest miting, un (Aplauze puternice). 4 ani şi jumătate. Mă aştep să rezolve probleme de fond, jamentelor.
* sitare, la marea sărbătoare salut călduros tuturor locui Am constatat, de asemenea, tam să-l aud pe tovarăşul probleme fundamentale ale Bilanţul încheiat după trei trimestre în Colectivele şantierelor de construcţii au
studenţească, ilustrează, o torilor municipiului şi judeţu cu satisfacţie, preocuparea Duca spunînd că şi Clujul se ştiinţei şi tehnicii, slujind de industria judeţului consemnează realizarea realizat 74,7 la sută din planul anual de
dată în plus, înalta preţui lui Cluj. (Aplauze puternice). sporită a institutelor de învă înscrie în această mişcare de sigur necesităţile societăţii, ri-, unei producţii industriale suplimentare cu producţie.
re, grija deosebită pe care Deoarece întîlnirea de astăzi tămînt superior pentru activi masă, în acest entuziasm gene dicării nivelului general de
ie acordă partidul şi statul este prilejuită de inaugurarea tatea ştiinţifică, pentru lega ral — dar probabil o va face bunăstare a oamenilor mun
nostru, întregul popor, şco unui nou an universitar şi, în rea învătămîntului de cerce în încheiere. (Animaţie; a- cii din patria noastră. Oricît
lii superioare, rolului ei în general, a unui an nou de tare, pentru o mai mare apro plauze). Desigur, realizarea de fundamentală — ca să zic
semnat în opera de edifi învătămînt, doresc să adresez piere de producţie. Desigur,' cincinalului înainte de termen aşa — ar fi cercetarea, ea Dummscă, pe ogoarele judeţului
care a societăţii socialiste calde felicitări tuturor profe este cunoscut faptul că în cere eforturi serioase din par poate fi considerată o activi
multilateral dezvoltate. sorilor universitari şi tuturor Cluj există numeroase cadre tea întreprinderilor industria tate utilă numai în măsura în
in aceeaşi zi, tovarăşul studenţilor din Cluj şi din în cu o temeinică pregătire ştiin le, agricole, comerciale, pre care răspunde cerinţelor so
Nicolae Ceauşescu a fost treaga tară, precum şi corpu ţifică. tn activitatea de cerce cum şi din partea cercetării cietăţii omeneşti. Dealtfel a- Amplă mobilizare de forte
oaspetele colectivelor unor lui didactic din învăţămîntul tare din Cluj, în multe dome ştiinţifice. Aşa cum. am men ceasta a constituit întotdeau
importante unităţi industria general şi liceal, tuturor ele nii s-au obţinut rezultate bu ţionat la Conferinţa Naţiona na criteriul suprem de verifi
le, s-a întîlnit cu cadre de vilor din patria noastră. (A- ne dintre care unele au fost lă vrem ca realizarea cincina care a valorii oricărei activi
răspundere din întreprin plauze puternice, îndelungate). deja aplicate în producţie, iar lului într-un timp mai scurt tăţi de cercetare, în orice do
deri şi instituţii, cu specia începerea noului an de învă altele sînt în curs de a fi in să se obţină nu prin sporirea meniu. (Aplauze puternice). şi mijloace la executarea
lişti şi oameni ai muncii, e- tămînt are loc la puţine luni troduse. Folosesc acest prilej .efortului fizic, ci, dacă se Este de asemenea loc pentru
xaminînd cu atenţie şi în după Conferinţa Naţională a pentru a adresa felicitări căl poate spune aşa, a efortului elaborarea unui program de
mod nemijlocit, la fata lo partidului, care a elaborat un duroase cadrelor didactice şi intelectual, adică pe calea in perspectivă în cercetarea apli
cului, o sferă largă de pro minunat program de dezvolta cercetătorilor pentru realizări troducerii rapide în producţie cativă, pentru cercetarea în lucrărilor agricole de sezon
bleme privind înfăptuirea re în continuare a României le obţinute pînă acum şi pen a cuceririlor ştiinţei şi teh vederea soluţionării unor pro
obiectivelor stabilite de socialiste, de înfăptuire a ho- tru preocuparea de a dezvol nicii contemporane, pe baza bleme vitale, imediate ale
Congresul al X-lea şi Con tărîrilor Congresului al X-lea ta şi mai rapid activitatea de mecanizării şi automatizării, dezvoltării societăţii noastre. © La executarea lucră Ziua de duminică a fost o Adam Ioniţă şi Traian Rinzar
ferinţa Naţională ale parti privind făurirea societăţii so cercetare în învătămîntul su a modernizării întregii pro In cadrul acestei perspective rilor agricole de sezon au zi plină de muncă pe ogoare. au însămîntat o suprafaţă de
dului, realizarea cincinalu cialiste multilateral dezvoltate, perior. (Aplauze prelungite). ducţii de bunuri materiale. Ţăranii cooperatori, mecani 20 ha cu orz.
lui înainte de termen, ridi ridicarea continuă a bunăstă Doresc să menţionez că în (Aplauze prelungite). generale, învătămîntul poate participat peste 5 000 de zatorii, alături de care au
carea continuă a nivelului rii materiale şi spiritgjale a general în învătămîntul româ beneficia de o concepţie clară. ţărani cooperatori, 2 100 participat la muncă cîteva IN COOPERATIVELE DIN
de viată şi a gradului de întregului popor. (Vii aplau nesc holărîrile partidului şi Este de la sine înţeles că Aceasta nu trebuie schimbată salariaţi şi 4 940 de elevi. mii de salariaţi şi elevi, au COMUNA BERIU — BILANŢ
civilizaţie al poporului. ze). Sarcinile trasate de Con guvernului, ale Congresului al pentru a asigura buna func de la un an la altul, nici chiar reuşit să execute un mare vo RODNIC DE MUNCA
ţionare a instalaţiilor de înal
Intîlnirea cu cei ce tră ferinţa Naţională au implica X-lea şi Conferinţei Naţionale tă tehnicitate cu care sînt do de la un cincinal la altul, de © Pentru transportul re lum de lucrări. Activitatea —
iesc şi lucrează pe melea ţii largi asupra tuturor laturi sînt traduse cu tot mai multă tate întreprinderile româneşti, oarece pregătirea cadrelor nu coltei s-au folosit 315 au aşa cura o arată cifrele citate In cele patru cooperative a-
gurile clujene a pril.ejuit — lor vieţii noastre economice- fermitate în viată. Se obţin a aparatelor de automatizare, poate da rezultate decît într-o tocamioane şi remorci, mai sus — a fost deosebit de gricole de producţie din co
la- rîndul ei — un dialog sociale şi — se înţelege — rezultate bune în direcţia le a maşinilor de calcul electro viziune de largă perspectivă, precum şi 310 atelaje, iar rodnică. Prezenţi în mai mul muna noastră — ne spunea
viu, însufleţit şi rodnic, implicit asupra învătămîntului, gării mai strînse a învătămîn nice şi a altor utilaje moder încadrîndu-se în concepţia u- te unităţi agricole, reporterii tovarăşul loan Slovenschi, se
purtat în spiritul practicii care este una din cele mai im tului de cercetare, de produc nitară a dezvoltării societăţii la pregătirea terenului şi ziarului au consemnat aspec cretarul comitetului comunal
statornicite de secretarul portante activităţi de formare ţie. în ridicarea nivelului şti ne pe care le vom introduce noastre socialiste. te din activitatea ce s-a des de partid, — se desfăşoară şi
general al partidului do a a omului, a cadrelor necesare inţific al activităţii didactice. în producţie, avem nevoie de Iată de ce problemele dez însămînţări au lucrat 515 făşurat duminică pe ogoarele azi o activitate susţinută la
cadre de înaltă pregătire şti
se consulta permanent cu edificării socialismului. Cu toate acestea, acum, la în inţifică şi tehnică. Avem ne bătute la Conferinţa Naţiona tractoare. © In această zi unităţilor agricole socialiste recoltarea produselor, însă-
masele, de a stabili împre Am vizitat astăzi laboratoa ceputul noului an şcolar, nu voie de muncitori calificaţi, de lă, direcţiile stabilite de con din judeţ. mînţări şi transportul furaje
ună cu ele modalităţile şi pot să nu mă refer la faptul că tehnicieni, de maiştri, de in ferinţă pentru dezvoltarea vi s-au recoltat 276 ha po lor. Deplasîndu-ne în unităţi
căile ce se impun pentru a- re ale Institutului politehnic mai sînt încă multe de făcut gineri, matematicieni, chimlşti, itoare a României socialiste rumb, 101 ha cartofi, 60 FAPTE LĂUDABILE DE ne-am convins că spusele se
sigurarea progresului neîn şi Universităţii din Cluj, pe pentru realizarea în întregime constituie în acelaşi timp ja MUNCA cretarului comunal de partid
trerupt al patriei pe calea care Ie cunoşteam dealtfel a Directivelor trasate de par fizicieni, biologi, ca şi de alţi loane importante pentru dez ha sfeclă de zahăr, 45 ha au corespondentă în fapte. La
edificării societăţii socialis dinainte. Doresc să menţionez tid şi guvern. Există începu specialişti atît din industrie, voltarea întregului învătămînt furaje şi 58 tone legume. In cooperativa noastră — C.A.P. Sfbişel mai mulţi ţă
că mi-a produs o bună impre
cît şi din agricultură, din do
te multilateral dezvoltate. sie preocuparea pentru dez turi bune, dar este încă mult menii cum sînt asistenta me şi creează o bază minunată ne relata tovarăşul Aurel Ciz- rani cooperatori, între care
Locuitorii municipiului Cluj voltarea şi înzestrarea acesto de muncit pentru lichidarea dicală, ştiinţele sociale şi alte pentru realizarea integrării © Au fost transportate din maş, tehnician la cultura ma llie Zaharie, Nicolae Deac, Ni
— români, maghiari şi de ra pe baza noilor cuceriri ale neajunsurilor din trecut. Tre le. învătămîntul trebuie să se reale, organice a învătâmîntu- cîmp 390 tone porumb, re de la C.A.P. Geoagiu — colae Sîntion, Gheorghe Lă-
alte naţionalităţi — i-au buie îndepărtate şi unele ten lui cu cercetarea şi producţia, ziua de duminică a fost o zi zăroi, Vasile Furdui, Ion To-
prezentat tovarăşului Nicolae ştiinţei şi tehnicii. Acesta tre dinţe conservatoare — ca să încadreze în orientarea dată în aşa fel îneît şcoala să devi 530 tone sfeclă de zahăr, de muncă rodnică pe ogoare. mescu, Vasile Tomescu şi
Ceauşescu succesele obţi buie considerat însă doar un le spun aşa — din concepţia de Conferinţa Naţională, fă- nă un factor tot mai puternic 320 tone cartofi şi 390 to Activitatea depusă se concre alţii, lucrau la recoltarea şi
nute în activitatea lor în început, deoarece mai este unor cadre ale noastre privi cînd totul pentru a asigura al progresului general al Ro tizează în fapte de muncă transportul cartofilor. Mecani
frăţită, pusă în slujba în încă mult de făcut pentru ca tor Ia modul de organizare şi pregătirea cadrelor necesare în mâniei pe calea socialismului ne furaje © S-au făcut a- demne de toată lauda. Cele zatorul Horea Bogdănescu lu
floririi patriei, i-au împăr învătămîntul superior din funcţionare a învătămîntului. toate aceste sectoare de activi şi comunismului. (Aplauze pu rături pe 314 ha, fertilizări peste 100 familii de coopera cra la discuit într-o tarla de
(A-
economico-socială.
Cluj — ca dealtfel întregul
tate
tăşit cu căldură din preocu nostru învătămînt superior — Este necesar ca acum, cînd plauze puternice). Mai mult ternice). Vorbind de această tori prezente Ia muncă au reu 25 ha, iar llie Dănilâ execu
pările lor actuale şi de începem noul an de învătă- cu îngrăşăminte chimice şit să recolteze sfecla de za ta arături pentru însămînţări.
perspectivă. Ei şi-au reafir să dispună de aparatură şi mînt în lumina Directivelor chiar, învătămîntul trebuie să integrare, trebuie să spun că pe 235 ha şi lucrări de hăr de pe 5 ha, precum şi 30
dea o contribuţie însemnată la
mat unitatea de nezdrunci mijloacele tehnice corespunză ceea ce am realizat pînă acum tone varză de toamnă. In a- Facem un scurt popas la
nat în jurul partidului şi al toare pregătirii în cele mai Conferinţei Naţionale a parti activitatea de perfecţionare, nu ne poate mulţumi. Mă re pregătire a terenului pe ceastă zi s-au dislocat 2,5 ha tarlaua Bordeie a C.A.P. Be-
secretarului său general, a- bune condiţii a viitorilor in dului, care, după cum şti ti, de reciclare — cum am nu fer nu numai la Cluj, ci în 660 ha. Au fost însămîn- riu. Aici, mecanizatorii Sa-
deziunea deplină la politi- gineri şi specialişti pentru s-a preocupat de îmbunătăţi mit-o mai general — a tuturor general. Avem centre care au cu pătrunjel, iar la C.L.F. moilă Drăghitan şi loan Tro-
, ioate domeniile de activitate. cadrelor existente, a specia obţinut rezultate mai bune, ţate 194 ha cu orz şi 132 s-au predat 13 tone varză. Pe şan lucrau la arat, iar la dis
Doresc totuşi să felicit condu rea conducerii întregii acti liştilor cu studii superioare, a rampa de încărcare a staţiei
cerile celor două instituţii de vităţi economico-sociale, să cadrelor medii, a muncitorilor dar sînt şi unele cu rezultate ha cu grîu. S-au sortat C-.F.R. Orăştie s-au transpor cuit se aflau Ion Sfmilian şi
(Continuare in pag. a 3-a) învătămînt superior din Cluj vorbim atît de ceea ce este calificaţi. 284 tone cartofi şi au fost tat 130 tone sfeclă de zahăr. Mirón Tomuta. Mecanizatorul
pentru ceea ce au realizat pî- bun, cît şi de neajunsuri, de După cum ştiţi, Conferinţa (Continuare in pag. a 2-a) însilozate 230 tone furaje. De asemenea, mecanizatorii (Continuare in pag. a 4-a)
DESCHIDEREA NOULUI AN DE WVAŢAMIHT SUPERIOR La Institutul de
La Institutul de mine Petroşani subingineri Hunedoara
Sala mare a Casei de cul şcolii româneşti, adăugîndu-i
Un nou an universitar a în timului an, obişnuit cu lumea rior potrivit cerinţelor de dez tură din Hunedoara a cunos noi valenţe calitative pe linia
ceput ieri. Profesori şi stu amfiteatrelor şi laboratoarelor, voltare a tării, indicaţiilor pre cut din nou animaţia specifi legării strînse a acesteia de
denţi — animaţi de idealul u- pregătindu-se pentru un nou ţioase date de secretarul ge că unor evenimente sărbăto practica productivă, a înarmă
namim de a sluji politica par şi hotărâtor examen — exa neral al partidului, să forme reşti. Avea loc festivitatea rii tineretului cu concepţia
tidului, de a contribui cu e- menul producţiei — toti cei ze noi promoţii de specialişti deschiderii noului an universi materialist - dialectică despre
lan şi competentă la înfăptui peste o mie de studenţi ai In capabile să răspundă exigen tar la institutul de subingineri lume şi societate, a formării
rea programului de dezvoltare stitutului de mine din Petro telor pe care le impune pro din localitate. unei personalităţi complexe a
a tării fundamentat cu cla şani şi-au exprimat hotărîrea gresul tării. La acest moment emoţionant intelectualului zilelor noastre
ritate de Congresul al X-lea de a fi la înălţimea grijii par La festivitatea de deschide au luat parte, alături de stu — cadru de nădejde, temeinic
al partidului — au participat tidului şi statului nostru faţă re ce a avut loc în aula in denţi şi cadre didactice, to pregătit, util operei de edifi
la emoţionanta festivitate pri de tînăra generaţie, de a fo stitutului, au luat parte tova varăşii David Lazăr, secretar care a societăţii socialiste din
lejuită de deschiderea unui losi cu spirit de răspundere răşii Ioachim Moga, prim-se- al Comitetului judeţean de patria noastră.
riou an de muncă în invătă- confliţiile de instrucţie şi edu cretar al Comitetului judeţean partid, Eugen Avram, secretar In continuare au vorbit Ion
mîntul superior. caţie ce le sînt puse Ia dispo Hunedoara al P.C.R., Clement al Comitetului municipal Hu Urdea, preşedintele asociaţiei
La Institutul de mine din Pe ziţie în vederea pregătirii şi Negrut, prim-secretar al Comi nedoara al P.C.R., Alexandru studenţeşti din institut, Maria
troşani, momentul deschiderii formării lor ca specialişti de tetului municipal Petroşani al Fortu, director în Ministerul Maţuga. studentă anul I, eoni,
noului an universitar are tot înaltă calificare, ca demni şi P.C.R.. Viorel Faur, prim-secre Educaţiei şi învătămîntului. dr. Ion Ilca, care în cuvinte e-
odată şi o semnificaţie deose pricepuţi constructori ai Româ tar al Comitetului judeţean al Tovarăşul Anton Saimac, motionante şi-au exprimat
bită : este al 25-lea an al e- niei contemporane. Cadrele di U.T.C., dr. ing. Aron Popa, rec prorectorul Institutului de sub bucuria pentru condiţiile bu
xistentei prestigioasei institu dactice — de la tînărul asis torul Institutului de mine Pe ingineri Hunedoara, a eviden ne de studiu şi cercetare crea
ţii de învătămînt tehnic su tent pînă la venerabilul profe troşani, cadre didactice din în- ţiat cu acest prilej însemnă te în institut prin grija orga
perior, an ce coincide cu săr sor, care a pregătit zeci de vătămîntul superior, conducă tatea noului an de curs în în nelor locale de partid şi de
bătorirea aniversării pătraru generaţii de specialişti — şi-au tori de întreprinderi şi insti vătămîntul superior, deschis stat, unităţilor economice din
lui de veac al Republicii! De exprimat de asemenea angaja tuţii, studenţi. într-o atmosferă de adîncă e- municipiu, au evidenţiat nece-
la studentul anului I care şi-a mentul ca în acest an de în mulatie creatoare în care este
început ieri călătoria pasio vătămînt să aducă noi şi im C. DROZD angajat întregul popor. Acest M. BODEA
nantă prin generoasa cetate a portante contribuţii la perfec
an contribuie substanţial la
ştiinţei, pînă la studentul ul ţionarea învătămîntului supe (Continuare în pag. a 2-a) dezvoltarea şi perfecţionarea (Continuare in pag. a 3-a)