Page 50 - Drumul_socialismului_1972_10

SSOnSQB&SBBflRfl
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 526 © DUMINICĂ 15 OCTOMBRIE 1972

— Astăzi, în adunarea nerală de alegeri : unii par­
noastră generală, eu aş zice ticipanţi discutau între ei,
că facem bilanţul conştiinţei alţii îşi făceau „lectura",
noastre în munca desfăşura­ prezidiul a trebuit să aştep­
tă de-a lungul a doi ani, la te minute în şir — într-o or­
patul bolnavilor. Pentru că, ganizaţie cu oameni cu o a-
se ştie, conştiinţa noastră de semenea pretenţie de pregă­
umanitate, se reflectă cel se caracterizeze prin ge că a dat într-adevăr po­
partidul
tire! — pentru a se convin­
cărora
comunişti,
le-a pus în fată sarcini mari,
sibilitate tuturor celor care
îrtcărcate de răspundere şi
„acces" la cuvînt...
Brigada lui Constantin Scutaru a săpat la Exploata­ mai bine în modul în care ne au avut ceva de spus să aibă
acestea
Toate
reflectă,
rea minieră Dîlja galerii, suitori, lucrări miniere au­ ocupăm de refacerea sănătă­ pregnant, am zice, slabul ni­
ţii oamenilor, redarea lor
1
Fostul „ prim xiliare, toate reprezentînd multe sute de metri numai medicul loan Micu, şeful răspundere şi umanitate vel politic al unor comunişli
muncii, familiei şi societăţii
Sn acest an. De pasiunea celor 13 ortaci ai săi a de­
t pins punerea mai devreme în funcţiune a unor noi — spunea în cuvîntul său care, repetăm şi subliniem,
au pretenţii că sînt oameni
fronturi de lucru. De destoinicia, priceperea şi puterea
de muncă a oamenilor de sub comanda lui Scutaru au secţiei chirurgie a Spitalu­ pregătiţi multilateral.
ieşit la zi mai devreme însemnate cantităţi de cărbune. lui unificat din Hunedoara. Desigur, biroul nou ales al
—. De la înalta tribună a
— Avîntul pentru redresarea producţiei de cărbune
c o n f i r m ă a minei, creşterea productivităţii muncii şi a eficien­ Conferinţei Naţionale a par­ Să nu se creadă — cum unii cesele înregistrate, darea de organizaţiei de partid va avea
în vedere aceste aspecte şi,
seamă, vorbitorii au scos în
tei economice — generat de recenta vizită de lucru tidului, atunci cînd tovarăşul o mai fac, din păcate — că relief deficientele care mai aşa cum s-a angajat prin se­
munca noastră nu se poate
făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Valea Jiului — Nicolae Ceauşescu s-a adre­ evalua. Este adevărat, nu in există la unele locuri de cretarul său, medicul Mihai
Era momentul de maximă M-am bucurat mult că-l am a găsit un climat favorabil şi în cadrul acestei brigăzi, sat clasei muncitoare, ţărăni­ tone şi procente ca altele, muncă, au criticat şi înfierat Crăciunescu, va acţiona cu
tensiune şi responsabilitate maistru de schimb. Şi asia ca dealtfel in toate formaţiunile noastre de lucru — mii, intelectualităţii, tuturor dar se poate. Măsura ei este atitudinile de nepăsare ale mai multă intransigentă şi
colectivă, cînd se pregătea nu pentru că sînlem prie­ declara inginerul Virgll Ionescu de la sectorul inves- categoriilor de oameni ai măsura omeniei, cinstei şi unor medici şi surori faţă de fermitate. Organizaţia de
muncii, cerînd intensificarea
partid, biroul său, împreună
prima descărcare la noul teni. Mai e altceva, mult strădaniilor în opera de în­ conştiinţei noastre în încleş­ omul ajuns la suferinţă. cu conducerea administrati­
jurnal de 1 000 mc de la mai important! făptuire a politicii partidului tarea cu boala ce a atins un Şi, cum în practica muncii vă a spitalului vor trebui să
Hunedoara. Un moment de — Ce e mult mai impor­ de propăşire a tării, ni s-a om în care trebuie să ve­ noastre de comunişti ne-am acţioneze de asemenea cu
care avea să depindă succe ■ tant la maistrul Jeler ? Destoinicia celor dem un producător de bu­ obişnuit întotdeauna să ne
sul demarajului industrial — Meseria, asta e ! — adresat şi nouă, celor ce nuri materiale, un membru îndreptăm atenţia spre ceea mai multă hotărîre şi împo­
triva celor ce nu-şi îndepli­
muncim zi şi noapte pentru
al colosului siderurgic. mi-a răspuns maistrul prin­ de la înaintări apărarea vieţii şi sănătăţii al societăţii noastre socialis­ ce n-am făcut sau n-am fă­ nesc conştiincios îndatoririle
In forfota de pe platformă cipal Nicolae Mărcidescu, oamenilor — arăta medicul te. Cu cît strădaniile noas­ cut bine, cum partidul ne-o de muncă, cunoscînd că mai
am- observat un om in sa­ Erou al Muncii Socialiste, Nicolae Deceanu. Realizarea tre vor fi mai asidue, cu a- cere, cei mai mulţi partici­ sînt şi din aceştia.
lopetă ce nu se deosebea secretând comitetului de cincinalului înainte dc ter­ tît mai repede omul se va panţi la dezbateri au vorbit întărirea conştiinţei în
din masa de jurnalişti şi partid de la secţia a Il-a titii. Scutaru cu oamenii lui a înregistrat numai în a- men nu se poate înfăptui reîntoarce la muncă, cu atît despre sarcinile de viitor, muncă, preocuparea stă­
constructori prezenţi la a- furnale. Lac. Jeler este un ceastă lună o depăşire a planului de producţie de 15-20 decit cu oameni sănătoşi. mai mare va fi măsura îm­ s-au angajat să muncească ruitoare pentru creşterea ne­
cest eveniment, decit prin maistru de mare clasă. Are la sută. Nouă nu trebuie să ne fie plinirii datoriei noastre de cu abnegaţie şi dăruire, să contenită a nivelului polilic
statura-i atletică şi, mai meseria aci — şi secretând Cu comunistul Constantin Scutaru am stat de vorbă indiferent dacă un muncitor medici-comunişti. lichideze cu lipsurile şi nea­ şi profesional, lichidarea u-
ales, prin energia şi sigu­ de partid îmi arată degetul pe îndelete în biroul şefului de sector. Ne-a împărtă­ stă 10 zile internat sau trei Cuvîntul celor do! comu­ junsurile, să-şi ridice necon­ nor abateri de la etica şi
ranţa cu care dirija întrea­ mic. Şi-l iubesc muncitorii. şit din experienţa sa acumulată la Dilja, despre oa­ luni, dacă iese din spital pe nişti, ca şi al altora care au tenit nivelul de pregătire po­ deontologia profesională, îm­
ga activitate de pregătire a Pentru că e om drept, co­ menii alături de care sapă drumurile subterane. El cu­ deplin vindecat sau nu. Iată participat la dezbaterile pri­ litică şi profesională. bunătăţirea în ansamblu a a-
descărcării. rect, harnic. Şi n-a uitat că noaşte bine tainele meseriei, ştie că dacă este disci­ o mare răspundere ce o a- lejuite de adunarea de dare Să ne oprim puţin asupra slslontei medicale, întărirea
— Ăsta-i Nicolae Jeler, a fost pe vremuri „inaş" a- plină, omogenitate, dacă oamenii tin la colectiv, este vem, iată unde trebuie să ac­ de seamă şi alegeri a orga­ citorva sublinieri critice pe vieţii interne de partid sînt
maistrul nostru — mi-a poi ..prim". De aceea l-am cert că şi rezultatele sînt pe măsură, chiar dacă se ţionăm cu şi mai mare per­ nizaţiei de partid de la Spi­ care le-a făcut darea de sea­ obiective imediate şi do
spus prim-furnalistul Simion şi adus la „nouă“ ! mai ivesc unele greutăţi. Pentru că să munceşti la un severentă, aşa cum ne cere talul unificat din Hunedoara, mă. In anul trecut de învă- perspectivă pentru cei 77 de
Jurca. E cu noi de acum 20 Fostul prim-furnalist a sector de ale căror lucrări depinde soarta actuală şi vi­ partidul. Dacă ne vom anali­ ni s-a părut definitoriu pen­ tămînt politic, frecvenţa u- comunişti ce formează orga­
itoare a minei nu-i o treabă uşoară.
de ani. A fost inaş“ la fur­ fost adus la „nouă“, investi- ...Lucrurile în ultimul timp au început să se în­ za atitudinea noastră prin tru conştiinţa înaintată ce o nor cursanţi a fost slabă ; nizaţia de partid de la Spi­
nalele vechi. Dup-aia a a- du-i-se o mare încredere de prisma conştiinţei de comu­ demonstrează comuniştii, cei­ unii membri de partid, mai talul unificat din Hunedoara.
juns „prim". Midtă vreme a conduce munca pe plat­ drepte — a continuat şeful de brigadă. Dar s-ar putea nişti şi medici, ne vom da lalţi lucrători din această ales din secţiile chirurgie şi Înfăptuirea lor în viată vn
încă face mai multe. Noi, minerii, ţinem să dăm lucru
ne-am întrecut. Drept să de calitate, deoarece de el depinde cîştigul nostru. De seama că fiecare dintre noi importantă unitate de ocroti­ interne, cînd li se recoman­ avea repercusiuni dintre cele
spun, ciştigam întrecerea pe forma creuzetului. Dar cum acest stimulent depinde în final totul. Secretarul gene­ la locul de muncă, în salon re a sănătăţii. Dealtfel, cei dă să se aboneze la ziare şi mai favorabile în munca no­
o conduce ? ori în cabinetul de consulta­ 77 de comunişti au raportat publicaţii invocă motivul că bilă, grea şi de mare răs­
rînd, că fiecare dintre noi ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a apre­ ţii, în laborator sau în ser­ o activitate rodnică de-a lun­ nu au sumele necesare (! ?); pundere de ocrotire a sănă­
aveam echipe bune, de oa­ — Excelent — mi-a spus ciat cum se cuvine munca minerilor. Măsurile luate în viciul de gardă, mai avem gul celor doi ani scurşi de la adunările generale sînt tăţii siderurgiştilor, construc­
zilele trecute şeful secţiei, ultimul timp la mina noastră sînt spre binele nostru, multe de făcut pentru a pu­ la alegerile precedente şi, torilor, minerilor, a întregii
meni harnici şi pricepuţi. al producţiei de cărbune. comunişti prezenţi doar ca
inginerul Petru Opriş. Dacă tea răspunde întotdeauna cu în acelaşi timp, au adoptat populaţii din Hunedoara şi
Apoi a plecat. S-a dus la In adincuri, la fronturile de lucru, Constantin Gri- fruntea sus în faţa partidu­ un amplu şi minuţios plan persoane în sală. Un exem­ localităţile apropiate.
şcoala de maiştri. El a a- furnalul nr. 9 merge foarte gurută, Petru Borş şi Ion Olteanu şi loti ceilalţi ală­ lui că ne-am îndeplinit pe de măsuri pentru activitatea plu în această privinţă I-a I
bine, e un fapt pe care-l turi de care lucrează Scutaru trăiesc cu acuitate tim­
juns meşter, eu am plecat pul, îl vor cît mai bogat în rezultate dobîndite în bă­ deplin misiunea încredinţată. viitoare. Dar, alături de suc­ constituit chiar adunarea ge­ GH. IGNAT
aici, la furnalele mari. datorăm mult şi maistrului tălia cu adîncurile. O bătălie în care ei se vor învin­
Jeler.
Ne-am întîlnit din nou de gători, contribuind în acest fel la bunul mers al pro­
O confirmare indiscutabilă !
cînd s-au hotărît formaţiile ducţiei, achitîndu-se cu cinste de sarcina ce şi-au a- Adunarea generală de dare ganizaţie să se ocupe numai
sumat-o cu răspunderea titlului lor de comunişti.
care lucrează la „nouă". AL. VALERIU de seamă şi alegeri a comu­ Munca biroului secretarul, care, cu toată bu­
C. DUMITRU niştilor de la C.A.P. Tîmpa năvoinţa sa, nu a putut cu­
a avut un profund caracter prinde şi rezolva multiplele
de lucru. Comuniştii au ţi­ probleme ce s-au ivit pe par­
nut să analizeze activitatea organizaţiei de curs. Invătămîntul de par­
desfăşurată de biroul orga­ tid s-a desfăşurat sporadic.
Propagandistul a predat lec­
nizaţiei de bază, de ceilalţi
Dobîndire a propriei demnităţi comunişti prin prisma reali­ bază nu se ţiile într-un stil greoi. Mulţi
n anii de cînd
/ munceşte în ca­ — Portretul dumneavoastră conduita sub toate aspecte­ bri ai partidului sau ai colă ai cărei membri sînt cu desfăşoară doar nu au fost cuprinşi în vreo
zărilor din cooperativa agri­
dintre membrii de partid nici
drul sectorului
toţii. In darea de seamă pre­
formă de învătămint.
zootehnic al
C.A.P.
Comuniştii prezenţi în ca­
Ruşi, ingrijitorul-mulgă- nu se poate creiona în afara le, ne împărtăşea că brvp.- U.T.C. zentată s-a scos în evidentă drul adunării de dare de
faptul că unitatea agricolă a
— Locţiitorul secretaridui
patosului muncii ? Cei ca­
da pe care o conduceţi şi-a
lor Petru Molclovan, re ne-au vorbit despre dum- pus semnătura la înălţarea comitetului U.T.C. pe între- înregistrat şi în acest an seamă şi alegeri — unii au
împreună cu ceilalţi -vmavoastră. v-au putut midtor obiective de o deo­ - prindere ne-a infprmat că * producţii bune la cultura de către secretar! lipsit de Ia adunarg şi tre­
crescători de animale,, ' 'Wesprind^dih"tabloul mun­ sebită importanţă pentru si­ datorită meritelor profesio- mare. Datorită mobilizării buie discutată această aba­
şi-a îmbogăţit în per­ cii. derurgia hunedoreană. ,_nalc şi morale pe _care ^ susţinute Ia muncă în cam­ tere — au scos în evidentă
manenţă cunoştinţele şi — Eu cred că orice por­ — E adevărat, avem şi le-aţi ciştigat în fruntea panii a cooperatorilor, s-a şi alte aspecte negative care
experienţa în domeniul tret adevărat se poate rea­ noi o contribuţie, am pus brigăzii, ca şi a activităţii reuşit ca producţiile la une­ obţinem producţii sporite de bază a tolerat lipsa de inter­ trebuie rezolvate în viitor.
creşterii animalelor. As­ liza numai pornind de la şi noi o parte din munca desfăşurate ca secretar al le culturi să fie substanţial lapte şi carne se datoreşle venţie a membrilor din con­ S-a observat, în cuvintele
tăzi, el se numără prin­ muncă. Ea e singura cale de noastră, din viaţa noastră, organizaţiei U.T.C. nr. 2, depăşite. Astfel, la grîu fată îngrijirii necorespunzăloare siliu, a preşedintelui, a spe­ lor, dorinţa de a munci, de
tre cei mai buni îngri- a te realiza ca om. Munca aş spune, in instalaţiile de aţi fost recomandat pentru de media planificată la hec­ a animalelor — afirma co­ cialistului unităţii. a fi demni de calitatea pe
jitori-mulgători din ca­ e o datorie, dar şi o cinste la liniile de laminoare, la concursul de admitere la tar s-a obţinut un spor de operatorul Traian Petrutescu. Din cuvîntul celorlalţi par­ care o au. Au recomandat
drul cooperativei. producţie dc 438 kg, iar de In zootehnie, în loc să lu­ ticipanţi s-a conturat aspec­ noului birou ales să desfă­
pentru om. cuptoarele Martin, la fa­ cursurile serale ale şcolii
Introducerea acordu­ — Pentru dumneavoastră brica nouă de oxigen. Dar de maiştri. la sfeclă de 7 000 kg. Rezul­ creze membrii cooperatori tul că între consiliul de con­ şoare o activitate mai susţi­
lui global, majorarea ce înseamnă munca ? la care obiective n-am par­ — Da. Şi am reuşit. A- tate mulţumitoare se esti­ localnici, s-au adus cetăţeni ducere şi biroul organizaţiei nută, dinamică, de a crea un
cîştigului minim ga­ — Totul. Aprecierea de ticipat, din 1959 încoace 1 cum. sint coleg cu fetiţa mează să se realizeze şi do din afară care, pe lingă că ele bază nu a existat un cli­ climat sănătos vieţii interne
rantat de la 400 la S00 care mă bucur azi în co­ — In prezent unde vă fa­ mea, Eva. Amindoi in „cla­ la cultura porumbului. nu au nimic comun cu uni­ mat susţinut de muncă, de e- de partid, pentru ca activita­
lei lunar, pentru ţăra­ lectivul de muncă, in fa­ ceţi cunoscută această con­ sa I". In darea de seamă, dar mai ta! ea agricolă, nu fac nici forturi convergente. Acest tea tuturor comuniştilor sa
nii cooperatori care lu­ milie, in oraş, ei i-o dato­ tribuţie ? — Pe Ungă muncă, res­ ales în cuvîntul comuniştilor treabă. Nu de puţine ori a- aspect s-a sesizat şi în ca­ se desfăşoare în contextul
crează în zootehnie, au rez. Vedeţi, munca m-a în­ — La „bucătăria furnalu­ ponsabilităţi obşteşti şi gri­ s-a reliefat însă că din zo­ n¡matele au fost hrănite şi drul activităţii biroului orga­ măsurilor stabilite de Con­
văţat să fiu OM şi-n mese­ lui nr. 9". Noi aşa o nu­ ja faţă de familie aveţi, a- otehnie rezultatele nu sînt adăpate la voia întîmplării. nizaţiei de bază. gresul al X-lea şi de Confe­
— Membrii biroului — spu­
rie şi-n conduită. Pentru că mim. E vorba de banda nr. cum, încă o sarcină : aceea pe măsura posibilităţilor. Consiliul de conducere s-a nea comunistul Emil Cretu rinţa Naţională a partidului.
prin ea îţi dobindeşti pro­ 3 de la noul aglomerator, o de a învăţa. Nu vă e prea complăcut cu starea de fapt,
pria demnitate. lucrare foarte importantă greu ? — Faptul că nu reuşim să iar biroul organizaţiei de — au lăsat ca de viata de or­ N. PANAITESCU
— Deşi sinteţi tinăr, aţi pentru funcţionarea furna­ — Aş spune un neadevăr
putea asocia munta de nu­ lului nr. 9. dacă aş afirma că mi-e u-
mele
— Aveţi 14 oameni in e-
oraşului
care
în
şor. Dar sint dăruit cu toa­
Crescătorul trăiţi. clupă. Toţi tineri. Ştim că tă fiinţa mea muncii. Ea INSILOZAREA FURAJELOR- este faptul că pînă în pre­
(Urmare din pag 1)
există o bună conlucrare,
— Da ! Aş putea-o numi
îmi e sursa de energie, ea
Pentru
Hunedoara.
chiar
că, in meseria de instala­ că împreună consultaţi pro­ îmi dă putere, şi tot. prin ea zent ele au [ost, în mare
iectele, că repartizaţi cu
am dobindit demnitatea de
îndeplinite
majoritate,
si
de animale tor pe care am învăţa!-o la. ruia şi-i controlaţi cu rigu­ muncitor, dc comunist. condiţie esenţială pentru sporirea chiar depăşite substarn al.
competenţă sarcinile fiecă­
Interlocutorul se numeş­
Tg. Mureş, aici m-am per­
Ca să dăm numai cîteva e-
rozitate pentru îndeplinirea
te Andrei Doboş şi e in­
fecţionat.
— Tovarăşul inginer Gheor- lor. Care e secretul omoge­ stalator. şef de brigadă la xemnle — la lucrările de
ghe Matei, secretând corni nităţii şi disciplinei brigăzii ? şantierul montaj instalaţii constructii-montaj a fost rea­
teiului U.T.C. de la şantie­ —Există, la fiecare, o în­ II de la întreprinderea de lizată o producţie globală
rul montaj-instalaţii II, ca­ ţelegere conştientă a rostu­ construcţii siderurgice Hu­ şepteiului şi a producţiei animaliere suplimentară de peste 3 mi­
re v-a apreciat hărnicia, lui muncii. Şi, apoi, toţi oa­ nedoara. lioane lei, productivitatea
competenţa, colegialitatea. menii din brigadă sînt mem­ LUCIA LIC1U muncii a crescut cu 5,8 la
Pentru asigurarea hranei a- justificările nu pot tine loc forţele şi mijloacele, iar spe­ sută. au fost economisite
nimalelor în perioada de sta- de hrană pentru animale. Dez­ cialiştii să manifeste cea mai importanle cantităţi de ma­
stimulat puternic inte­ bulatie, creşterea efectivelor, voltarea zootehniei şi creşte­ mare atenţie Tată de modul teriale (metal — 5 tone, ci­
resul şi preocuparea a- a producţiei de lapte şi carne rea producţiei animaliere im­ cum se tace însilozarea pen­ ment — 60 tone) ele.
cestora pentru a obţine o importantă deosebită o are pun valorificarea superioară a tru a se asigura un f u r a j de Recenta adunare de dare
lună de lună rezultate însilozarea unor cantităţi spo­ tuturor surselor de nutreţuri calitate. Trebuie să se treacă
cît mai bune in mun Tradiţia unei familii Siderurgiştii rite de furaje în toate unită­ de care dispune fiecare unita­ şi la însilozarea cocenilor în­
că, pentru' îndeplinirea ţile agricole socialiste. Ploile te. In primul rînd se cere re­ tre şire de paie, în silozuri
şi depăşirea sarcinilor — este adevărat — au îngreu­ coltarea şi însilozarea porum­ de. suprafaţă, precum şi la ca­ Orumur^foresfiere
de plan şi angajamen­ de electricieni însorii! noi nat desfăşurarea lucrărilor de bului însămînţat în cultură pătul tarlalelor, în cîmp. Asi­
telor luate în întrecere. insilozare. Dar nu-i mai pu­ dublă. Daca este nevoie, să se gurarea necesarului de furaje, de calitate
Anul acesta, printr-o ţin adevărat că în cooperati­ folosească, aşa cum se proce­ echilibrarea balanţei de nutre­
îngrijire şi furajare ra­ — Ii văd pe unii, nici nu li s-a uscat bine cerneala vele agricole în care organi­ dează în alte unităţi, două ţuri constituie o chestiune vi­
ţională a lotului de pe cererea de angajare şi umblă deja cu lichidarea. izbînzi zaţiile de partid, consiliile de tractoare la Iractarea com­ tală pentru creşterea efective­ de seamă şi alegeri a anali­
vaci pe care-l are in Am impresia că oamenii ăştia nu ştiu ce vor. Nu mi-a conducere şi specialiştii au binelor de siloz. In ace­ lor şi a producţiei do carne zat cu discernămînt siluatia
grija sa. Petru Moldo- plăcut niciodată să mă plimb cu serviciul de colo-colo. manifestat interes şi preocupa­ laşi timp trebuie puse în şi lapte. Stă în puterea şi ca­ realizărilor si a tras con­
van a reuşit să înde Cred că a te stabili într-un anumit loc de muncă este HUNEDOARA. Indicaţiile re s-a reuşit să se realizeze şi funcţiune to.ate tocătorile, pacitatea organizaţiilor de cluzii utile pentru villoi.
plinească planul anual Toarte important pentru viitorul tău profesional, pen­ deosebit de preţioase pe chiar să se depăşească plănui iar porumbul şi alte nutreţuri partid, a consiliilor de condu­ — U n u l din tartorii cate
tru viata ta socială. la însilozări. Exemplu în a- destinate însilozării se pot re­
la producţia de lapte cu Aprecierile aparţin electricianului Fülop Emil, unul care tovarăşul Nicolae cere şi a specialiştilor ca, i-a mobilizat pe oameni
3 luni mai devreme. dintre cei mai harnici muncitori de la sectorul XIII al Ceauşescu le-a dat siderur- ceastă privinţă sînt cooperati­ colta cu secerile şi coasele şi printr-o muncă bine organiza­ no declara Ludovic Zsok, şe­
transportate cu atelajele la lo­
tă şi folosirea cu randament
vele agricole din Lăpuşnic,
Pînă la l octombrie el minei Lupeni. S-a angajat aici în urmă cu 22 de ani, giştilor hunedoreni cu oca­ Pricaz, Haţeg, Toleşti, Brad, cul de însilozare. sporit a tuturor mijloacelor de ful serviciului plan-salari/.u-
zia vizitei de lucru în ceta­
a realizat o producţie după absolvirea şcolii profesionale din localitate. S-a tea metalului fierbinte au Lunca, Ţebea, Mesteacăn şi Orice întîrziere în recolta­ care dispun, să asigure însilo­ re — a fost generalizarea a-
cordului global la toate bri­
suplimentară de la lo­ încadrat repede în colectivul de muncă, a ajuns în găsit un ecou deosebit in altele. Or, nu se poale spune rea şi însilozarea furajelor zarea în fiecare cooperativă a găzile de constructori. An
scurt timp preţuit, stimat. A lucrat oriunde a fost ne­
tul său de i'aci de pe­ voie, a răspuns la toate chemările conducerii sectoru­ rindul lurnaliştilor, oţelari- că aceste unităţi au avut con­ se poale solda cu pierderi. unor cantităţi sporite de nu­ (ost doborîte toate termene­
diţii speciale. Aceleaşi condi­
Tocmai pentru evitarea pier­
ste 2 400 litri de lapte. lui, ale organizaţiei de partid. lor, laminatorilor, cocsarilor. ţii le-au avut toate cooperati­ derilor, această acţiune tre­ treţuri. le de dare în funcţiune a
El şi-a adus. alături de — Dacă ar fi să-l caracterizez în puţine cuvinte pe Ca urmare, munca lor a cu­ vele, dar siluatia nesatisfăcă­ buie să se desfăşoare cu toate N. BADIU drumurilor, dar nu în dauna
noscut noi impulsuri, noi
calităţii! Drumul industrial
întregul colectiv, o con Fülop Emil — făcea remarca maistrul principal Nico­ perfecţionări determinînd toare se datoreşle tărăgănării Ohaba-Ponor, de 10 km, a
de pe o zi pe alta, sub dife­
tribuţie importantă La lae Cîta — aş zice doar a t î t : foarte bine pregătit pro­ consolidarea avansurilor do- rite motive, a începerii lucră­ fost terminat şi predat
fesional modest şi sîrguincios, responsabil de tot ceea
depăşirea — pînă la i ce face, mereu în primele rinduri ale comuniştilor. Iar bindite în producţie, creînd rilor de recoltare şi însilozare I.P.E.G. Deva cu o lună mai
octombrie — cu 80 hl imediat lingă el l-aş situa pe fratele său — Fülop Io- premise trainice pentru în- a furajelor. De exemplu, la Emoţionantă primire devreme, drumul Oliaba-
Stînceşti cu 180 zile, drumu­
tîmpinarea celei de a 25-a
lapte a planului anual sif, care lucrează la noi de 26 de ani. aniversări a proclamării Re­ C.A.P. Aurel Vlaicu, nu s-a rile Vînătorul şi Vălăuta
de producţie al fermei De fapt, Fultip Emil urmează aci, la sectorul XIII (a- publicii cu angajamentele început recoltarea şi însiloza­ cu cite 90 zile înainte de
telierul general al minei Lupeni). o frumoasă tradiţie:
zootehnice. tatăl său a lucrat aici, doi unchi—de asemenea, fra­ anuale îndeplinite şi depă­ rea nutreţurilor pe motiv că în pionierat termen.
Autorii acestor realizări
Aniversarea împlini­ tele său mai mare tot aici s-a împlinit, iar el nu putea şite. De fapt, după două nu au bani în cont să plăteas­ deosebite sînt constructorii
decade din luna septembrie,
rii unui sfert de veac să infirme. tradiţia familiei. Toţi au fost electricieni. „zestrea" produselor peste că mecanizatorii. Sînt coopera­ forestieri care, în frunte cu
Toţi s-au înconjurat de stima ortacilor. Toţi şi-au fă­ tive ca cele din Beriu, Nă-
de la proclamarea Re­ cut cinstit datoria. Meseria de electrician a devenit plan date de siderurgiştii dăştia de Jos, Bretea Română, Cei mai buni elevi ai cla­ şi educative prin lecţia de comuniştii, luptă pentru a-
publicii va fi întîmpt- pentru ei o adevărată brăţară de aur, pe care şi-au hunedoreni se cifrează la Zdrapti, Rişcuiiţa, Cărăstău, selor a Ii-a secţia română muncă oferită de colectivul propierea finelui actualului
nată de îngrijitorul predat-o ca pe o ştafetă, pe care au purtat-o pe rînd, 16 500 lone fontă, 21 350 to­ Săliştea şi altele undo nu s-a şi germană au fost primiţi întreprinderii micii genera­ cincinal, în perimetrul a
cu pasiune şi mîndrie. însilozat nici un kilogram de de curînd în organizaţia ce­ ţii în formare. cinci judeţe. Dintre eviden­
fruntaş Petru Moldo- — In mină sînt multe utilaje, maşini, agregate, sta­ ne oţel din care peste G 300 nutreţ precum şi cooperative lor dintr-a IV-a, de la Conduşi de secretarul de ţiaţi : Ionel Crişovan, Ale­
van, ca şi de către cei­ ţii electrice. Toate trebuie să funcţioneze ireproşabil lone oţel aliat, 14 600 lone ca cele din Streisîngeorgiu, Şcoala generală de 10 ani partid al întreprinderii prin xandru Garaiman, Sever Io­
lalţi ţărani cooperatori pentru ca circuitul cărbunelui să nu se întrerupă nici laminate, mai mult de Sîrbi şi altele unde cantităţi­ din Orăştie. Clipa rostirii secţii, noii pionieri au avut nică (de la şantierul din Pe­
care muncesc în zooteh măcar o clipă — ne spunea comunistul Mihai Maxim. 2 700 tone cocs metalurgic, le însilozatc nu reprezintă nici legămîntului sub drapelul troşani), Anton Fiilop, Ma­
La bunul lor mers veghează şl electricienii, iar colegul jumătate din plan.. Acum, cei patriei şi al organizaţiei s-a prilejul cunoaşterii destinu­ rian Foltut (de la şantierul
nie, cu noi succese în meu Fülop Emil este un specialist în materie, un mun­ alte produse. rămaşi în urmă motivează că desfăşurat într-un cadru fes­ lui plantelor pe care ei le din Teliuc), Virgii State, Şte­
muncă, majorînd în citor vrednic şi conştiincios, aşa cum au fost toţi din In acest fel, prestigiosul nu pot intra cu combinele la tiv, la emoţia căruia au adună cu hărnicie în fie­ fan Diaconescu (Gheţar), Au­
mod substanţial canti­ familia lui care au lucrat aici. colectiv şi-a onorat şi de­ recoltat şi remorcile pentru participat numeroşi munci­ care an. Interesant s-a do­ rel Săbău, Petru Morar, A-
tatea de lapte produsă Cuvinte frumoase la adresa lui FOlcl Emil au avut şi păşit angajamentele anuale transport. In loc să caute so­ tori din întreprinderea de vedit şi procesul extragerii lexandru Budişan, Gavrilă
plante medicinale „Digila-
peste prevederile pla­ ortacii lui, Vasile Gregor şi Tiberiu Pop. la cocs şl laminate, iar la luţii pentru ieşirea din impas, Mircea (din judeţul Arad),
Tradiţia familiei de elerlricieni nu este infirmată. se străduiesc să găsească tot lis", mulţi dintre ei părinţi siropurilor şi, după opinia Petru Lăzău, Gheorghe Mn-
nului anual. Brăţara de aur este purtată de braţe agile, puternice. fontă şi oţel au realizat a- felul de justificări. Trebuie să ai noilor pionieri. Ea şi-a celor mici, şi... foarte gus­ şet (din judeţul Bihor). Şi
Pentru strălucirea ei activează cu fermitate o conşti­ proape 90 la sută din an­ lista de nume, precum cifre-
N. ZAMFIR inţă de comunist. gajamentele asumate. se înţeleagă de către condu­ sporit valenţele emoţionale tos I lista de nume, precum si cifre­
DUMITRU GHEONEA cerile aceslor cooperative şi le succeselor ar putea con­
specialişti că motivările şi tinua...