Page 54 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 54
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 527 © MARŢI 17 OCTOMBRIE 1972
■ ' V.riV
' Lini IKIAPl
\. ® •. A A apărut „Munca de par
-, ,.v Ţ- tid" nr. 12/1972, revistă a
Comitetului Central al Par
tidului Comunist Român. Stagiunea culturală de toamnă se desfăşoară din plin
Actualul număr se deschi in oraşele şi satele judeţului nostru. Spectacolele oferite de Deschiderea
de cu editorialul: „Cîmp formaţii profesioniste şi de amatori, programele de filme Universităţii
larg de afirmare experien artistice sau documentare, expuneri cu o largă arie temati
Secţia mase plastice este ţei pozitive". In continuare că, brigăzi ştiinţifice, simpozioane etc. adună seară de sea populare la Deva
una din secţiile cu o ponde desfăşurat o activitate co este publicat articolul: ră numeroşi spectatori in sălile caselor de cultură, clubu
lectivă, comuniştii prezenţi
re însemnată în activitatea la adunare au insistat în a- „Dezbateri rodnice în adu rilor muncitoreşti şi căminelor culturale.
Fabricii chimice din Orăştie. cel-aşi timp şi asupra unor nările pentru dări de sea In prezenta unei numeroa
La schimbul „C" al acestei neajunsuri manifestate pe li mă şi alegeri". La rubrica Filmul documentar cestui an, la Casa de cultu se asistenţe, la Şcoala gene
unităţi a avut loc zilele tre nia vieţii de partid. „In întimpinarea celei de-a ră din Brad a fost organizat rală „Dr. Petru Groza" din
cute adunarea generală pen „Nimeni nu poate contes la sate medalionul „Vasile Pârvan Deva a avut loc recent inau
tru dare de seamă şi alegeri. ta că organizaţia noastră de XXV-a aniversări a Repu — 90 de ani de la naştere" gurarea noului an de învătă-
A fost o adunare ce s-a ca partid n-a manifestat sufi blicii", sînt publicate artico Comisia judeţeană pentru prezentat de Dumitru Iuga, mînt al Universităţii popu
racterizat printr-un pronun cientă grijă faţă de întărirea lele: „Munca de partid în difuzarea cunoştinţelor cul- metodistul acestui aşezămînt lare.
ţat spirit de lucru, de ana continuă a rîndurilor sale — schimburile II şi III"; „Pre tural-şliintifice, în colaborare cultural, precum şi o evoca In acest an, cursurile vor
liză atentă şi multilaterală a spunea comunistul Mihai gătirea profesională a mun cu întreprinderea cinemato re cu tema „100 de ani de cunoaşte pe plan calitativ o
activităţii politice şi organi Frank. Faptele o dovedesc citorilor". Revista inserează grafică judeţeană, a iniţiat la crearea Asociaţiei genera creştere simţitoare, iar aria
zatorice desfăşurată de în cu prisosinţă. In 9 luni care în continuare articolul: „Co cu puţin timp în urmă o in le a tuturor lucrătorilor din de cuprindere a tematicii o
treaga organizaţie de bază au trecut din acest an am teresantă „caravană“ de fil România", susţinută de înv. nouă extindere. Ponderea cea
pentru conducerea şi îndru primit în partid 19 muncitori me documentare româneşti, Ioan Roman.
marea colectivului în direc din cadrul secţiei. Organiza compusă din două cicluri, ce Orăştie. „Slăvim Republi mai mare a activităţii o vor
ţia înfăptuirii cu succes a ţia de bază nu a avut însă parcurge satele si comune ca" s-a intitulat manifesta constitui cursurile dedicate
sarcinilor economice şi so- îndeajuns de multă grijă fa le judeţului. rea literară organizată du prin tematica lor producţiei,
cial-politice ce îi revin. Şi tă de calitatea tuturor celor Astfel, pină acum, filmele minică dimineaţa la Casa de informării politico-ideologice
bilanţul acestei activităţi a primiţi, fată de pregătirea lor documentare „Salamandra^, cultură din Orăştie. Membrii şi cultural-ştiinţifice. Astfel,
fost apreciat ca. pozitiv. Da ideologică în prealabil. Da „Pe cîmpul alb“, „Creierul" cercului literar din localita vor funcţiona cursuri de
rea de seamă a evidenţiat că torită acestui fapt, unii din şi „Din adîncul secolelor" au te au prezentat ascultători limbi străine (franceză, en
atît în anul trecut cît şi în a- tre membrii de partid cum fost prezentate în localităţi lor cîteva din creaţiile lor. gleză, germană), literatură
cest an s-au obţinui rezultate sînt Marin Bucur, Aurel Fi- Acţiunea se înscrie în şirul universală, estetică, econo
demne de remarcat. Spre e- Rusu, maistru principal de bativă, nu ajută suficient la limon, Cornel Iancu, Ioan le Răduleşti, Ohaba, Boiu de manifestărilor cultural-artis- mie politică, cursuri specia
xemplu, pe primele trei tri secţie. Uneori se mai sem îndreptarea lucrurilor şi ma Borza, Iosif Drăgan, Sofia Sus (corn. Gurasada), Lăpu- le pentru tineret şi femei, de
mestre ale anului în curs nalează însă abateri de la nifestă pasivitate fată de ast Bustan participă slab la viata giu de Sus şi Bătrîna, iar fil tice dedicate celei de a 25-a cultură generală, cursuri de
volumul producţiei globale a regulamentul de ordine inte fel de fenomene". de organizaţie, nu-şi aduc mele „Omul şi maşina elec aniversări a Republicii. specializare pentru învăţă
fost realizat în proporţie de rioară, se mai săvîrşesc acte Comuniştii Andrei Pop, decît în mică măsură contri tronică", „Cucerirea sunetu torii şi profesorii ce se pre
102,6 la sută, s-au înregis de indisciplină. Se înregis Gligor Ţiplea şi Ilie Muntea- buţia la dezbaterile ce au loc lui" şi „Istoria unui manu gătesc pentru examenul de
scris" în localităţile Btirjuc, Seară de experienţe
trat însemnate economii, trează încă absente nemoti nu au adus critici biroului în adunările generale, lipsesc obţinere a gradelor didacti
contractele către beneficiari vate. Intîlnim destule cazuri organizaţiei de bază pentru nemotivat de Ia adunări. Glodghileşti, Petreşti, Go ştiinţifice ce (în colaborare cu Casa
au fost respectate cu promp de începere a lucrului mai unele neajunsuri care fac ca Este drept că pentru ridica din eşti şi, Brâdăţel. corpului didactic), cursuri
titudine etc. La fel şi anga tîrziu şi de lăsare a lui mai realizările să nu fie pe mă rea nivelului politic şi ideo La căminul cultural din sa practice (stenografie, de
jamentul luat în întrecerea devreme decît prevede pro sura posibilităţilor. logic toti comuniştii din Din activitatea tul Valea Brad a avut lor panare radioteleviziune, artă
socialistă ce se desfăşoară în gramul. Şi toate acestea sub „Odată cu crearea atelie organizaţia noastră de bază caselor orăşeneşti duminică o interesantă şt fotografică, arta filmului) şi
cinstea celei de-a XXV-a a- ochii noştri, ai celor peste 40 rului de reparat matriţe — au fost cuprinşi în învăţă- instructivă „seară de expe cursuri' de cunoştinţe profe
niversări a Republicii. S-au de membri de partid, citi spunea muncitorul operator mîntul de partid. Acesta e de cultură rienţe ştiinţifice“, prezentată sionale (legislaţia muncii,
amintit cu acest prilej mai sîntem în schimbul „C". Este Andrei Pop — s-au creat un lucru bun. Dar, aş subli ştiinţa organizării şi condu
multe acţiuni politico-orga- adevărat că biroul organiza condiţii pentru reducerea nia faptul că şi în desfăşu Brad. In cadrul aniversă de profesorii Lucia Resiga şl
nizatorice bune întreprinse ţiei de bază a întreprins ri considerabilă a timpilor de rarea acestuia s-au manifes mitelui comunal de partid, o rilor înscrise pe agenda a- Aurică Munteanu. cerii).
de către organizaţia de ba nele măsuri politice în acest staţionare a maşinilor, ma tat unele lacune- Multe din prezenţă activă în viaţa sa
ză, mai ales în ce priveşte sens, dar ele au fost spora triţele pot fi reparate fără temele predate au avut un telor". Rubrica „La ordinea
generalizarea metodelor şi dice şi nefinalizate întot întîrzicre şi, în plus, se exe caracter general, s-au expus zilei’" este consacrată teme
iniţiativelor pornite în ca deauna. Socotesc că noul bi cută unele piese de schimb la un nivel necorespunzător, lor : „Alegerile în organi
drul secţiei şi al fabricii. rou, întreaga organizaţie, pentru maşinile de injecţie scolastic, iar dezbaterile în zaţiile U.T.C. şi sindicale"
Concluzia unanimă care fiecare comunist trebuie să chiar aici, în secţie. Colecti cadrul cercului de învătămînt cţionarea pregătirii cadrelor
s-a desprins din dezbateri a manifeste mai multă preocu vul nostru este însă nemul au fost uneori destul de şi „încheierea cu succes a
fost că roadele în producţie pare pentru combaterea unor ţumit do modul cum funcţio sterile". jj lucrărilor agricole de toam
puteau fi şi pot să fie cu astfel de mentalităţi înapoia nează maşinile cu ajutorul Este un merit al organiza nă". Rubrica „Propaganda
mult mai mari, că există în te, retrograde faţă de mun cărora se injectează poliolo- ţiei do bază că, dezbătînd cu de partid" cuprinde o sui
că rezerve insuficient valo că, pentru valorificarea cit rura de vinii, datorită pom răspundere toate aceste pro tă de consultaţii şi planuri
rificate. De aceea, merită a- mai deplină a timpului afec pelor do injecţie care nu bleme, n-a trecut cu vede tematice pentru învăţănrin-
preciat ca foarte pozitiv fap tat producţiei prin întărirea sînt îndeajuns de corespun rea nici alte aspecte ale tul de partid din care re
tul că, în centrul dezbateri muncii politico-educative în zătoare. S-au făcut propuneri muncii. In cuvîntul lor, par ţinem : „Perfecţionarea con
lor pe marginea dării de rîndul salariaţilor’'. pentru schimbarea lor, au e- ticipanţii Ia discuţii au sub ducerii, organizării şi plani
seamă (insuficient de anali Legat de întărirea disci xislat şi unele promisiuni că liniat necesitatea ca biroul ficării agriculturii"; „Demo
tică, mai ales sub aspectul plinei, mai mulţi comunişti, se vor lua măsuri dar, pină organizaţiei de partid să do craţia socialistă şi forma fectionare, iar în cadrul altor nice existente, contribuind
muncii de partid) s-au aflat printre care Banu Cocard -şi acum, nu 6-a întreprins ni vedească mai multă preocu rea omului nou" de Ion Flo- (Urmare din pag 1) 200 de cursuri se califică prin aceasta la ridicarea gra
probleme majore, concrete, Petru Tămătaş, s-au referit mic. Din această cauză, în pare pentru îmbunătăţirea rea, „Apariţia şi dezvolta 9 000 de salariaţi, cu deose dului de mecanizare a mun
specifice secţiei, izvorîte din la necesitatea creşterii pre loc să se injecteze lunar cîte muncii culturale de masă, in care 13 500 de muncitori au bire muncitori. Este notabil cii şi valorificarea superioară
hotârîrile Conferinţei Naţio ocupărilor organizaţiei de 50 tone p.v.c., injectăm doar tensificarea activităţii gaze rea proletariatului în Româ absolvit cursuri de ' calificare faptul că acţiunea cunoaşte o a masei lemnoase exploatate.
bază pentru ridicarea calită 30 tone. Va trebui ca orga tei de perete, îmbunătăţirea nia" de Vincenţiu Puică.
nale a partidului, din chema ţii produselor pe care le e- nizaţia de bază, comuniştii Revista publică, de ase şi perfecţionare profesională. puternică accentuare în acele Deşi cele arătate evidenţia
rea cu privire la îndeplinirea xecută colectivul secţiei. din conducere, îndeosebi, să muncii agitatorilor, să mani menea, un grupaj de arti Cifrele prezentate sînt con unităţi în care — tocmai ca ză un plus de preocupare pen
planului cincinal înainte de Deşi procentul de rebuturi şi se îngrijească şi să contro feste mai multă grijă fată de cole despre iniţiative, meto cludente şi se impune să pre efect al creşterii competentei tru calificarea şi reciclarea
termen. Participanţii la dez numărul replamatiilor din leze ca cei care răspund de oameni şi nevoile lor. In a- cizăm că ele s-au reflectat în şi responsabilităţii profesiona personalului, trebuie să men
bateri au scos în evidentă şi partea beneficiarilor au scă celaşi timp ei au făcut pro de, acţiuni, intensificarea mod favorabil în realizările de le — se înregistrează salturi ţionăm că în acest domeniu se
au criticat fără menajamen zut, se mai întilnesc razuri pregătirea producţiei, de bu puneri preţioase pentru ridi continuă a vieţii interne de prestigiu pe care industria cantitative şi calitative de va manifestă încă unele carenţe.
na ei desfăşurare să-şi facă
te neajunsurile şi lipsurile de neglijentă şi superficiali pe deplin datoria". carea nivelului calitativ al partid. La rubrica „Din via hunedoreană le-a dobîndit în loare în procesul de produc La minele din cadrul Cen
manifestate, propunînd mă tate fată de calitatea pro Un loc important în cadrul întregii activităţi economice, ţa partidelor comuniste şi întrecerea pentru îndeplinirea ţie. La Combinatul siderurgic tralei cărbunelui Petroşani şi
surile ce se impun a fi luate ducţiei, fapt ce face ca n- politice şi organizatorice în muncitoreşti", Gotthard A- exemplară a planului şi an Hunedoara, spre exemplu, a- C.M.N Deva, cursurile de
pentru lichidarea lor. Au reasta să nu se ridice întot dezbaterilor l-au ocupat — cadrul secţiei. pifz semnează articolul : gajamentelor. proape 10 000 de muncitori, pregătire a muncitorilor nu se
fost larg şi temeinic discu deauna la nivelul cerinţelor. aşa cum s-a subliniat mai Adunarea a exprimat liotă- „Membrul de partid, colecti maiştri, tehnicieni, ingineri şi desfăşoară corespunzător, nici
tate unele probleme privind „Cauzele constau în slaba înainte — problemele vieţii rîrea comuniştilor de a face Fată de ceea ce s-a obtinut cadre de conducere sînt an sub aspectul frecventei şi nici
întărirea disciplinei, viata responsabilitcite pe care o interne de organizaţie, ale totul pentru a da viată che vul de muncă şi raţiona în ultimii doi ani, desfăşura trenaţi în diverse forme de sub cel al calităţii predărilor.
internă de organizaţie, acti mai dovedesc unii dintre propagandei de partid. Apre mării Conferinţei Naţionale lizarea". rea actuală a procesului de calificare şi reciclare. Este La „Marmura" Simeria, I.M.C.
vitatea desfăşurată de către muncitori — ce-i drept pu ciind că organizaţia de par a partidului, angajamentelor Actualul număr al revis pregătire şi perfecţionare pro expresiv — pentru modul în Bircea, I.M. Hunedoara şi în
biroul organizaţiei de bază tini la număr — spunea Lu tid şi-a îndeplinit mai mult asumate de colectivul sec tei conţine note, consem fesională s-a transformat în- care se desfăşoară această ac industria locală, reciclarea
pentru educarea membrilor dovic Ciser. Sînt copiunişti, decît în trecut rolul de con ţiei de a îndeplini sarcinile tr-un fenomen cu o largă şi ţiune — faptul că, datorită maiştrilor şi cadrelor cu pre
de partid. ducător al întregii activităţi cincinalului înainte de ter nări, răspunsuri Ia întrebă
alături de care lucrează mun din secţie, că prestigiul a- men, hotărîre consemnată şi diversă arie de cuprindere. In selectării atente şi pregătirii gătire superioară este sensibil
,.N-am putea spune că la citori ce fac lucrări de sla cesteia crescut, considera-“ rin măsurile adoptate cu a- rile cititorilor, diverse alte corespunzătoare a cadrelor, afectată de formalism. Negativ
noi starea disciplinară ar fi bă calitate, dar ei nu inter biTT precum şi faptul că bi cest prilej. informaţii; - acest an. mai bine-de . 50 000 noul furnal de 1 000 mc a por este şi faptul că în multe u-
alarmantă — spunea Iosif vin, nu iau o poziţie com roul organizaţiei de bază a PAUL VALER de salariaţi sînt încadraţi în nit în condiţii optime şi a- nităti şi şantiere calificarea
peste 300 de cursuri de per- vansează rapid spre parame prin ucenicie la locul de mun
trii proiectaţi. că şi prin cursuri de scurtă
Asemenea aspecte se în- durată nu s-a orientat spre
tîlnesc şi în alte unităti. La formarea muncitorilor în me
F.C. Orăştie îşi ridică pregă seriile deficitare. Din această
tirea profesională 560 de mun cauză, generalizarea schimbu
citori şi se califică alţi 400 lui II şi extinderea schimbu
în meseriile de strungari, fre lui III în întreprinderi — a-
zori, rectificatori, operatori, tît în secţiile de bază cît şi
chimişti. Prin aceasta, în în în atelierele mecanice—. tre
treprindere s-a asigurat satis cerea la lucru în schimburi
facerea mai deplină a necesa prelungite sau în două schim
rului de forţă de muncă şi, pe buri pe şantiere nu s-au fă
această cale, creşterea coefi cut după cerinţe.
îmbunătăţirea şi întreţinerea 1971, mai sînt cîteva luni pînă cientului de schimburi şi mai Neajunsurile manifestate în
Lucrări pajiştilor naturale, sporirea se încheie şi 1972, iar lucră buna folosire a utilajelor din pregătirea şi perfecţionarea
producţiilor acestora vor per rile respective n-au fost nici sectorul de mase plastice şi cadrelor atrag în mod serios
atenţia asupra necesităţii ca
pe păşuni mite ca numărul de bovine şi după atîta amar de timp înce prelucrări mecanice. Preocu în fiecare întreprindere să se
ovine să crească în anul 1973
pări similare sînt şi la unită
pute.
cu cel puţin 10 la sută. Cînd se va hotărî conduce ţile C.E.I.L. Deva. Aici s-a acorde atenţia cuvenită aces
rea I.G.C.L. Hunedoara să-şi organizat calificarea a 320 de tei importante acţiuni, să se
Răspunzînd chemării lansa ION TOMA onoreze obligaţiile asumate ? muncitori în meseriile de trac creeze condiţii ca fiecare sa
te de comitetul de partid şi membru in biroul torişti, fasonatori mecanici, lariat, la locul său do mun
Consiliul popular al comunei Comitetului comunal GH. MICOANE că, să dobîndească în cel rrtaL
Unirea, judeţul Ialomiţa, pen de partid Topliţa circularişti, gaterlşti etc. care scurt timp competenta profe
tru continua creştere a efec secretarul vor asigura utilizarea noilor sională cerută de sarcinile
meseriaş priceput şi harnic, comunistul Romeo Vitcă, de la lămpiirla minei Uvezeni, asigura
tivelor de animale, cetăţenii Comitetului executiv o buna funcţionare a instalaţiilor de Încărcare. Foto : V. ONOIU maşini, mecanisme şi instala cantitative şi calitative ale ac
din comuna Toplita, mobilizaţi v al Consiliului popular ţii, precum şi â dotării teh tualului cincinal.
activ de comitetul de partid, Cînd va fi gata al comunei Topliţa
au organizat în acest an am
ple acţiuni pentru curăţatul şi magazia ?
fertilizatul păşunilor.
Prin munca depusă de lo
calnici s-a defrişat o suprafa La începutul anului 1971,
ţă de 35 ha de păşune inva Consiliul popular al comunei
dată de pădure, care apoi s-a Toplita a încheiat cu între
fertilizat cu îngrăşăminte. Pă prinderea de gospodărie co
şunile de calitate, bogate în munală şi locativă Hunedoara
iarbă, şi ajutorul material pe un contract de lucrări în ve
care crescătorii de animale de derea construirii unei magazii (Urmare din pag. 1) Bilanţ rodnic în I.A.S. executarea lucrărilor care re Prezenţa specialistului Zi bogată în fapte de tehnic, Paul Zorescu, secreta
nici l-au primit de la stat au la Şcoala generală din Topliţa clamă maximă urgentă. Aşa rul organizaţiei do baza pe
făcut ca numărul de bovine şi pentru reparatul băii popu s-a întîmplat, spre exemplu, în unitate nu este muncă pentru coopera combinat, Iulian Butiu, To-
să crească la 836, lucru ce a lare comunale, cu termen de ne porumb ştiuleti, precum şi In toate întreprinderile agri la C.A.P. Sîntandrei. Deşi o lea Ganga, Eugen Scwartz, Pe
permis ca şi numărul de ani rezolvare 31 decembrie 1971. recoltatul şi transportul a 20 cole de stat, duminică, s-a fă cantitate apreciabilă de sfe facultativă torii din Dobra şi Lă- tru Groza şi alţii, au sortat şi
male contractate cu statul să Lucrările însă au fost amîna- tone sfeclă de zahăr. La ac cut o amplă mobilizare la clă de zahăr nu este trans depozitat la loc sigur 30 000
crească cu 40 capete. Acţiu te de conducerea acestei între ţiunile întreprinse au partici strîngerea şi depozitarea re portată din cîmp sau recolta pugiu kg de porumb sosit ia baza
nile pe care le vom între prinderi, invocîndu-se fel de pat peste 120 cooperatori. Este coltei — acţiuni la care au tă, duminică puteau fi numă Acum, mai mult ca oricînd, de recepţie Dobra din Balta
prinde în continuare pentru fel de motive. A trecut anul de remarcat că se resimte o participat peste 3 500 oameni raţi pe degete cooperatorii se impune ca inginerii şefi să Continuînd activitatea de Brăilei.
fie prezenţi din zori şi pînă
îmbunătăţire a activităţii la (lucrători permanenţi, militari mobilizaţi la strîngerea recol în noapte în unităţi pentru a strîngere a recoltei din acest Ziua de duminică au de
şi elevi). Pe ogoarele I.A.S. Si
C.A.P. Spini, unitate unde s-a meria s-a lucrat la recoltatul tei. Ca urmare, o parte din urmări desfăşurarea activităţi an şi de pregătire a celei vi dicat-o muncii şi cooperatorii
încheiat strînsul recoltei de şi sortatul a 4 tone legume, la autocamioanele venite în aju lor de sezon. Din păcate, se itoare, în cadrul unităţilor a- de la Lăpuşnic. Ajutaţi de e-
Autocamioanele se parchează la cartofi, iar porumbul a mai ră dislocatul şi Snsilozarea a 30 torul unităţii la transportul întilnesc şi abateri de la o a- gficole de pe raza Consiliu levi de la liceele de cultură
generală din Deva şi Iha ei
lui popular al comunei Dobra
mas să fie cules de pe circa
produselor au plecat mult
semenea cerinţă. Un caz con
40 de hectare. tone sfeclă furajeră, la strîn prea devreme din lipsa încăr cret s-a oferit la C.A.P. Ra- s-a muncit duminică cu mul au transportat din cîmp, folo
gerea a 20 tone cartofi şi
Referindu-se la strîngerea transportul la F.N.C. a 80 to cătorilor (1). Fireşte se pune poltu Mare, unde n-a fost cu tă tragere de inimă. Aproape sind 4 remorci, zeci de tone
recoltei, inginerul şef al ne porumb. întrebarea: cum au organizat putinţă să-l găsim în unitate în fiecare cooperativă agrico de cartofi. Concomitent s-au
C.A.P. Turdaş, Ioan Igna, era Rezultate demne de eviden activitatea preşedintele C.A.P., pe inginerul şef Gheorghe Fi- lă au lucrat alături de coope însilozat la capetele tarlalelor
Acţiunea ce se desfăşoa Simeria, întreprinderea mi mulţumit de modul cum coo lip, în ziua de 14 octombrie ratori şi un număr însemnat aproape 150 tone de sfeclă
ră în cadrul judeţului nos nieră Hunedoara, I.C.R.T.I. peratorii, puternic stimulaţi de ţiat s-au înregistrat şi la I.A.S. Mihai Huiet, inginerul Mircea a.c. Stă în posibilitatea comi de elevi şi salariaţi din ju furajeră. Preşedintele coope
tru privind modul cum se Deva. I.R.E. Deva etc. aplicarea retribuţiei în acord Mintia, unde s-a realizat re Onea, contabilul şef, brigadie tetului comunal de partid să deţ. In cadrul C.A.P. Dobra rativei agricole, Traian Suba
respectă regulile de circu Dintre acestea un număr global, participă la finalizarea coltatul mecanic şi manual al rii şi ceilalţi factori răspunză analizeze modul cum ingine de pildă, la ferma legumico şi inginerul şef, Teodor Solo-
laţie, felul în care se efec de 49 de autocamioane au lucrărilor agricole de sezon. porumbului de pe 35 de hec tori de soarta producţiei ? Se rul şi-a „petrecut" ziua de lă, cooperatorii şi cei 160 de mon, ne-au informat că aproa
tuează transportul de măr fost folosite, în cursul zilei Pînă acum, porumbul s-a cu tare şi al cartofilor de pe 4 poate oare vorbi despre o bu muncă şi aportul său la ur elevi veniţi în sprijin de. la pe to(i membrii cooperatori
furi şi de persoane, care de duminică, la efectuarea les de pe jumătate din supra hectare. Paralel cu lucrările a- nă organizare a muncii în u- gentarea lucrărilor agricole de Şcoala profesională energeti din unitate au fost prezenţi în
mintile, s-a făcut depănuşatul
este starea tehnică a auto transporturilor în agricultu faţa cultivată, producţia me a 30 tone ştiuleti şi s-au trans nitate cînd produsele se de- sezon. că din Deva au recoltat cîmp.
vehiculelor continuă şi azi. ră. die depăşind 4 000 kg bejabe portat la F.N.C. 26 tone po preciază în cîmp, iar coopera Din nou despre lumină 15 000 kg de sfeclă roşie. A- Acţiuni de strîngere a re
Sîmbătă seara s-a orga Toate conducerile unită la hectar, unii cooperatori pri rumb. torii îşi văd, în zilele însorite, lături de ei a venit şi un coltei s-au desfăşurat dumini
nizat o amplă acţiune de ţilor ai căror şoferi umblă mind numai ca retribuţie su In cadrul I.A.S. Haţeg efor de treburi în gospodăriile per Cu puţin timp în urmă, în cetăţean, care nu este mem că şi în cooperativele agrico
depistare a şoferilor care după bunul lor plac cu ma plimentară cîte 500—800 kg turile s-au concentrat la strîn sonale ? ziarul nostru s-a scris despre bru cooperator : Cosma Lugo- le de pe raza comunei Lăpu-
nu parchează maşinile la şinile şi le parchează la porumb. Pentru a nu pierde gerea şi înmagazinarea pro Ascunzîndu-se sub parava necesitatea asigurării ilumina jan Gh„ mecanic de pompe la giu. Astfel, la C.A.P. Teiu s-a
locul de parcare stabilit de domiciliu au fost informate în nici un bob din producţie, ducţiei de porumb şi sfeclă fu nul „condiţiilor neprielnice", tului pe rampele C.F.R., la depoul Simeria, care a tinut recoltat porumb de pe 5 ha
conducerea unităţii respec scris, iar şoferii — sancţio duminică zeci de cooperatori rajeră. nici la cooperativele agricole centrele de preluare a sfeclei să dea o mînă de ajutor la şi s-a transportat în bază o
tive. Constatările sînt de-a naţi. Conducerile întreprin au lucrat cu spor la recoltat din Romos şi Vaidei nu se de zahăr. La Simeria proble strîngerea roadeolr de la fer cantitate însemnată de porumb
dreptul alarmante. In sea derilor, ale tuturor unităţilor şi transportul ştiuleţilor din depun eforturi stăruitoare ma a fost rezolvată. Readu ma legumicolă. Tovarăşul A- pentru achitarea obligaţiilor
ra zilei de sîmbătă, 14 oc trebuie să facă nişte calcu cîmp. Pe tarlale se aflau pre Este necesară o mai pentru a evita pierderile din cem însă în actualitate situa drian Costa, primarul comu contractuale. Şi cooperatorii
tombrie a.c., au fost găsi le din care ar reieşi cu cla şedintele C.A.P., Aurel Roşu, recoltă. Surprinde că şi comi ţia întîlnită la centrul de re nei Dobra, ne relata că ase din Lăsău au continuat acţiu
te 62 de autovehicule par ritate consumul de benzină, brigadierul Nicolae Costea, cepţie din Orăştie, unde se a- meni acestuia au acţionat şi nea de recoltare a porumbu
cate acasă, la domiciliul şo ulei, uzajul maşinilor care cooperatorii Andronic Costea, bună organizare tetul comunal de partid şi flă pe rampă o cantitate apre alţi oameni din comună. In zi lui. Ei au cules şi transportat
ferilor ! Dintre acestea, 29 fac uneori zeci de kilometri Romulus Homorodean, Ion consiliul popular comunal ac ciabilă de sfeclă. încărcatul şi lele de joi, vineri şi sîmbătă, porumbul de pe mai mult de
de autovehicule aparţin în plus! Pe lîngă acest ne Lupşor, Ion Peter şi alţii. De ceptă cu o inexplicabilă uşu expedierea operativă sînt în din săptămîna trecută parti- 6 ha. Concomitent s-au trans
C.E.I.L. Deva (U.M.T.F.), 13 ajuns, parcarea la domici oarece unitatea mai are te In ultimele două zile ale rinţă „scuzele" conducerilor greunate însă din cauză că nu cipînd la muncă 120—130 oa portat în bază circa 70 000 kg
întreprinderii de transpor liu dă apă la moară ciubu- renuri ocupate cu culturi lîr- săptămînii care s-a încheiat C.A.P., în loc să intervină cu s-a asigurat iluminatul pentru meni s-au recoltat 35 000 kg ştiuleti pentru achitarea obli
turi auto Deva, 7 Trustului carilor care efectuează zii, pe care urmează să însă- starea vremii a favorizat o măsuri energice în vederea ur a se putea lucra şi pe timpul gulii, 5 000 kg ardei şi 10 000 gaţiilor fată de stat.
de construcţii, 2 întreprin transporturi frauduloase şi mîntoze grîu, eforturile sînt gentării recoltatului. O mobi nopţii. Conducerea I.R.E.H. es kg varză. Ziua de duminică au de
derii judeţene de drumuri nu de puţine ori, grăbin- concentrate la eliberarea aces amplă mobilizare de forte şi lizare mai susţinută se aşteap te solicitată să facă lumină în Un alt grup de salariaţi de dicat-o strîngerii grabnice a
şi poduri. Lista ar putea du-se să facă „ciubucul", tora cu prioritate. Măsurile mijloace la recoltat. Au fost tă şi la C.A.P. Pricaz, unitate acest caz, dovedind astfel so la Combinatul de exploatare recoltei — ne-a informat se
continua cu multe alte în comit grave accidente de luate ne permit — spunea in însă unităţi unde în organiza unde mai trebuie strînsă pro licitudinea cuvenită în spriji şi industrializare a lemnului cretarul Comitetului comunal
circulaţie. ducţia de sfeclă de zahăr de nirea acţiunii de strîngere şi Deva, format din cadre tehni- de partid Lăpugiu, tovarăşul
treprinderi, dintre care a- ginerul şef — să lucrăm la rea muncii s-au resimţit go înmagazinare a recoltei, care co-ingineresti, şefi de s> vi Ioachim Roşea — şi coopera
mintim : I.C.F. Deva, I.A.S. C. SANDU pregătirea terenului şi pe tim luri, doar un număr redus de pe 10 hectare şi porumbul de incumbă o înaltă răspundere cii şi alţi angajaţi, printre torii de la unităţile agricole
pe 120 hectare.
pul neptii. cooperatori fiind prezenţi Ia patriotică şi cetăţenească. care lng. Gh. Orvos, director din ©haba, Fintoag şi Holdea.