Page 58 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 58
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 528 MIERCURI 18 OCTOMBRIE 1972
După deschiderea primelor Contribuţia voluntară a
GEOAGIU. In aceste
zile, cînd în agricultură
trebuie executat un vo
lum sporit de lucrări,
din nou! an deinvăţămint oraşe servesc cooperativa a- cetăţenilor în folosul obştei
mecanizatorii care de
gricolă din Geoagiu sînt
De la 1 octombrie s-a des La fel şi la întreprinderea mi punerilor cu adunările gene ghe Deminescu, Ioan Ocoiişan. prezenţi permanent la La sfîrşitul anului trecut Consiliul popular municipal Adresăm întrebarea tova
chis noul an de învăţămînt de nieră Hunedoara. rale pentru dări de seamă şi Există preocupare pentru datorie. Duminică, spre a fost elaborată, după cum Hunedoara a organizat zilele răşului Ştefan Florescu, se
partid în municipii şi oraşe, In cadrul învăţămîntului s-au alegeri. respectarea datelor programa exemplu, i-am întilnit se ştie, Legea privind con trecute adunarea generală a cretarul Consiliului popular
precum şi învăţămintul ideolo dezbătut probleme legate de PETROŞANI. S-au deschis te şi evitarea suprapunerilor. pe Aure! I.al lucrînd la tribuţia voluntară a cetăţe reprezentanţilor locuitorilor al municipiului Hunedoara.
gic al cadrelor didactice. Ac organizarea şi conducerea ac doar cîteva cursuri. Comite La HAŢEG, SIMERIA, BRAD, nilor. Ea a venit în întîm- municipiului pentru stabili — Intre cele mai Impor
tualul an de studiu politic tivităţii în industrie, dreptul tele de partid, motivînd că pinarea cererilor unor consi rea contribuţiei voluntare a tante, care fac deja obiectul
beneficiază de un bogat tezaur de control al organizaţiei de au alegeri, au programat cele ORĂŞTIE situaţia — de pînă lii populare şi ale unor oa cetăţenilor pe anii 1972-1974, preocupărilor noastre, amin
acum — a deschiderii învăţă-
de idei novatoare, teze şi a- partid, iar la ciclurile de in mai multe deschideri pentru a mîntului nu este mulţumitoa meni ai muncii de a li se conform noilor norme unita tesc : repararea şi extinde
precieri cuprinse în documen formări Proiectul de norme ale doua jumătate a lunii, ceea re. Sînt carenţe de eşalonare, da posibilitatea ca unele ac re stabilite. Din dialogul rea unei grădiniţe cu 200
tele Conferinţei Naţionale a vieţii şi muncii comuniştilor, ce nu-i tocmai raţional — a- suprapuneri cu alegerile de Din zori ţiuni de interes obştesc să locuri, amenajarea şi moder
partidului, de măsuri şi solu ale eticii şi echităţii socia răta tovarăşul Teodor Rusu, partid, o oarecare subaprecie poată Ii realizate şi printr-o nizarea unui local tot pen
ţii practice elaborate de con liste. directorul cabinetului munici re din partea membrilor orga oarecare contribuţie în bani tru o grădiniţă cu 200 locuri,
ducerea partidului în perioa DEVA. Deschiderea învăţă- pal de partid. nelor orăşeneşti. şi muncă a cetăţenilor, Deşi Din acfâvftafea construirea a 4 săli de clasă
da care a urmat, iar în ce mînlului de partid' în munici O activitate ceva mai sus şi pînă şi amenajarea unui atelicr-
priveşte legarea studiului de piul Deva a debutat prin dez- ţinută este la E. M. Petrila, ■k legea prevedea clar cum consiliilor şcoală modern la liceul nr. 1.
sarcinile pe plan local — de După deschiderea primelor trebuie acţionat, unii func Astea toate în oraşul Hune
preţioasele indicaţii şi reco cursuri ale învăţămîntului de ţionari de la consiliile popu ¡populare doara. In mediul rural, nu
mandări date de secretarul partid de la oraşe se desprind noapte lare au procedat greşit, din mărul lucrărilor ce se vor
general al partidului, tovară cîteva concluzii. In primul sn roniodilate şi scăzut spirit, JWWWWBIIMW»i*IHgbnB68
şul Nicolae Ceauşescu, cu pri © DOCUMENTELE CONFERINŢEI NAŢIONALE rînd," în unele localităţi şi u- de răspundere, fapt ce a executa prin contribuţia pa
lejul vizitelor de lucru în ju A PARTIDULUI — OBIECTUL PRIMORDIAL nităţi eşalonarea deschiderii condus la unele nemulţumiri deschis, principial, purtat cu triotică a cetăţenilor osie
deţul nostru şi în alte judeţe. AL DEZBATERILOR DIN CADRUL CURSURI învăţămîntului nu este cea ia datorie în rîndul populaţiei. Această cei peste 400 de oameni ai mult mai mare. Să notăm
De asemenea, trebuie remar LOR mai corespunzătoare şi au în stare de lucruri a făcut pre muncii prezenţi la adunare, doar cîteva : la Răcăştie —
cat că propagandiştii şi lecto ® O EŞALONARE NU TOCMAI CEA MAI RA ceput să nu se respecte da ocuparea înseşi a conducerii a izvorît hotărîrea unanimă continuarea lucrărilor de re
rii au avut asigurate condiţii tele. Or, încă în peribada de de partid şi de stat. La Con a cetăţenilor de a contribui paraţii capitale la căminul
pentru o mai temeinică pregă ŢIONALA pregătire a deschiderii s-a sfătuirea de lucru care a voluntar, anual, cu peste cultural la Boş — dotarea
tire prealabilă. © ALTE PROBLEME CE TREBUIE SA STEA ÎN subliniat că ziua de învăţă avut loc la C.C. al P.C.R. în 900 000 lei pentru rezolvarea cu mobilier a căminului cul
La început de an de învă- ATENTIE DE LA ÎNCEPUT mînt de partid trebuie respec transportul porumbului, zilele de 7 şi 8 septembrie unor necesităţi stringente tural, la Peştişu Mare —
ţărnînt se impun însă cîteva tată cu stricteţe ; să nu se ad pe Ion Bocci — la re a.c., tovarăşul Nicolae privind viaţa socială şi dez pregătirea materialelor ne
consemnări (şi poate îndem mită. o dată ce s-a stabilit şi coltatul trifoiului pentru Ceauşescu a adus critici as voltarea localităţilor muni cesare construirii unui că
nuri pentru a efectua din anunţat, organizarea altor ac săminţă, iar Adrian Şer- pre la adresa acelora care au cipiului. A fost astfel pro min cultural,- la Hâşdat — e-
timp unele retuşuri). bateri de sinteză la probleme E.M. Vulcan şi Centrala căr tivităţi în această zi. in al doi ban şi Simion Trosan denaturat legea, a făcut, pre bată încă odată dorinţa oa xecutaroa trotuarelor din da
le cuprinse în raportul tovară bunelui Petroşani. lea rînd, participarea la învă- ţioase recomandări privind le de beton. Preocupările
HUNEDOARA. In prima de şului Nicolae Ceauşescu la Şi în Valea Jiului, în mul ţămînt a membrilor unor bi şi-au adus partea de elaborarea normelor orecise menilor muncii hunodoreni consiliului popular municipal
cadă a acestei luni s-a des Conferinţa Naţională a P.C.R., te locuri, se suprapun datele rouri şi comitete de partid, a contribuţie la transpor pentru aplicarea judicioasă a de a contribui efectiv la dez vizează efectuarea şi a altor
chis învăţămîntul de partid îndeosebi din capitolul ,.Ori deschiderii învăţămîntului cu unor secretari, nu s-a făcut tul producţiei de legu prevederilor legii, insistînd voltarea localităţilor în ca lucrări edilitar-gospodăreşti
doar în 10 Ia sută din cursu entările şi direcţiile dezvoltă cele ale adunărilor generale simţită. In această privinţă me. De asemenea, în asupra necesităţii şi atenţiei ro trăiesc şi muncesc, de şi social-culturale la care ce
rile organizate: cursurile de rii economico-sociale a Româ pentru dări de seamă şi ale- sînt iarăşi indicaţii precise şi ziua de 14 octombrie deosebite re trebuie acorda a-şi face viaţa mai frumoa tăţenii îşi vor aduce o im
studiere a istoriei Partidului niei în deceniile următoare". geri. repetate 1 a.c., tractoriştii Ioan să. Cu prilejul adunării ge portantă contribuţie volunta
Comunist Român şi a mişcării La deschidere au luat parte CĂLAN. Situaţia este mai Florea şi Ioan Bărdaş tă consultării de către orga nerale a reprezentanţilor lo ră, atît în bani cît şi în mun
muncitoreşti din România, la tovarăşii Aron Colcer, prim- bună. S-a deschis învătămîn- Şi în luna aceasta, şi în lu au fertilizat 20 de ha cu nele de partid şi de stat cu cuitorilor din nlunicipiul Hu că. Locuitorii municipiului
secţia I furnale, aglomerator secretar al Comitetului muni tul de partid în cea mai mare na viitoare vor avea lor adu îngrăşăminte chimice, masele largi de oameni ai nedoara au fost aprobate şi nostru sînt conştienţi de în
nări generale şi conferinţe
înainte ca terenul res
principalele lucrări ce ur
I, bluming, de studiere a poli cipal de partid, Marin Mitro- parte a cursurilor organizate pentru dări de seamă şi ale pectiv să iie însămînţat. muncii. mează a Ti executate în anii datoririle patriotice pe care
K
ticii economice a P.C.R. la me fan, Gheorqhe Dumitrnche şi de Uzina „Victoria" Câlan, geri. Pregătirea şi desfăşura In total, mecanizatorii Urmînd neabătut. politica 1973 şi r974 prin contribuţia le au, nu-şi precupeţesc efor
canică, termotehnică, centrul alţi membri ai organului mu precum şi cursurile de la con rea lor solicită o intensă mun de la C.A.P. Geoagiu au partidului nostru, înfăptuind voluntară în muncă şi în turile şi timpul pentru a-şi
nicipal. siliul popular orăşenesc, că organizatorică. Dar, nu tre însăminţat cu cereale face localităţile mai frumoa
de proiectări, precum şi alte Deşi învăţămintul s-a des P.T.T.R., liceu şi şcoala gene buie trecut pe planul al doi păioase de toamnă a- hotărît indicaţiile şi reco bani a cetăţenilor. se, viaţa mai îndesiulătoaro.
forme la C.S. Hunedoara. La chis în general în condiţii bu rală. lea nici învăţămintul de par proape 200 hectare. mandările făcute de către to — V-am ruga să enumeraţi
I.C.S. Hunedoara, în prima de ne, au existat şi unele amî- La deschidere au participat tid 1 varăşul Nicolae Ceauşescu, cîteva din aceste lucrări. D. GHEONEA
nări (Comitetul judeţean de membrii biroului comitetului I. MiRZA
cadă a lunii nu s-a deschis cultură şi educaţie socialistă, orăşenesc de partid — tova
nici un curs de învăţămînt mina Muncel etc.), din cauza răşii Ioan M. Popa, Gheorghe
(sînt 46 de cursuri organizate). prezenţei slabe sau a supra- Andrea, Ionel Hodorog, Gheor Predarea integrală a locuinţelor
planificate—sarcină de urgenţă
Programul Universităţii serale de marxism-leninism Deva
pentru constructorii hunedoreni
LUNI, 23 OCTOMBRIE 1972 : — Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul
— Economie, anul I — la Cabinetul judeţean I — la Cabinetul judeţean de partid ;
de partid ; — Etică, anul I — la Centrul militar jude (Urmară din oaa. 1) ţia instalaţiilor, de construc
— Economie, anul II — în sălile şcolii gene ţean. torii de la I.G.C.L. De aseme
rale „Dr. P. Groza"; MIERCURI, 25 OCTOMBRIE, 1972 : nea, programul prevede mări
— Filozofie, anul II — la Cabinetul judeţean — Politica externă, anul I — la Cabinetul ju le. La blocul 16 există peri rea numărului de utilaje •—
de partid ; deţean de partid ; colul rămînerii în urmă din macarale, betoniere de mare
— Construcţia de partid, anul II — la Cabi — Sociologia religiei, anul I — la Cabinetul cauza lipsei de meseriaşi. De capacitate, vibratoare etc., —
netul judeţean de partid ; judeţean de partid. fapt, în condiţiile în care nu precum şi mărirea depozitelor
— Etică, anul II — în sălile şcolii generale DEZBATERE LA TEMA: Conţinutul, trăsătu va fi mărit numărul oameni şantierului.
..Dr. P. Groza"; rile şi direcţiile principale ale făuririi so lor calificaţi, planul nu va pu — Incepînd de săptămîna
— Istorie, anul I — la Centrul militar jude cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. tea fi realizat. trecută — a intervenit Tiberiu
Fără îndoială, aceste temeri
ţean. Coordonatele principale ale dezvoltării e- sînt justificate şi exprimă o a- Koncz, inginer-şef al Şantie
MARŢI, 24 OCTOMBRIE 1972: conomico-sociale a României in perioada naliză realistă a situaţiei. To rului IV construcţii — zilnic,
— Economie, anul III — la Cabinetul jude 1070—1990, stabilite de Congresul al X- tuşi, în „tabăra" constructo au loc Oiperative de lucru la
ţean de partid ; lea şi Conferinţa Naţională din iulie 1972 rilor persistă... optimismul. La care participă constructorul,
— Construcţia de partid, anul III — la Ca a P.C.R. penultimul comandament — beneficiarul şi un delegai al
binetul judeţean de partid ; Notă : Tema de dezbatere este valabilă pen şedinţă complexă de analiză consiliului popular. Fiecare
— Istorie, anul II — în sălile şcolii generale tru toate secţiile şi toţi anii de studii. Centrul de legume şi fructe Mia. In cadru] acestui punct se colectează şi se prelucrează pînă — conducerea I.C.S.H. a ga stadiu de execuţie este anali
„Dr. P. Groza" ; Programul începe la orele 18,00. In stadiu] de semiindustrializare şi conservare circa 7—8 mii tone de fructe şi legume. zat, se iau măsuri operative
Foto: V. MOLDOVAN rantat realizarea integrală a de înlăturarea deficienţelor, se
planului fizic pînă la sfîrşitul urmăreşte pas cu pas realiza
anului. rea sarcinilor. După mot[ul
— La finele lui octombrie cum a demarat activitatea pe
ultimul trimestru, ne expri
Există condiţii să se îndeplinească Randament maxim vom preda beneficiarului încă măm încrederea că planul n-
277 apartamente — arăta to
nual va fi realizat.
varăşul Grigore Boeru, secre
la strîngerea recoltei tarul comitetului de partid al răspundere manifestă opti
Este bine că toţi factorii de
şantierului IV construcţii. A-
exemplar planul producţiei de lapte {Urmare din pag. 1) toate suprafeţele stabilite. ceasta înseamnă că penlru ul mism în privinţa realizării vo
timele două luni ale anului
lumului de locuinţe anual. Dar,
Succesul deplin este condiţio
va trebui să predăm şi restul
Dintre urgenţe reţine in mod nat însă de mobilizarea şi fo de 646 apartamente din plan, trebuie avut în vedere şi mo
dul cum vor păşi constructorii
deosebit atenţia acţiunea de losirea cu randament maxim fapt ce va fi realizat. Avem în anul .1973, cînd sarcinile
© ANGAJATE ÎN MAREA ÎNTRECERE PENTRU mos şi Ostrov unde, datorită tăţi cu pondere însemnată în recoltare a cartofilor. Dacă în a întregului potenţial de forţe Ia baza cîteva argumente-fac vor fi mai mobilizatoare, Nu
ÎNDEPLINIREA MAI DEVREME A CINCINALU măsurilor luate de consiliile constituirea fondului centra unele unităţi întreaga produc şi mijloace mecanice, de tre tor : la toate blocurile din trebuie ca şi la anul să se la
LUI, ZECE COOPERATIVE AGRICOLE ŞI-AU de conducere şi cadrele tehni lizat. ţie a fost ferită de pierderi, cerea pe primul plan al preo plan lucrările sînt începute şi se „atacul" pe seama ultimu
ce, acordînd atenţie lotizării
Deoarece pentru anul viitor
Îndeplinit sarcinile anuale de pre şi furajării raţionale a vacilor, este prevăzută o creştere cu în raza consiliilor int.ercoope- cupărilor de sezon a lucrării continuă conform graficelor ; lui trimestru, ci investiţiile să
din iniţiativa comitetului de
amintite în toate unităţile un
ratiste din Toteşti, Simeria,
fie realizate eşalonat, într-un
dare A LAPTELUI LA FONDUL DE STAT sînt create condiţii ca în a- 50 la sută a producţiei de lapte Deva şi Călan sînt unele co de există rămîneri în urmă partid al I.C.S.H., joi am ţinut ritm care să nu suprasolicite
@ ÎN UNITĂŢILE CU RESTANTE SÎNT NECESA ceastă lună să îndeplinească marfă, preşedinţii C.A.P., ingi operative agricole care au su la recoltat. Important pentru adunări cu constructorii pe efortul fizic al oamenilor. Este
RE MASURI ENERGICE PENTRU REDRESA planul anual de livrare a pro nerii şefi, şefii fermelor zoo prafeţe însemnate — de or evitarea pierderilor este ca fiecare Iot în parte, cu care o- necesar ca şantierul, conform
ducţiei de lapte.
REA ACTIVITATII FERMELOR ZOOTEHNICE tehnice şi medicii veterinari dinul zecilor de hectare -ţ— un sortatul producţiei să se facă cazie au fost arătate echipe sarcinilor pe care le are, să
Există însă şi cooperative a- au datoria să pregătească de de se aşteaptă intervenţia ne- direct în cîmp, iar peste noap lor, tuturor formaţiilor de' lu fie dotat cu numărul corespun
gricole care la această dată se pe acum toate condiţiile ne întîrziată a cooperatorilor şi te să nu rămînă nici un tu cru, sarcinile ce le au de exe zător de utilaje şi maşini. Tot
prezintă cu restanţe destul de mecanizatorilor la recoltat. bercul netransportat şi nepus cutat, modul cum trebuie să
Congresul al X-lea şi Con bile ca prevederile şi angaja cesare fructificării depline a odată, conducerea I.C.S.H. Ire-
ferinţa Naţională a partidului mentul asumat în întrecere să mari fată de planul perioadei potenţialului productiv al ani Continuă să ridice proble la adăpost de eventualele în acţioneze pentru realizarea buie să îndeplinească fără în-
şi de prevederile anuale. Prin
au jalonat cu claritate obiec fie îndeplinite exemplar. malelor, să se obţină produc me restanţele — acestea În gheţuri. O subliniere aparte lor ; recent a fost întocmit un lirziere sarcina pe care a tra
tivele ce stau în faţa agricul Se detaşează ca exemple tre ele se află C.A.P. Boz, ţii superioare de la fiecare sumează cîte 10-50 de hecta se cuvine în legătură cu sar program de acţiune în care au sat-o secretarul general al par
turii — ramură de bază a eco pozitive zece cooperative agri Sîntandrei, Ţebea, Pricaz, Rîu vacă pe întreaga perioadă de re — întîlnite la C.A.P. To cinile conducerilor administra fost prevăzute şi cele mai tidului nostru, la Conferind"
nomiei — care trebuie să con cole — respectiv cele din Si- Alb, Unirea, Ilia, Şoimuş, Lun- stabulaţie. In acest scop se im teşti, Ostrov, Ciula Mare, tive ale întreprinderilor şi in mici detalii, realizarea căruia Naţională: „Paralel cu înfăp-'
tribuie în măsură mereu cres- pune să fie acordată maximă Densuş, Turdaş, Foit, Deva, stituţiilor cărora li s-au repar e pe măsura forţelor construc tuirea programului de înzes
cîndă la formarea . venitului atenţie generalizării retribuirii Boşorod şi Bobîlna —, să a- tizat produse pentru consu torilor. Intre altele, în pro trare cu maşini şi utilaje de
naţional şi la îmbunătăţirea muncii în acord global, stabi rr.intim cîteva exemple unde muri colective, acestora reve- gram au fost stabilite efecti mare productivitate, trebuie să
aprovizionării populaţiei, cît şi Să fie grabnic înlăturate lizării îngrijitorilor şi ridicării eliberarea terenului de car nindu-le obligaţia să preia vele de constructori care vor so asigure ridicarea calificării
fi aduse de la celelalte şantie
pîrghiile asupra cărora se va calificării lor profesionale, în tofi se desfăşoară anevoios, neîntirziat de la producători re ale întreprinderii, precum muncitorilor şi cadrelor tehni
acţiona în vederea înfăptuirii restanţele unor cooperative agricole lăturării risipei de furaje, în deşi se ştie că în majorita- cantităţile de cartofi stabilite. ce, astfel ca în următorii 4-5
sarcinilor stabilite. Urmărind tea cazurilor pe suprafeţele Preşedinţii şi brigadierii din şi de la cîteva I.G.C.L. din ju ani să se dubleze productivita
deţ. De pildă, blocurile Dl-3,
fructificarea eficientă a poten tocmirii unor raţii echilibrate respective urmează să fie în- unităţile care se prezintă cu Cl-2, CI 1-3, Cl-4 şi blocul 19 tea muncii în construcţii".
ţialului economic al fiecărei şi adăposlirii corespunzătoare sămînţate cereale păioase de restanţe au datoria de căpe Trebuie realizat urgent arest
localităţi, s-a reliefat ca o ce meria, Foit, Densuş, Strei, ca, Birtin, Ciula Mare şi altele. a şeptelului! tonmpă. Există reale posibili tenie să organizeze < judicios vor fi montate de constructo lucru, mai ales că iipsa cadre
rinţă imperioasă necesitatea Ruşi, Bretea Streiului, Băcia, La cooperativa agricolă din tăţi ca în această săntămînă, reiunca şi să asigure condiţii rii şantierului montaj-instala- lor calificate, după cum s-a
creşterii substanţiale a efecti Turdaş, Vaidei şi Teiu — care Boz, deşi se obţin rezultate Ing. PETRU RADU considerată perioadă do vîrf ca din zori şi pînă în noapte ţii, iar finisajul va fi executat văzut, a fost punctul slab al
velor de animale şi producţiei au reuşit să realizeze planul bune la îngrăşarea tineretului director general adjunct la strîngerea recoltei de car munca la recottntul cartofilor de către noi ; blocurile 14 şi şantierului, una din cauzele si
acestora, sporirii aportului tu anual cu 90 de zile mai devre bovin,' preşedintele unităţii, al Direcţiei agricole judeţene tofi, să se încheie acţiunea pe să se desfăşoare fără răgaz. 23 vor 11 executate, cu excep- tuaţiei în care so află astăzi.
turor unităţilor ’ agricole la me, avind astfel posibilitatea Tovică Manea, inginerul şef,
constituirea fondului centrali ca în acest trimestru să obţină Călin Barbu, şi şeful fermei
zat de produse agroalimentare însemnate cantităţi suplimen zootehnice, Maria Mureşan,
al statului. Pe această linie se tare de lapte şi un plus sub au lăsat la periferia preocupă In Orăşlie, un aiiş aşezat din ianlară, Mi hai Barjica
înscriu şi eforturile cooperati stanţial de venituri băneşti, rilor realizarea producţiei de Ia răscruce de drumuri a- Ion l ebieş, au fost recrutaţi
velor agricole din judeţul nos prin valorificarea produsului lapte. Numai aşa se explică nun(ă că, incepînd de Ia 1 aici şi au reuşit la şcoli mili
tru, care sînt angajate în în amintit. Menţinînd ritmul pro de ce unitatea âre o restanţă octombrie, casa pionierilor tare de muzică. Alţii au ur
trecerea plenară pentru a rea ducţiei de pînă acum, spre e- de peste 21 000 litri lapte faţă îşi reia activitatea. Am po mat Liceul de muzică la
liza cincinalul înainte de ter xemplu, cooperatorii din Si- de planul anual. Un simplu posit, atraşi de invitaţia a- Cluj.
men. meria dispun de condiţii pen calcul denotă că dacă se va dresată celor mici, la cîteva Prin aclivilalea în cercu
Analiza situaţiei producţiei tru a preda peste sarcina con menţine nivelul producţiei din aceste porţi deschise cul relata tovarăşul Yasile Rusu, lierului de legătorie amin execuţiei vor realiza şi per- rile sale, casa pionierilor de
de lapte marfă realizată — in tractuală mai mult de 00 000 realizate în luna septembrie, tivării deprinderilor frumoa conducătorul cercului de le- tesc aici, prin aerul lor ar iormanfe de zbor, discipiinîn- vine o veritabilă pepinieră a
dicator sintetic care caracte 1 la:ple, ceea ce permite depă restanţa va creşte la circa se, îniloririi talentelor — haic, tradiţiile culturale ale du-şi răbdarea şi g'mdirea“. deprinderilor inimoase. Pre
rizează întreaga eficienţă a şirea veniturilor planificate a 40 000 1, fapt ce va atrage du cercurile casei pionierilor. In gătoric. Noi le arătăm ce şi oraşului de care se leagă nu Acelaşi pasional dascăl în zenţi în concursul internaţio
activităţii desfăşurate în sec se încasa din vinzarea laptelui pă sine aplicarea de penalizări acest drum am urmat o ca cum se Ie lucrează, obiecte şi mele străvechii Palii. Sjî drumă, de ani* de zile, lania- nal de desene „Bucuriile pri
dezvăluim
secretul
planşe,
torul zootehnic — evidenţiază cu cel puţin 100 000 lei. De pentru neîndeplinirea con le bătută între 15 septem 14 ani scurşi de cînd pionie ra Casei pionierilor din O- măverii pe cele 5 continen
o serie de aspecte pozitive şi asemenea, slă în posibilitatea tractului. Rău este că, aşa cum brie şi 1 octombrie de acestei frumoase meserii. rii Orăşliei dezleagă, îndru- răşlic. 57 în acest an, 46 de te". pionierii Angela Cazan
negative, în directă legătură cooperatorilor din satul Ruşi s-a înlîmplat şi în anul trecut, pionierii oraşului veniţi, Căci, ce poate li mai iru- pionieri au optat pentru acest şi Sorin Dănilă au iost dis
cu preocuparea sau lipsa de să dubleze aproape cantitatea asigurările formale date de pe detaşamente şi clase, mos decit a îngriji cu mina cerc al sensibilităţii şi apti tinşi cu menţiuni. „Culorile,
preocupare a conducerilor de lapte destinată onorării o- conducerea C.A.P. privind re aici. Ia ora emoţionantă a la comorile de înţelepciune tudinilor. „Ei se simt foarte ne mărturisea prol. Miron Si-
C.A.P. şl cadrelor tehnice pen bligaţiilor contractuale. Cu o dresarea situaţiei nu şi-au gă opţiunilor. Fiindcă s-a înce adunate în cărţi şi reviste ? Casa pionierilor — bine în colectivul formaţiei, medrea, conducătorul cercu
tru a ridica rentabilitatea fer contribuţie meritorie la con sit corespondent în fapte. Rea tăţenii in viata pionierească, E o mîndrie — şi copiii care orele de repetiţii sînt şi o lui de pictură, îi atrag con
melor zootehnice. Faptul că stituirea fondului centralizat lizarea cincinalului înainte de la iiecare început de an, or lucrează la acest cerc o pepiniera deprinde formă de educaţie. Aici co stant pe copii. Prin limbajul
pînă Ia începutul lunii octom se înscriu şi celelalte unităţi termen şi la toţi indicatorii o- ganizarea aşa-zisei „Săptă- simt cu prisosinţă — să ai piii îşi formează sufletul, ca larg al picturii ci îşi pol ex
brie a.c., unităţile agricole amintite ca exemple pozitive. bligă conducerea C.A.P. să-şi mini a porţilor deschise". Cu în casă obiecte tăcute prin racterul, ies din slera altor prima, cu libertate şi bucu
cooperatiste au livrat la fon Sînt şi alte unităţi coopera orienteze eforturile spre îmbu acest prilej, fiecare condu propria ta iscusinţă. Mulţi rilor frumoase preocupări nocive, îşi mode rie, gînduri şi sentimente cu
dul de stat, în contul contrac tiste, între care amintim pe nătăţirea condiţiilor de îngri cător de cerc prezintă celor şi-au legat colecţia de revis lese din universul atît de bo
personalitatea.
Prezenţi
telor încheiate, 80 la sută din cele din Sarmizegetusa, Silvaş, jire şi furajare a vacilor cu mici speciiicul activităţii, te. manuale şcolare, cărţi ale lează taniara Ia toate sărbăto gat al copilăriei. In acest an
lapte. Aceeaşi obligaţie o au
cu
Maşina
tăiat
de
părinţilor.
cantitatea de lapte planificată Sirbi, Burjuc, Lăpuşnic, Mes şi conducerile C.A.P. din Sîn realizările din anii prece cărţi, loaricca de masă pen maţi de pasionalul învăţător rile oraşului, în judeţ chiar, vom prezenta expoziţii vo
pentru anul acesta atestă e- teacăn, Beriu, Mărtineşti, Din tandrei, Unirea, Pricaz, Liva- denţi. Vasile Rusu, tainele aceslei micii cîntăreti au avut pri lante Ia şcolile din împreju
xistpnţa unor premise favora eu Mare, Rapoltu Mare, Ro dia şi Sîntămăria-Orlea, uni- ,,La deschidere au venit lru carton, presa, cîteva din meserii, îndrăgind tolodală lejul, In această vară, de a rimi, de Ia sate, vom merge
copii de la iiecare cerc, ne tre clementele fixe ale ale- munca. se veriiica într-o participa cu cercul de pictură în
Un veritabl punct de a-
re de amploare ocazională de locuri pitoreşti, prin munţi.
tractie l-a constituit redes
festivalul fanfarelor pionie Ia cetăţile dacice de la Cos-
chiderea, în acest an, după o reşti, organizat la Constanta leşti”.
perioadă de absentă, a cercu
în
cadrul
,,Serbărilor
Avansul de o lună in realizarea planului lui de învăţătorul Aurel Hcl- Conlrunlati cu formaţii mării". activităţile fiecărui cerc, cu
Emblema
aeromodele.
Instructo
din
proprii,
consti
rul
—
micii
întreaga
în
tuie
porţilor
giu, veteranul casei pionie tişti (unii tară, clasa a trompe- deschise", ca „Săptămîna parcursul
din
IlI-a)
pe
şi
rilor de aici, prezent încă de. s-au bucurai de un străluci întregului an, dealtfel, o in
(Urmare din pag. 1) sincar ne-a prezentat rea vitatea muncii a fost depă la înfiinţarea acesteia, în tor succes de public în nu
lizările colectivului din ca şită pînă acum cu 9 la sută. 1954, ne mărturisea secre meroase staţiuni dc pe lito vitaţie tentantă spre forma
re face parte. rea armonioasă a personali
La succesele amintite o Acest important succes al tul afluenţei la acest cerc ral, obtinînd în cadrul con tăţii celor mici. Şi fiecare
contribuţie de seamă a a- — In perioada care a tre colectivului de muncă de la „Prin caracterul aparent al cursului, Premiul special al îndrumător de cerc ar putea
dus-o colectivul secţiei pre cut din acest an, la secţia întreprinderea de prefabri jocurilor zburăloarc, copiii ziarului „Dobrogca nouă". scrie, din propria-i experien
fabricate, unde toate anga noastră planul a fost depă cate din beton Deva vine se simt atraşi, realizînd de Că aici, Ia cerc, se nasc ade ţă, romane despre frumuse
jamentele luate în întrece şit cu peste 6 700 mc pre să confirme hotărîrea de a Ia virste Iragecle un început vărate pasiuni o spune şi e- ţea deprinderilor pc caro,
rea pentru acest an au fost fabricate din beton precom- înfăptui actualul plan cin de activitate tehnică. Aici vnlutia ulterioară a copiilor. muncind aici. şi Ic pot larma
îndeplinite şi depăşite. Şe primat. Este foarte impor cinal în patru ani şi jumă Unul dintre cercurile frecven tafe cu mult interes de citire pio ei învaţă, de asemenea, că Numai în anul care a trecut pionierii.
ful de echipă Simion FrS- tant şi faptul că producti- tate. nierii din Orăştle e şi cel de rachete. în funcţie de corectitudinea şi în acest an, doi pionieri ILEANA LASCU