Page 59 - Drumul_socialismului_1972_10

jjwww ^7 miwspubw;¡mump WJWl."«^WW/5t^WTlWMWB!ll SMÿWgaBJg^WHUii* l^K^Ui SWW
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 528 ® MIERCURI 18 OCTOMBRIE 1972

Specificul economic al localităţii Succese

în munca tră printre manevrele „tari"
precumpănitor in orientarea patriotică C r e i e r u l ale gangurilor profesionali­ Pentru melomani
zate creează senzaţia unui
ioarte puternic contrast două
Un disc capabil să tre­
BUCUREŞCI. 2,7 mili­ 33 viziuni diferite asupra in­ zească multe nostalgii
oane în total sau peste şi exploziva volubilitate itali­ cula lui Oury. Personajele fracţiunii. „Tangouri de Petro Andre-
Spiritualul umor franţuzesc
„Creierul” oferă, în ultimă
escu”. La modă în perioada
par desprinse dintr-un album
o mie de lei pe cap de
pregătirii practice a elevilor locuitor — iată la cît se că se împletesc în „Creierul", de tipologii. Iată-1, bunăoară, instanţă, imaginea prezumti­ interbelică, compozitorul cu­
vei lovituri perfecte, oglin­
ridică valoarea muncilor
pe Anatole (magistral inter­
re îşi scria şi versurile
această comedie poliţistă ca­
dită cu reflexe strîmbe, ex­
prestate
de
patriotice
gouri-romanţe, realiz.înd un
cetăţenii comunei Bucu- re va atrage, cu siguranţă, pretat de Bourvil), acest mă­ trem de hazoase prin urma­ temperat sentimentalelor tan-
un public numeros, gata să
runt escroc, evadat din de­
reşci. aplaude o urmărire pasionan­ tenţiune, pus pe lucruri mari. re. Oury serveşte o întreagă tot cald, armonios, a ră­
La Simeria se află In con­ lant. Or, pentru a răspunde a- necesar să fie ajutate mai Un aport însemnat la tă şi mai gata să rîdă de ga­ Iată-1, în opoziţie, pe gang­ suită de bobîrnace — cu o mas viu în memoria melo­
strucţie un complex inter-şco- cestei dezvoltări e necesară substanţial. E necesar să se obţinerea acestei „cote" gurile numeroase, majorita­ sterul de anvergură, urmă- gratie net franţuzească — manilor. Cel care a făcut să
iar de ateliere. Pînă la data mai multă forţă de muncă ce găsească o modalitate, con­ (noi drumuri de acces tea imaginate şi concretiza­ conceptului crimei, făcînd răsune' pînă azi ..Sul) bal­
cînd acesta va fi dat în folo­ trebuie pregătită de pe acum. venind cu ministerul de re­ pentru autobuze, confec­ te cu un incontestabil har din chiar genul investigat o con eu ţi-arn cînlat o sere­
sinţă, pregătirea tehnico-pro- — Noi avem un cerc al sort, prin care stadiul de a- ţionarea de materiale de de către scenaristul şi regi­ F I L M sursă de amuzament. nadă" reînvie în interpre­
ductivă a elevilor de la şcoa­ „Micului ceferist" pe care îl jutor scriptic să fie depăşit, construcţii necesare lu­ zorul Gérard Oury. Dar fil­ „Creierul" se bazează pe a- tarea Doinei Badea şi a lui
la generală de 10 ani se efec­ vom combina cu atelierul-şcoa- devenind unul efectiv. Afirma­ crărilor de la şcoala ge­ mul va înregistra un cate­ ceeaşi logică a triumfului o- Jean Păunesru, înregistrat!
biectiv al adevărului, dar nu
tuează în atelierele liceului lă. Elevii care l-au frecventat ţia tovarăşului Viorel Rusu nerală, lucrări de con­ goric succes şi din pricina rind acelaşi scop. Şi iată-i, in de Casa de discuri Electre-
din localitate, sub îndrumarea pînă acum au ajuns să condu­ este semnificativă în acest strucţii la noi unităţi co­ excelentei sale distribuţii, fine, pe reprezentanţii Ma­ apelează la delimitări nete cord cu 3 melodii. Spicuim
aceloraşi maiştri instructori. că ei înşişi locomotive, pregă- merciale ş.a.), l-au adus din care face parte şi regre­ fiei, gonind cu frenezie o su­ dintre escrocul Anatole şi cîteva dintre acestea: „Mi-e
— In situaţia existentă, noi tindu-se în cadrul uzinei. Âm sens : „Dati-mi o maşină bună comuniştii, deputaţii co­ tatul Bourvil, acest extraor­ mă fabuloasă, sumă pe care virtualele sale victime. A- dor de sărutarea ta", „Gin­
am dorit să organizăm pregă­ Teuşit să inoculăm în acest (nu nouă) şi pot produce şi munali, o r g a n i z a ţ i a dinar comediant, pătruns de îşi puseseră ochii şi primii ceasta pentru că ştim prea ta pe inserat un trecător".
bine ce învîrt domnii de la
eu ca şi uzina. Marele cîştig
tirea tehnico-productivă a e- mod „microbul" meseriei şi U.T.C. şi comitetul co­ atîla har. Apare, apoi, Jean doi şnapani. NATO, la ce serveşte astro­ „Ai să iubeşti odată şi tu”,
levilor noştri în atelierele nr fi bineînţeles familiarizarea munal al femeilor. Paul Belmondo, strălucitul Miza cursei dezlănţuite nomica suma şi cam pe unde „Un cîntec pentru ochii tăi".
şcolii profesionale de pe lingă elevului cu utilajul actual, a- actor care a dat peste cap nu este alta decît suma fon­ începe şi se termină escro­ | „Doar tu".
Tl.M.M.R., dar ei sînt prea a- propierea de meserie prin ma­ toate canoanele frumuseţii durilor secrete ale NATO-u- cheria neautorizată şi autori­
şina respectivă la care va
glomerati în momentul de fa­ Învăţămînf lucra în întreprindere peste masculine standard. Iar în luu Se pregăteşte, deci, o zată.
tă, ne relatează tovarăşul di­ un an, doi sau trei. Or, cu r rolul Creierului, apare David lovitură de mari proporţii, Şi cum o comedie nu se Specfacole
rector Viorel Rusu. In func­ modern — Niven, cu chipul său paro- din trei direcţii diferite. Iar poate lipsi (le proverbialul
ţie de acest inconvenient şi, ceea ce primim...”. Se dezvoltă diindu-1 pe Adolph Menjou. din suprapunerea intenţiilor happy-end, şi „Creierul" are Prezenţi la festivalul mu­
bineînţeles, de programa şco­ învăfămînt practic Din discuţiile purtate a re­ cu umorul său sec şi etern identice se creează o danda­ aşa ceva în final. Planurile zical interjudetean de la
lară, pregătim elevii pentru ieşit că elevii simt atracţia percutant. na de toată frumuseţea, per­ toate se duc pe apa simbe- Tîrgu Jiu, „Jiule, pe malul
meseriile de lăcătuşi, tîmplari muncii, a meseriei. Ei au de­ pescuitul oceanic Tonul persiflant al come­ manentă sursă do haz. irezis­ tei, mitul interlop se spulbe­ tău", soliştii Casei de cul­
şi în domeniul electrotehnicii păşit stadiul lucrului în joa­ diei (care este în subsolul tibil. ră sub efectul comicului, per­ tură din Petroşani au fost
(băieţii), menaj-croitorie (fe­ dorinţa de a urma şcoala pro­ că, gîndesc. Elevii şcolii gene­ Registrele navale române i intenţiilor sale declarate o Nu credem că exagerăm sonajele sînt demitizate cu aplaudaţi, duminică, pe sce­
tele). Un prim rezultat al fesională de mecanici. Şi pre­ rale din Simeria, la stadiul de atestă că in acest an capa- I satiră) aminteşte de rele mai dacă spunem că peripeţiile cel mai eficient mijloc: rî- na laureaţilor, drept cuce­
muncii noastre — susţinută şi supunerile noastre s-au ade­ dotare a atelierelor-şcoală, au citatea flotei noastre de i bune pagini ale comediei ci­ lui Bourvil-Anatole consti­ sul debordant. ritorii celor mai multe pre­
de o intensă muncă de orien­ verit. Am constatat în acelaşi obţinut rezultate ce confirmă pescuit oceanic a sporit cu I nematografice. O verva ne­ tuie filonul de rezistentă al AL. COVACI mii.
tare şcolară — s-n concretizat timp că mai e nevoie de mun­ această afirmaţie. Ei învaţă peste 40 la sută. Pavilionul i stăvilită caracterizează peli- filmului. Rătăcirea naivo-hî-
în faplul că majoritatea ab­ citori lăcătuşi şi cazangii. Ne noţiuni de tîmplărie şi pro­ românesc a fosl ridicat ,.în j pn
solvenţilor de anul trecut interesează în primul rind duc scăunele si măsuţe pentru premieră" pe traulerele i
(băieţi) s-au înscris la şcoala muncitorii din ramura ferovia­ grădiniţe, draperii, cuiere, di­ „Jiu", ..Nenjlov“, ..Milcov", j
profesională. ră pentru că aceştia sînt re­ verse suporturi, lăzi de lăcă- „Retezat" şi „Rarău", pre- j E d i f o r i a
— Consideraţi că e atît de crutaţi actualmente de la tuşerie, confectionînd scule cum şi pe vasele frigorifice j In Editura politică a apărut, de curînd, volumul colec­
-
„utilă" metoda, aproape unică 50—60 km. De ce să nu fie de pentru autodotare, de electro­ „Polar-1" şi II. tiv „Pedagogia socială — ştiinţa educaţiei permanente a ma­
întilnită în judeţ, ca fetele să la noi din oraş ? De aceea, ju­ tehnică, rebobinînd motoare e- Dotate cu instalaţii mo- j selor de adulţi". Incluzând o tematică prezentă imediat du­
fie predestinate prin pregăti­ decind lucid situaţia, vcm lectrice ş.a. In cadrul con­ derne, aceste vase nu fost j pă al doilea război mondial în preocupările UNESCO, au­
rea din şcoală activităţilor proceda în aşa fel încît să pre­ cursului „Minitehnicus" ei au construite de şantierele din i torii — profesorii universitari Gh. T. Dumitrescu, Anghel
casnice. gătim şi să îndreptăm paşii e- conceput, de asemenea, lu­ Polonia, R. D. Germană şi j Manolache şi Mihai Roşianu, se opresc asupra unor terne
— Nu. Cînd vor fi termi­ levilor spre aceste meserii. Re­ cruri ingenioase. In plus nu Uniunea Sovietică. Conform i de larg interes ca „Sistemul ştiinţelor sociale cu care cola­
nate noile ateliere, unde spa­ fost atraşi şi părinţii care îm­ ultimelor radiograme rocop- ! borează pedagogia socială", Acţiunea culturală cu mase­
ţiul ne va permite, vrem ca o zultate cred că vom obţine, părtăşesc dragostea copiilor tionate în tară, în prezent, j le", ..Pedagogul social".
parte dintre eleve să le pre­ mai ales după ce vor fi date pentru munca direct producti­ echipajele de la bordul lor ; Editura didactică şi pedagogică Bucureşti îşi îmbogăţeş­
gătim în ramurile mecanică, în folosinţă noile ateliere. A- vă. E un cîştig însemnat care pescuiesc importanţi canti- ; te seria de texte prescurtate ale unor clasici francezi prin
electrotehnică, depăşind o a- firm cu toată tăria că în m- în viitor trebuie cultivat cu tăti de heringi, macrouri, I volumul pregătit de Marcel Saraş, Alphonse Daudct —
numită mentalitate, mai mult mentul de fată un atelier e responsabilitate. stavrizi, caranx, tai şi alte j Lettres de mon moulin.
a părinţilor decît a noastră. mai necesar decît o sală de M. BODEA specii. Scenă din film
Cred într-o perspectivă apro­ clasă,
piată, cînd în uzină vor lucra Atelierul-şcoală constituie
la strunguri, freze, în mese­ fără îndoială abecedarul vii­
ria de lăcătuşi şi fete — ab­ toarei meserii. Pentru aceasta Sfaturi pentru părinţi
solvente ale şcolii noastre ge­ atentia conducerii şcolii, mai­
nerale. Ele şe pot califica la ştrilor instructori şi în spe­
locul de muncă. Există, de a- cial a întreprinderii patrona- Tulburările somnului la copii
semenea, la „Munca colecti­ toare trebuie să se îndrepte
vă” o secţie de bobinaj unde cu prioritate spre acestea, spre
pot lucra ele. o dotare a lor corespunzătoa­ Pentru copii, somnul re­ Somnul superficial, popu­ In toate cazurile amintite
Oraşul Simeria este cunos­ re. Intre cei doi factori e ne­ prezintă forma cea mai efi­ lat cu vise rele şi coşma­ sînt suficiente măsurile de
cut in judeţ ca un însemnat cesară o strînsă şi fructuoasă cientă de odihnă, în cursul ruri, ori deplasări cu ca­ igienă şi educaţie care tind
centru feroviar. El se află în colaborare. Şcolile fiind la în­ lui refăcîndu-se nu numai racter somnambulic apare să înlăture factorii declan­
continuă dezvoltare, prin ex­ ceputul unei acţiuni masive celulele nervoase dar şi ce­ la copiii nervoşi, anxioşi, şatori (oboseala, suprasoli­
tinderea şi modernizarea Uzi­ pentru apropierea învătămîn- lelalte organe şi sisteme ale spasmofili sau cu alte a- citarea, condiţiile de mediu).
nei mecanice de material ru- tului de practica productivă e organismului. fecţiuni organice. Aceste Fenofhenele nu au semnifi­
Insomniile la copilul de tulburări, chiar şi crizele caţie specială decît dacă
vîrstă şcolară sînt un semn de automatism ambulatoriu, sînt însoţite de modificări
de supraîncordare nervoa­ sînt în general lipsite de ale electroencefalogramei şi,
de obicei, tratamentul me­
să, fiind necesară în acest
lin frumos exemplu de grijă caz depistarea şi înlătura­ gravitate şi sînt uitate la cit în acest caz.
dical nu este necesar de-
rea lor.
trezire.
Manifestarea lor se face
prin greutatea de a adormi,
fie prin treziri repetate în Legume la domiciliu pentru
pentru copiii propriilor salariaţi cursul nopţii, ori prin deş­
teptarea matinală. De multe
ori copiii se zvîrcolesc ore
în şir în pat, se agită, vor­ cămara dumneavoastră
Pe frontispiciul lostei auto- lor supravegheat de educa­ besc şi ţipă în somn, trans-
gări din Deva a apărut o toare, un somn liniştit şi a- pirîricl puternic. Unora *le Toamna, orice gospodar sau ţie şi valorificare a legume­
firmă nouă : „Cămin de zi dînc după o masă consisten­ este caracteristică teama de gospodină prevăzătoare pun lor şi fructelor Deva a or­
cu orar normal". Cu aceasta tă şi o joacă „de-a construc­ a dormi pe întuneric sau pentru iarnă ; la borcan, la ganizat prin centrele sale
i s-a dat vechii clădiri poa­ torii". de a se culca singuri în beci. La iarnă, cînd frigul din Deva, Hunedoara, Petro­
te cea mai nobilă întrebuin­ — Sîntem ca la început cameră. „muşcă" degetele, parcă e şani, Lupeni şi Brad servirea
ţare. Pentru adaptarea ei la de drum — spune Marioara Aceste tulburări au drept mai simplu să umbli la că­ la domiciliu, cu cartofi, var­
noul scop, zidari, zugravi, Vlad, directoarea căminului. cauză reacţii care trădează mară sau la beci, decît să ză, ceapă, rădăcinoase. E mai
instalatori de la Trustul de Ne mal trebuie cile ceva, o excitabilitate excesivă a mergi la piaţă. Dar ca să ai simplu, nu ? Dai un telefon
construcţii au trudit cu mul­ dar o să muncim in aşa fel sistemului nervos. Factorii la ce umbla, trebuie să te la C.L.F., spui ce cantitate
tă dragoste, de multe ori şi cu copiii, încît la slîrşilul a- care le determină sînt mai aprovizionezi de cu toamnă. îţi trebuie — în tot cazul, nu
peste orele de program. Cu nului să primim mulţumiri de adesea conflictele familia­ Aprovizionarea masivă pre­ mai puţin de 30 kg — şi în
multă dragoste pentru că la părinţi. Am multă încrede­ le sau şcolare, suprasolici­ supune un consum de timp cursul aceleiaşi zile sau cel
făceau ceva ce urma re în cadrele didactice cu tări în procesul de învăţă- la magazinul de legume şi mai tîrziu a doua zi eşti ser-
să folosească copiilor care asigurăm educarea co­ mînt. La copiii mici se gă­ fructe, la piaţă. Presupune să /vit.
lor. Acum, căminul asi­ piilor. Fiecare dintre noi are sesc asemenea tulburări la te încarci cu două-trei plase Şi nu uitati 1 La această
gură educaţie, joacă, masă expcrien/a acestei munci şi contactul cu mediul şcolii sau sacoşe şl să faci nu ştiu formă de servire se poate
şi îngrijire părintească la are multă dragoste pentru sau grădiniţei. cîte drumuri după legume şi face apel începînd din 15
peste optzeci de copii de zi­ copii. Vorbind despre tulbura­ zarzavat. Şi de ce să ne ex­ octombrie 1
dari, dulgheri, iierari-beto- Şase cadre didactice şi per­ rea de somn cu tendinţa de punem la toate aceste rigori Deci : un telefon la C.L.F.,
nişti, instalatori, funcţionari sonalul de serviciu, împreu­ a prelungi durata acestuia ale posturii de gospodar, cînd numele şi prenumele, adre­
sau tehnicieni ce-şi desfăşoa­ nă cu cei peste 80 de copii, peste limitele obişnuite, pu­ putem să ne uşurăm munca sa, cantitatea de legume ce­
ră activitatea pe şantierele alcătuiesc acum o familie. tem spune că această situa­ pe altă cale. Cum ? Făcînd rute, ora la care să fie li­
trustului. Directoarea îşi face planuri ţie corespunde uneori cu uz de servirea la domiciliu vrate şi... gata cu drumurile
— Am pornit — spune pentru viilor. „Aici vom greutăţi de acomodare a cu legume. la magazin sau la piaţă în­
Teodor Şerb, directorul ad­ planta gard viu, aici covor copilului la noi condiţii de întreprinderea de produc­ cărcat de sacoşe.
junct al trustului, de la i- de flori, aici vor fi insta­ mediu.
deea că trebuie să ajutăm pe late jocurile şi poate că
salariaţii noştri, să creştem vom ajunge un cămin frun­
sporul muncii lor pe şantie­ taş". Frumoasă dorinţă. No­
re, eliberîndu-i o parte din bilă grija celor care prin e- ză numele unor asociaţii şi organizării acţiunilor turistice,
zi de grija copiilor. Acum, astfel de realizare pentru In mişcarea sportivă de masă cluburi sportive este şi cel al deşi cifrele, amintite par să
iort propriu au obţinut o
soliile multora dintre oame­ sprijinului insuficient acordat demonstreze că s-a lucrat cu
nii noştri vor putea lucra a- copiii salariaţilor lor. asociaţiilor sportive de către toate motoarele, se poate spu­
lături de soţi, ceea ce e un comitetele sindicale din între­ ne că încă s-a muncit prea
cîştig pentru producţie. Exemplul ar putea fl ur­ Sub îndrumarea organelor drumeţiei, iar numărul dumi­ Aşa de pildă, întrecerile au cută şi folositoare a timpului prinderi şi instituţii, precum şi puţin. Mijloacele de organiza­
I-am văzut pe fiii de con­ mat şi de alţii. şi organizaţiilor de partid, nicilor cultural-sportive au a- fost organizate in 21 asocia­ liber. Totodată, ponderea în a- lipsa de instruire periodică a re a acţiunilor turistice sînt
structori în timpul somnului ION CIOCLEI cluburile şi asociaţiile sporti­ juns la 46, ele angrenînd peste ţii sportive la două, trei ra­ ceste campionate o au sportu­ preşedinţilor asociaţiilor spor­ la îndemîna oricui — ca dru­
ve din municipiul Petroşani 1 800 de participanţi. muri de sport şi au cuprins rile la care întrecerile sînt tive. meţia, cicloturismul — dar au
acţionează ferm pe linia tra­ Dar, la îmbunătăţirea muncii peste 1 500 de participanţi. uşor de organizat, ca tenisul In fine, subliniem faptul că fost neglijate în unele între­
ducerii în viată a sarcinilor din cadrul asociaţiilor sporti­ Cele mai preferate discipline de masă, şahul sau fotbalul. nu întotdeauna, prin felul de prinderi, cum ar fi E.M. Lo-
nea, Preparatia Coroieşti şi
tigiul cu cooperativa agricolă ce decurg din documentele ve au contribuit şi alte ele­ au fost voleiul, fotbalul, şahul, Aceasta, în detrimentul unor pregătire şi organizare, se dă E.M. Lupeni.
Conferinţei pe tară a mişcării
f U ' V. • - z Al' din Ruşi se rezolvă cu condu­ sportive. In ceea ce priveşte mente. Este vorba, în primul popicele, tenisul de masă şi sporturi deosebit de utile dez­ un caracter atractiv, recreativ In această lună se desfăşoa­
şi educativ activităţii sportive
rînri, de numărul mare de acti­
tenisul de cîmp. Astfel, s-a
voltării armonioase a organis­
cerea acesteia.
baza de masă a sportului se vişti voluntari, care dovedind realizat o mai largă populari­ mului, sănătăţii în general, ca de masă. In multe cazuri se ră prima ediţie a „Spartachia-
Anonimă — Răchitova. Da­ constată o creştere substanţia­ capacitate organizatorică, ex­ zare a activităţii sportive şi atletismul, gimnastica, înotul uita unul din scopurile princi­ dei fetelor", care are drept
că vi s-a dat cîştig de cauză, lă a numărului celor care perienţă şi pasiune pentru au fost îndrumaţi mulţi sala- etc. pale : organizarea plăcută şi scop să popularizeze educaţia
mm: : sînteţi proprietari de drept ai (practică în mod organizat e- ( fizică şi sportul în rindul fe­
terenului respectiv. xercitiile fizice şi sportul. Au meilor şi să le atragă în nu­
fost atraşi în mişcarea sporti­ măr tot măi mare la practica­
T. Chirioni — Ponor. Adu­ vă peste 5 mii de salariaţi in rea ei, ca mijloc do întărire a
I ceţi în atenţia comisiei de re­ competiţiile de masă : cupele NU REALIZĂRI PE HIRTIE, CI sănătăţii, menţinere a unei ţi­
1 M. Aurel — Romoşel. Stă vizie de la C.A.P. Pui aspec­ „8 Martie", „Unirii", „1 Mai", nute suple şi ridicarea capaci­
lin posibilitatea Consiliului tele semnalate, aceasta avînd „Cupa de vară", „Minerului", tăţii lor de muncă.
‘ popular comunal Romos să obligaţia să intervină cu mă­ „23 August", precum şi în Este un lucru ştiut că numă­
soluţioneze problemele care surile cuvenite pentru apăra­ campionatele asociaţiei spor­ rul terenurilor şi instalaţiilor
privesc iluminatul public în rea proprietăţii obşteşti. tive. sportive, precum şi calitatea şi
sat. In ceea ce priveşte re­ Anonimă — Tîrnava. In le­ In ultima perioadă, cu spri­ cantitatea materialului şi echi­
zolvarea divergenţelor ce le gătură, cu situaţia drumurilor jinul celorlalţi factori care au REZULTATE CONCRETE IN ASOCIAŢII! pamentului sportiv necesar ac­
aveţi cu brigadierul, este bine comunale, vă sfătuim să dis­ atribuţii pe linie de sport, în tivităţii sportive de masă nu
să clarificaţi situaţia în adu­ cutaţi problemele cu deputa­ Valea Jiului a fost organi/ată corespund decît parţial nevoi­
narea generală a cooperatori­ tul de circumscripţie, sau să „Săptămîna sporturilor olim­ lor actuale. Dar tot atît de a-
lor. le supuneţi dezbaterii adună­ pice", cu etape pe asociaţii, sport, au făcut ca multe orga­ riali spre secţiile pe ramură In acelaşi timp, trebuie să recreativă a timpului liber al devărat este şi faptul că une­
rii populare a cetăţenilor. localităţi şi municipiu, la ra­ nizaţii sportive să-şi trăiască de sport. „ notăm că în asociaţiile sporti­ oamenilor muncii. Faptul că le baze sportive nu sînt încă
Anonimă — Orăştie. Pentru Anonimă — Hunedoara. murile de sport cuprinse în din plin viata. Printre asociaţiile fruntaşe ve din întreprinderi şi institu­ un număr mic de salariaţi au judicios folosite şi că totoda­
a nu se mai crea nemulţumiri Condiţiile de atribuire de că­ programul Jocurilor Olimpice. Astăzi numărul activiştilor în organizarea propriului lor ţii au participat la concursuri fost atraşi într-o activitate
privind retribuţia muncii, este tre C.A.P. a lotului pentru O acţiune de mare amploa­ voluntari se ridică la 533. O campionat se află Constructo­ un număr restrîns de oameni sportivă continuă şi sistemati­ tă s-a făcut prea puţin pentru
în interesul tuturor cooperato­ construcţia de locuinţe sînt re a dovedit-o ediţia I a „Cro­ adevărată forţă care, îndruma­ rul miner Petroşani, Minerul ai muncii, reprezentînd un că şi că puţini dintre partici­ deservirea populaţiei în cartie­
rilor să participe permanent la bine precizate în Statutul sului poştaşilor", care a an­ tă de către consiliul nostru, Vulcan, Energia Paroşeni, Vîs- procent de numai 28 la sută. panţii la competiţiile de masă re, parcuri, cabane, locuri de
executarea lucrărilor în ca­ C.A.P. grenat în competiţie marea poate obţine un randament su­ coza Lupeni etc. Dintre asociaţiile sportive care au pătruns în zona sportului agrement în ceea ce priveşte
drul C.A.P. Sabina Ştefănie — Valea masă de salariaţi din cadrul perior. pe măsura posibilităţi­ In aceste asociaţii sportive, nu au organizat campionatul de performantă, trebuie să amenajarea de terenuri simple,
mese din beton pentru tenis
Dîljii. In baza prevederilor Le­ P.T.T.R. lor largi pe care le oferă baza organizarea campionatului s-a asociaţiilor sportive cităm pe impulsioneze munca tuturor
Ludovic Szombaty — Ră- gii nr. 27 din decembrie 1066, Sub îndrumarea unor cadre materială existentă. Pe de altă făcut temeinic : întrecerile au Minerul Dîlja, Minerul Uricani factorilor sportivi din Vaţca de masă şi şah, arbori pentru
căştie. Consiliul de conducere cooperatorii care beneficiază de specialitate pe lingă aso­ parte, trebuie să mai amintim pornit din ateliere şi sectoare, şi Jiul Petrila. Jiului. baschet, popicarii şi dotarea
al C.A.P. are dreptate. Pentru de o pensie de la C.A.P. nu ciaţiile sportive Preparatorul că pentru atragerea unui nu­ cuprinzînd aproape toate gru­ Nu poate fi trecut cu vede­ Se simte nevoia lichidării lor cu materiale şi echipamen­
a primi lot în folosinţă trebuie pot primi şi ajutor social de Lupeni, Jiul Petrila şi Energia măr din ce în ce mai mare de pele sportive şi s-au desfăşu­ rea nici faptul că nu s-a acor­ fenomenelor de formalism în tul sportiv corespunzător.
să lucraţi efectiv în cadrul la stat. Cazul dv. se încadrea­ Paroşeni, peste 100 de copii tineri pe terenurile de sport, rat pe o perioadă îndelungată. dat atenţia cuvenită atragerii organizarea unor competiţii, Sîntem convinşi că toate or­
cooperativei agricole şi să în­ ză în prevederile respective. şi şcolari au luat cunoştinţă au fost organizate şase centre Cu toate aceste realizări, în elementului feminin în practi­ lipsei de continuitate şi con­ ganizaţiile sportive vor realiza
depliniţi normele stabilite de Romanca Buda — Brîznic-. de tainele înotului, în cadrul de iniţiere la unele din cele campionatul asociaţiei s-au ma­ carea sportului. Situaţii defici­ ţinut în pregătire. Este de do­ pe deplin obiectivele stabilite
adunarea generală a coopera­ Noul Statut al C.A.P. va da acţiunii „Delfin 72". De ase­ mai îndrăgite sporturi, cum nifestat o serie de lipsuri, fn tare prezintă în arest sens mai rit să se acorde o- mai mare cu ocazia acestei analize, îşi
torilor. menea, la capitolul realizări, sînt schi, haltere, tenis de multe asociaţii. campionatul atenţie formelor simple şi e- vor alcătui planuri de acţiune
răspuns la întrebarea pe care cu seamă asociaţiile sportive şi vor trece la organizarea u-
amintim şi participarea oame­
Naţi Palcău — Silvaş. Solu­ ne-ati adresat-o, urmînd ca, în- nilor muncii la acţiunile turis­ cîmp, tenis de masă, tir şi a- îmbracă, din păcate, un carac­ ale cooperaţiei meşteşugăreşti ficare de practicare a exerci- nor activităţi practice şi e-
ter formal, consiliile asociaţii­
tletism. In aceste centre, cir­
ţionarea cererii v-o poate face cepînd din anul viitor, să se tice. Anul acesta acţiunile tu­ ca 200 de tineri au făcut pri­ lor fiind cu ochii pe cifre şi din Lupeni şi Petroşani. Vîs- tiilor fizice şi sportului, larg ficace în rîndul tuturor sala­
numai consiliul de conducere aplice prevederile acestuia. ristice s-au desfăşurat în toate mii paşi in sportul preferat. uitînd scopul social urmărit coza Lupeni şi I.G.C. Petro­ accesibile maselor şi foarte riaţilor.
al C.A.P. V. Marcu — Vata de Jos. anotimpurile. Au fost atraşi în Populara competiţie de ma­ de competiţie. De asemenea, şani. care funcţionează pe lin­ importante pentru dezvoltarea
Am reţinut evidenţierile pe gă întreprinderi în care ele­ armonioasă pentru întărirea Prof. VLADISLAV DOREL
Cornel Banciu — Dobraţ. Li- care îe-atf făcut. excursiile organizate în împre­ să, campionatul asociaţiei, a se constată din partea consi­ mentul feminin este preponde­
jurimile Văii Jiului şi în ju­ cunoscut în acest an un suc­ liilor o slabă preocupare pen­ rent. sănătăţii oamenilor muncii. preşedintele C.M.E.F.S.
I ___ deţ peste 2 000 de pasionaţi ai' ces sporit fată de alţi ani. tru organizarea cit mai plă- Un alt aspect care eclipsea- In direcţia popularizării şi Petroşani