Page 62 - Drumul_socialismului_1972_10

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 529 © JOI 19 OCTOMBRIE 1972

INSTRUCTORII COMITETULUI MUNICIPAL NU ANALIZATE GU DISCERNÂMÎNT

AU NUMAI ÎNDATORIRI ORGANIZATORICE SI RESPONSABILITATE. APLICATE CU

HíUtRÍRE SI CURAJ, CONCLUZIILE
Făurirea societăţii socialiste organizaţiilor de partid, în municipal de partid este o ex- lucrătorilor din unităţile socia­
multilateral dezvoltate ridică mijlocul oamenilor şi în ser­ nresie a îndatoririi ce o are liste şi intervine ori de cîte
şi în faţa vieţii economico-so- viciul acestora. în sectorul în care acţionează, ori se constată că nu se res­
ciale a municipiului Deva o se­ Ne aflăm într-un asemenea unde îşi desfăşoară munca sa pectă programele stabilite,
rie de probleme noi, com­ stadiu al dezvoltării muncii de de activist de partid, de om conţinutul lor şi eficienţa scon­ SIMPOZIONULUI ŞTilIFJC
plexe, legate de crearea unei partid cînd primează calita­ politic în primul rînd. tată ; urmăreşte îndeaproape
economii mai complete, baza­ tea eforturilor depuse pentru Este cu totul adevărat că îmbunătăţirea continuă a sti­
tă pe o industrie modernă şi creşterea continuă a rolului în comp-vlimentul economic lului şi metodelor de muncă
o agricultură intensivă. Re­ organizatoric, de pronagandâ instructorul comitetului muni­ în conducerea activităţii eco­
zolvarea corespunzătoare a a- şi economic al tuturor organi­ cipal acţionează şi ca un ochi nomice şi politice a unităţi­ „Probleme ale stabilizării forţei de muncă“
cestor probleme, cu o profun­ zaţiilor de partid, pentru ca a- „magic" asupra mersului ac­ lor.
dă semnificaţie economică., po­ cestea să poată aplica cu fer­ tivităţii în ansamblu. Acest Desigur, ar fi greşit să nu
litică şi socială nu poate avea mitate linia politică a parti­ lucru este confirmat de fap­ recunoaştem că în domeniul
loc de la sine, în mod spon­ economic ' instructorii comite­ vor contribui la întărirea detaşamentului
tan, ci presupune o permanen­ tului municipal mai au încă
Ioan
mecanic
Tinârul
tă activitate din partea orga­ mult de făcut. Dacă ne refe­ HI., din timplar secţiei mobilii
cadrul
nizaţiilor de partid, de masă rim şi numai la faptul că şi a I.t.L. Haţeg, este apreciat
şi comitetelor oamenilor mun­ în prezent se strecoară în pla­ de colectivul in care munceş­ de mineri din Vaiea Jiului, la sporirea
cii, de adaptare şi aplicare a nurile de muncă ale unor or­ te pentru hărnicia şi conştiin­
exccutînd
ciozitatea
Iată-1,
sa.
măsurilor stabilite de partid ganizaţii de partid teme ca­ la maşina de frezat piesele
şi de stat în actuala etapă de re nu vizează stringent cele componente ale viitoarelor
dezvoltare. mai arzătoare probleme ale u- garnituri de mobilă. producţiei de cărbune
Partidului, investit de popor nităţii. Aşa se explică de ce
cu înalta misiune de a Că­ la şantierele de construcţii I şi
lăuzi destinele ţării, îi revine II Deva pu s-a făcut nimic
datoria de a elabora strategia dului nostru. Fenomenele tul. că în mijlocul oamenilor, pînă în prezent, pentru reci­ In pragul Tezaur inepuizabil de învăţăminte, măreţ inţifică prodigioasă, organizată de seefia de
complexă a edificării socialis­ complexe ce apar în procesul la locurile de muncă, în aba­ clarea personalului direct program de orientare a întregii activităţi e- sociologie a Academiei de ştiinţe sociale si
mului şi comunismului în pa­ muncii impun în prezent un taje, instructorul nu trece in­ productiv, că aceste organiza­ performantelor conomico-sociale a României în următorii airi politice, în colaborare cu Institutul de mine
tria noastră. Stabilirea obiecti- volum sporit de decizii şi ho- diferent pe lîngă neajunsurile ţii de partid nu şi-au propus şi în perspectivă, Conlerin(a Naţională a par­ Petroşani — gazdă deosebit de ospitalieră —,
velor strategice de dezvoltare tărîri dictate realmente de care mai exista în realizarea să analizeze de ce Legea nr. de valoare tidului nostru, din iulie a.c., a adoptat măsuri simpozionul s-a bucurat de prezenta unor re­
economico-socială a societăţii viaţă şi care solicită o largă planului pe brigăzi, a norme­ 2 nu se aplică cu • răspundere de excepţională însemnătate şi pentru dez­ putaţi specialişti în minerii şi sociologie din
exprimă numai o latură a ro­ consultare a oamenilor, o lar­ lor sau cele legate de gospo­ deşi a trecui aproape un an (Urmare din pag. 1) voltarea industriei extractive, pentru creşte­ Valea Jiului şi din tară.
lului conducător îndeplinit de gă aplicare a sensului, semni­ dărirea materialelor, sculelor, şi jumătate de lă apariţia ei. rea nivelului de trai material şi spiritual al A iost prezentat un mare număr de comuni­
partid în societatea noastră. ficaţiei şi conţinutului lor. Cel folosirea maşinilor. Şi tot atît Sînt, de asemenea, cazuri cînd nato'r al construcţiei şl pu­ minerilor. Aceste măsuri au fost accentuate cări ştiintilice care au abordat teme releri-
Alături de acesta, o însemnă­ care poate să-şi aducă o con­ interes îl prezintă şi faptul că dezbaterea îndeplinirii planu­ nerii în. funcţiune a agrega­ de secretarul general al partidului nostru, loare la condiţiile de muncă şi de viată ale
tate deosebită are activitatea tribuţie cît mai bună pentru în anumite probleme mai gre­ lui de producţie, a preţului de. tului. Deşi am avut unele tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în recenta vi­ minerilor, integrarea cadrelor tinere în acti­
multilaterală politică şi orga­ realizarea acestui deziderat le insistă în rezolvarea lor cost' se face pe baza unor ma­ dificultăţi în funcţionarea zită de lucru efectuată în judelui Hunedoa­ vitatea din subteran, selecţia şi pregătirea
nizatorică pe care partidul o este instructorul şi trebuie prin informarea promptă a teriale tehniciste, Insuficien­ unor utilaje şi instalaţii — ra, în mijlocul minerilor din cel mai mare viitorilor muncitori mineri, metodele de con­
desfăşoară pentru a concentra precizat că nu numai în com­ organului nostru de partid. tul spirit analitic şi comba­ lucru inerent perioadei de bazin carbonifer' al tării — Valea Jiului. ducere şi implicaţiile lor asupra noilor an-
toate forţele naţiunii în direc­ partimentul organizatoric şi în In întreprinderile de mate­ tiv al unor materiale, lipsa debut industrial — lurna- tn dialogul deschis purtat cu mase largi de crajati, stimularea materială şi morală echi­
ţia atingerii ţelurilor urmărite, cel al propagandei de partid riale de construcţii — I.P.B. unor concluzii ’politice critice lui în ansamblu merge bi­ oameni ai muncii, secretarul general al parti­ tabilă, mutaţiile produse în conştiinţa oame­
pentru utilizarea cît mai judi­ acţionează Instructorul comite­ şi I.C.M. —, în industria lo­ şi autocritice se datoreşte, ne. Probleme mari nu a- dului nostru a dat preţioase indicaţii, a făcut nilor ca urmare a însuşirii programului edu­
cioasă a potenţialului material tului municipal ci, în aceeaşi cală şi alimentară, instructorul fără îndoială,. în bună parte vem. Sub aspect tehnologic, valoroase recomandări privind o serie de caţional elaborai de partid, toate răspunzînd
şi uman al patriei. Creşterea proporţie, cu aceeaşi răspunde­ comitetului municipal de par­ şi aportului încă slab al u- lucrurile decurg, de aseme­ probleme cu care se conlruntă zi de zi mi­ temei principale : stabilizarea Iortei de mun­
şi afirmarea rolului conducă­ re şi în compartimentul eco­ tid (tovarăşul Aurelian Bucur) nor instructori. nea, în deplină concordan­ nerii Văii Jiului: dezvoltarea exploatărilor că. Referatele, întocmite la un ridicat nivel
tor al partidului în etapa ac­ nomic. se axează în activitatea sa pe Sîntem însă convinşi că ac­ tă cu ceea ce ne-am pro­ miniere, modernizarea şi mecanizarea tehno­ sliintilic şi susţinute cu înaltă responsabilita­
tuală îşi găsesc expresia în Aşa de pildă, la E.M. Deva probleme esenţiale : preocupa­ tivitatea de perfecţionare a pus. Cantitatea zilnică de logiilor de exlracfie, stabilizarea iortei de te şi competentă, au -captat alentia auditori­
integrarea sa tot mai organică instructorul comitetului nos­ rea pentru creşterea indicilor muncii de partid, care se a- lontă elaborată, indicii de muncă, creşterea nivelului de trai. îmbunătă­ lor. au generat dezbateri interesante, fruc­
în activitatea şi viaţa între­ tru municipal (tovaiăşul Ioan de utilizare a agregatelor prin flă pe prim plan în cadrul co­ utilizare şi consumul spe­ ţirea condiţiilor de locuit şi de aproviziona­ tuoase, au condus Ia elaborarea unor pro­
gii societăţi. Ciornei) si-a adus o contri­ folosirea mai bună a maşini­ mitetului municipal de partid, cific de cocs se situează a- re şi altele. puneri de soluţii şi măsuri concrete, deosebit
care
Pentru realizarea acestui buţie pe o' apreciem în lor şi utilajelor, participînd va determina o creştere sub­ cum la circa 80 la sută Venind în întîmpinarea materializării ne- de valoroase. Care vor face obiectul unor a-
obiectiv, aşa după cum se sub­ sprijinirea comitetului de par­ direct şi efectiv în colective­ stanţială a aportului instructo­ din ceea ce prevăd proiec­ înlîrziate a acestor indicaţii şi recomandări, nalize profunde, urmînd a fl transpuse ne-
linia la Conferinţa Naţională, tid, a birourilor organizaţiilor le de specialişti trimise de co­ rilor în domeniul muncii eco­ tele. Mergem încă pe fon­ Comitetul judeţean Hunedoara al P.C.R. si
o atenţie deosebită trebuie a- oe bază, pentru a selecta ce­ misia economică de pe lîngă nomice şi a întăririi vieţii in­ tă cenuşie dar de mîine Comitelui municipal de partid Petroşani au întîrziat în viată.
le mai principale sarcini eco­
cordată întăririi rolului fiecă­ comitetul municipal de par­ terne de partid. In acest scop, (astăzi, — n.r.) trecem pe înscris pe agenda lor de lucru 6 acţiune de In rînduriie care urmează, vom puncta cîte­
rei organizaţii de partid în nomice reieşite din Conferin­ tid ; ajută şi veghează la apli­ secretariatul comitetului mu­ fontă albă. Aceasta, precum maximă importantă pentru sporirea produc­ va din problemele mai importante a-
cadrul colectivului în care îşi ţa Naţională a P.C.R., din re­ carea hotărîrilor partidului şi nicipal de partid îşi propune şi faptul că proporţia de ţiei de cărbune, pentru creşterea eficientei e- duse în discuţie în cadrul lucrărilor simpozio­
desfăşoară activitatea, situării zoluţia adoptată de Consfătui­ a legilor statului nostru pe li­ să urmărească şi să îndrume aglomerat aulofondant în conomice în exploatările miniere. Este vorba
comuniştilor în fruntea luptei rea pe ţară cu cadrele din in­ nia îmbunătăţirii organizării mai sistematic activitatea in­ încărcătură a crescut Ia a- de organizarea, Ia Petroşani, în zilele de 5 şi nului, a căror rezolvare va contribui electiv
pentru aplicarea politicii şi dustrie şi construcţii, precum muncii şi a disciplinei în pro­ proape 95 la sută consti­ 6 octombrie, a simpozionului ,,Probleme ale la reducerea fluctua/iei, la stabilizarea tortei
programului partidului. Un şi ilin recenta consfătuire de ducţie, precum şi pe linia a- structorului în teren, pe linia tuie factori care — alaiuri stabilizării forţei de muncă". Maniieslare şti- de muncă.
factor de mare însemnătate tn lucru de la C.C. al P.C.R. din sigurării ritmicităţii şj îmbu­ creşterii competenţei în urmă­ de alte condiţii create în
acest sens este instructorul 7-8 septembrie 1972. Explica­ nătăţirii calităţii produselor ; rirea aplicării hotărîrilor par­ ultima vreme — ne vor
municipal. Instructorul de rea clară şi cu un profund veghează la respectarea pre­ tidului şi ale statului. permite ca în decurs de nu­
partid este, prin însuşi rolul înţeles politic a acestor mă­ vederilor cu privire la selec­ mai cîteva zile să-l ridi­ Cîteva eauze principale
său social, un om a cărui via­ suri formaţiilor de lucru din ţionarea, creşterea şi promo­ DAVID GOE căm pe „nouă" Ia perfor­
ţă şi activitate nu pot fi altfel subteran, comuniştilor, de că­ varea cadrelor, la perfecţio­ secretar al Comitetului manţe normale.
concebute declt în mijlocul tre instructorul comitetului narea pregătirii profesionale a municipal Deva al P.C.R. care favorizează fluctuaţia
Economia noastră naţională urmează să o profeseze, la sti­ conomice. Este vorba, în pri­
mularea materială care nu co­
trece printr-un vast proces de respunde cu planurile lor an­ mul rînd, despre modul de­
fectuos de recrutare a Iortei
Echipele de control obştesc - exponente industrializare şi diversificare, terioare. de muncă, despre instructajul
care determină o dinamică ac­
superficial făcut la unele ex­
Schimbarea meseriilor, nece­
centuată a forţei de muncă,
inclusiv fenomenul fluctuaţiei, sitatea mereu crescîndă de ploatări, al noilor angajaţi, de­
cu toate efectele negative pe muncitori calificaţi în toate ra­ spre încadrarea lor., la. prea
ale opiniei maselor—sînt chemate să-şi care le implică. Lipsa forţei de murile fluctuaţiei forţei de toate drepturile şi îndatoririle
naţiona­
puţin timp de la angajare, cu
economiei
le . constituie alte surse
muncă suficiente în centrele
ale
profesionale pe care le au an­
puternic industrializate şi un
oarecare excedent în alte zone, muncă. Noile meserii im­ gajaţii vechi, cu experienţă.
dorinţa tinerilor de la ţară puse de diversificarea in­ Neputinţa lor de a ţine pasul
îmbunătăţească radical activitatea de a învăţa o meserie, de a dustriei atrag un mare număr din primele zile în subteran
cu,ortacii mai vechi, lipsa u-
de muncitori, îndeosebi tineri,
avea un nivel de viaţă cita­
din favorizează în mare măsu­ care abandonează meseriile în nui ajutor concret, colegial
ră deplasarea forţei de mun­ care s-au calificat, fiind ten­ conduc la aşa-zisul fenomen
că dintr-o localitate în alta. taţi de frumuseţea şi utilitatea al respingerii. Se întîm'plă, nu
(Urmare din pag. 1) de asigurări sociale şi de fondului de marfă pe locali­ Faptul că marile centre indus­ noilor meserii. De asemenea, rareori, că. delegaţii care
pensii, servicii şi secţii de ex­ tăţi, cartiere şi unităţi, în Strungarul Gheorghc Oşanu' de la F.S.H. Vulcan lucrează la un un mare număr de muncitori merg să recruteze muncitori
triale ale tării oferă cele mai
unele policlinici şi spitale, ca­ pertiză a capacităţii de mun­ funcţie de ponderea şi cerin­ strung automat, executlnd piese de bună calitate. mari posibilităţi de calificare necalificaţi îşi însuşesc diver­ din diverse judeţe ale ţării le
litatea slabă a meselor servi­ că, oficii de repartizare a ţele populaţiei. Atenţie deose­ Foto: V. ONOIU şi de muncă atrage după' sine se meserii, se încadrează în expun acestora deformat con­
te bolnavilor etc. forţei de muncă şi oficii de a-- bită se va acorda modului în un pronunţat exod al forţei de întreprinderi mai mari sau măi diţiile de muncă, de viaţă, de
In unităţile prestatoare de sistenţă socială, oficii de poş­ care se asigură aprovizionarea mici. De cele mai multe ori. salarizare, imprimîndu-le o
servicii, echipele de control tă, telefoane şi radioficare. şi desfacerea în centrele mun­ muncă spre ele, unde vin aceste deziderate se realizea­ tentaţie care, practic la nive­
muncitorii din cele mai în­
obştesc au datoria să sesizeze Pentru îmbunătăţirea în citoreşti, exploatările forestie­ depărtate colturi de tară. Du­ ză tot prin fluctuaţie. lul promisiunilor făcute, nu se
prelungirea duratei de execu­ continuare a organizării şi re şi miniere, unităţile de Pregătirea temeinică a producţiei pă scurt timp însă, cauze din­ Desigur că etapa actuală de va putea realiza imediat o-
ţie a serviciilor contractate, desfăşurării activităţii de con­ consum colectiv — cantine, tre cele mai diverse pun din edificare a societăţii socialis­ dată cu angajarea lpr.
nerespectarea programului de trol obştesc va trebui urmărit spitale, staţiuni de odihnă, pe 1973 trebuie să înceapă cu nou în mişcare o parte din a- te multilateral dezvoltate pre­ Pe această temă a stabili­
funcţionare, taxarea în afara mai atent modul în care con­ balneoclimaterice etc. —, loca­ ceastă forţă de muncă, con­ supune ca o necesitate dina­ zării forţei de muncă — care
tarifelor prevăzute, tendinţele ducerile unităţilor controlate, lităţile din mediul rural şi, tribuind astfel la actul fluc- mica forţei de muncă, dar şi a fost, dealtfel, tema principa­
de neînregistrare corectă a organele lor superioare rezol­ în mod deosebit, cele înde­ asigurarea necesarului de materii tuational. limitarea ei la cerinţele strin­ lă a simpozionului — comisia
consumurilor de materiale, a vă constatările şi propunerile părtate, supuse izolării. Cercetări ştiinţifice riguroa­ gente ale dezvoltării econo­ de propagandă, învâţămînt,
preturilor etc. făcute de către echipele de Pe baza constatărilor reieşi­ se au determinat cauzele miei, ale progresului social. ştiinţă şi cultură a Comitetu­
Consiliile locale ale Frontu­ control obştesc, aceasta con­ te din controlul efectuat de prime şi materiale! principale ale instabilităţii for­ Aceste motive ale fluctua­ lui municipal de partid Petro­
lui Unităţii Socialiste, comisiile stituind problema de bază a către echipele de control ob­ ţei de muncă, De in caz la ţiei, multe altele sînt valabile şani a pregătit şi susţinut o
lor care se ocupă de organi­ asigurării eficienţei controlu­ ştesc, organele de răspundere caz, acestea sînt: dorinţa a- pentru întreaga industrie. Pen­ comunicare — anchetă deose­
zarea şi coordonarea activi­ lui şi stimulării activităţii e- directă trebuie să intervină o- (Urmare din oaa. 1) vizionare ridică serioase sem­ propierii de casă, angajarea tru minerit, în Valea Jiului, bit de interesantă. Au fost t-y ■
tăţii de control obştesc trebuie chipelor. perativ pentru înlăturarea de­ ne de întrebare. Este adevă­ — după ce au dobîndit o ca­ acţionează însă şi alte cauze, puse în amănunţime cau­
să urmărească mai îndeaproa­ In perioada următoare să se ficienţelor, strucţii Bircea, întreprinderea rat, o mare parte din vină o lificare —, în întreprinderi specifice ramurii extractive, zele fluctuaţiei de la ex­
pe şi cu mai multă atenţie ac­ acorde o atenţie deosebită in­ viei şi vinului Deva şi I.I.L. poartă ministerele şi centrale­ create între timp în zona lo­ fiecărei unităţi miniere, ceea ploatările miniere ale Văii
tivitatea echipelor de cpntrol tensificării activităţii echipe­ Avînd în vedere importanţa Deva. Au contractat sub 1 la le coordonatoare de balanţe, calităţii lor, unele greutăţi în- ce face ca mişcarea forţei de’ Jiului, au fost formulate
obştesc din cantine-restaurant, lor de control obştesc care pe care o acordă conducerea sută din necesarul pentru în­ care au întîrziat cii încheierea timpinale în noua reşedinţă, muncă să fie mai pronunţată »concluzii, propuneri, soluţii
unităţi de alimentaţie publică, se ocupă de unităţile ce au de partid şi dé stat controlu­ deplinirea planului pe anul şi aprobarea balanţelor, cu dorinţa de a avea condiţii de în interiorul, sistemului — al privind reglementarea instabi­
instituţii cultural-artistice, u- sarcini în asigurarea aprovi­ lui obştesc, trebuie ca toate viitor întreprinderea de reţe­ transmiterea nivelurilor către locuit în apartamente mai Văii Jiului, între exploatările lităţii forţei de muncă — ac­
nităţi de ocrotire a minorilor, zionării populaţiei cu mărfuri consiliile locale ale Frontului, le electrice Deva, Combinatul întreprinderile interesate. A- confortabile. Multe cauze sînt miniere de aici. Cauze multi­ ţiune de majoră importanţă
creşe, leagăne, grădiniţe şi agroalimentare şi industriale Unităţii Socialiste să analizeze siderurgic Hunedoara, Uzina ceasta nu înseamnă că unităţile legate de neadaptarea proas­ ple, concrete, favorizează a- pentru întărirea detaşamentu­
creşe pentru copii, cămine ale pentru sezonul friguros, in temeinic cum este organizat „Victoria" Călan, întreprinde­ beneficiare şi furnizoare pot peţilor angajaţi la noile con­ cest fenomen al fluctuaţiei în lui de mineri, din Valea Jiu­
întreprinderilor şi cămine pen­ depozite şi în alte unităţi de şi cum se desfăşoară contro­ rea de prefabricate din beton fi absolvite de vina lor, care diţii de muncă şi de viaţă, la Valea Jiului, cauze care gre­ lui, de sporire a producţiei de
tru bătrîni, hoteluri şi alte aprovizionare, echipele de lul obştesc în prezent, să sta­ Bircea, Uzina mecanică de ma­ constă în principal în lipsa de modul în care sînt primiţi şi vează asupra producţiei de cărbune, Ia care trebuie să-şi
unităţi de cazare, întreprin­ control obştesc vor urmări bilească măsuri pentru antre­ terial rulant Simeria şi între­ fermitate şi insistentă pentru instruiţi în meseria pe care cărbune, asupra eficienţei e- aducă partea de contribuţie
deri de transport în comun, în­ stadiul pregătirii pentru însi- narea organizaţiilor de masă prinderea de producerea, va­ asigurarea prin contracte a toţi factorii competenţi.
treprinderi de administraţie lozarea şi depozitarea produ­ şi obşteşti componente, a or­ lorificarea şi industrializarea necesarului de materii prime
locativă, oficii pentru construi­ selor agroalimentare necesare ganelor de stat care au atri­ legumelor şi fructelor Deva. şi materiale.
rea de locuinţe proprietate în sezonul de iarnă, modul de buţii prin lege, pentru a-şi a- După cum se vede, în Avantajele materiale - acordate echitabil
personală, întreprinderi de transportare, receptionare, de­ duce contribuţia la îmbunătă­ Concluzia ce se desprinde scurtul răstimp care a mai ră­
gospodărie comunală, zone de pozitare şi păstrare a mărfu­ ţirea acestei activităţi de o din datele şi exemplele pre­ mas pînă la începerea celui
agrement, baze sportive, oficii rilor, distribuirea judicioasă a deosebită importantă socială. zentate este că acţiunea de de-al treilea an al cincinalu­ principial, In spiritul deplin al legilor
contractare, de pregătire a
lui, mai trebuie rez.olvato
producţiei pe 1973 este serios multe probleme în domeniul
Aurel Pop, conferenţiar, Flo-
rămasă în urmă, De aceea, re­ asigurării aprovizionării, rit-' rian lovan, lector la I.M.P.: prinderilor miniere. Exploată­ — care în ultimă instanţă duc
Folosirea tuturor forţelor şi zolvarea în cel mai scurt timp mice cu materiile prime şi în Principala pîrghie de stimula- rile miniere din Valea Jiului la .părăsirea de către unii din
sînt încadrate în grupa A de
cantitatea, calitatea şi la ter­
a problemelor ce le ridică a-
noii angajaţi a locurilor de
sigurarea necesarului de mate­ menele impuse de plan, Esle ,re- materială personală a lu­ salarizare, muncitorilor mineri muncă. Că fluctuaţia se men­
rii prime este de maximă ur­ imperios’necesar să fie inten­ crătorilor societăţii Socialiste din acest bazin asigurîndu-ii-se ţine ridicată chiar in condiţiile
mijloacelor ta recoltări şi insămsnfări gentă şi importantă. Timpul sificate - preocupările pentru o constituie relribuirea după cele mai mari salarii tarifare acestor avantaje materiale do­
care a mai rămas pînă la în­ găsirea celor mai operative muncă. Penlru mineri, la în­ din economia naţională, inclu­ vedeşte că nu s-a găsit încă
ceputul noului an economic căi de lichidare a tuturor ră- tocmirea sistemului de salari­ siv din ramura minieră. o soluţie concretă pentru ca
(Urmare din pag. 1) stat 22 tone cartofi şi peste 50 La brigada 1 a C.A.P. Strei în este scurt şi va trebui folosit, mînerilor în urmă şi soluţio­ zare, s-a avut în vedere nu Aşadar, stimularea materială
tone porumb. Transportul şi ziua de 17 octombrie s-a cules în acest sens. cu maximum de numai cantitatea şi calitatea superioară a minerilor fată de noii angajaţi să cunoască, să
Scosul cartofilor se află pe livrarea porumbului şi car­ porumbul de pe 3 ha. Acţiu­ intensitate de către toate uni­ narea operativă a divergente­ muncii, ,ci şi importanta so­ lucrătorii din alte ramuri ale muncească în aşa fel incit să
primul plan al activităţii şi în tofilor continuă.' nea de recoltare a porumbului lor preconlractuale care mai cială şi caracterul acestui gen industriei poate şi trebuie să beneficieze din plin de toate
alte cooperative agricole. La se desfăşoară într-un ritm tăţile cu rămîneri în urmă. A- există între producători şi be­ de activitate, Prin noul sistem reprezinte un puternic argu­ aceste avantaje.
Turdaş şi Spini, această acţiu­ ceasta cu atîl mai mult cu de salarizare se asigură o re­ ment de stabilizare a forţei de Acordate cu maximă juste­
ne, ne spunea secretarul comi­ Culeg porumbul de pe crescînd şi în cooperativele cît, faţă de aceeaşi perioadă neficiari, în aşa fel incit pre­ tribuire mai bună a muncii în muncă în Valea Jiului. De a- ţe şi responsabilitate, în- spi­
tetului comunal de partid, va din Boşorod, Turdaş, Pricaz, a anului trecut, în prezent, rit­ gătirea producţiei anului 1973 industria minieră faţă de alte semenen; există o serie de a- ritul legilor în vigoare, aces­
fi încheiată pînă la sfîrşitul Spini, Streisîngeorgiu, pre­ mul în care se desfăşoară per­ să se realizeze în cele mai sectoare, o mai raţională ie­ vantaje materiale de care be­ te avantaje trebuie să consti­
acestei săptămîni. Cele mai ultimele suprafeţe cum şi în multe alte unităţi. fectarea contractelor de apro­ bune condiţiuni. neficiază minerii, dar'în acor­ tuie argumente solide în redu­
multe forte sînt concentrate la rarhizare a salariilor tarifare darea cărora se manifestă u- cerea fluctuaţiei, în stabilizarea
C.A.P. Turdaş, unde este o su­ In brigada din Crişeni, apar- în cadrul ramurii, in funcţie nele nereguli, priorităţi greşit forţei de muncă în Valea Jiu­
prafaţă mai măreţie cartofi tinînd C.A.P. Strei, se munceş­ de specificul şi sarcinile între- înţelese, amînări nejustificate lui.
(12 ha) care trebuie recoltată. te la recoltarea porumbului
Zilnic, sînt prezenţi la muncă de pe ultimele suprafeţe. To- Programul Universităţii seraie de marxism-leninism Deva
zeci de cooperatori împreună ' varăşa Eva I-îondea, brigadie­
cu familiile lor. ră de cîmp, ne spunea că din Numărul mare de comunicări prezentate, la E. M.^ Lupeni —• au expus opinii interesan­
cele 20 ha din planul brigăzii, LUNI, 23 OCTOMBRIE 1972: — Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul multitudinea de probleme aduse în dezbatere, te, au tăcut propuneri concrete, valoroase, în
discuţiile purtate au relevat numeroase alte
I — la Cabinetul judeţean de partid ;
Primii pe cooperativă s-a recoltat o suprafaţă de pe­ — Economie, anul I — la Cabinetul judeţean — Etică, anul I — la Centrul militar jude­ aspecte privind Uuctuatia mare a tortei de direcţia rezolvării problemei fluctuaţiei în
de partid ;
Valea Jiului.
ste 16 ha. Important este că,
paralel cu culesul porumbului, — Economie, anul II — în sălile şcolii gene­ ţean, muncă în Valea Jiului, privind măsurile ce se De asemenea, trebuie spus că propunerile
Ţăranii cooperatori din bri­ se taie cocenii şi se eliberea­ rale „Dr. P. Groza"; MIERCURI 25 OCTOMBRIE, 1972: impun pentru limitarea ei, pentru stabilizarea făcute, concluziile reieşite în urma acestui in­
oamenilor în acest coif de tară. Nu ne-am
gada condusă de Romulus Per­ ză terenul pentru a se crea — Filozofie, anul II — la Cabinetul judeţean — Politica externă, anul I — la Cabinetul ju­ teresant şi util simpozion ştiinţific se alia în
ia, de la C.A.P. Boşorod, mo­ front de lucru pentru mecani­ de partid ; deţean de partid ; propus să recenzăm comunicările, să subli­ studiu ia organele locale şi judeţene de par­
bilizaţi de comunişti, au depus zatori. Producţia medie obţi­ — Construcţia de partid, anul II — la Cabi­ — Sociologia religiei, anul I — la Cabinetul niem luările de cuvînt, nici să notăm con­ tid şi de stat, la Ministerul Minelor, Petrolu­
eforturi' stăruitoare pentru nută la hectar este cu aproa­ netul judeţean de partid; judeţean de partid. cluziile. Trebuie spus însă că toti participam lui^ şi Geologiei, urmînd a fi transpuse ne-
strîngerea cît mai grabnică a pe 800 kg mai mare decît cea — Etică, anul II — în sălile şcolii generale DEZBATERE LA TEMA: Conţinutul, trăsătu­ tii la discuţii — din rîndul cărora i-am reţi­ înlîrzial în viată la toate exploatările minie­
producţiei de cartofi. Străda­ planificată. Intre cei mai „Dr. P. Groza"; rile şi- direcţiile principale ale făuririi so­ nut pe lectorii univ. Septimiu Krausz şi Au­ re din Valea Jiului, în fiecare localitate. Ma­
nia depusă ie-a fost încunu­ harnici cooperatori, avînd în — Istorie, anul I — Ia Centrul militar jude­ cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. rel Suciu, eoni. univ, Nicolae Todericiu, cont. terializarea lor neabătută este încă un răs­
nată de succes. Ei au termi­ frunte pe Măndica Cozmescu, ţean. Coordonatele principale ale dezvoltării e- univ. dr. ing. Aurelian Simionescu, eoni. puns tapţic la indicaţiile şi recomandările to­
nat în ziua de 18 octombrie secretara organizaţiei de par­ MARŢI, 24 OCTOMBRIE 1972 : conomico-sociâle a României în perioada univ. Aurel Pop — toti de la Institutul de varăşului Nicolae Ceauşescu adresate cu pri­
strînsul cartofilor de pe cele tid, şi Eva Hondea, brigadiera — Economie, anul III — la Cabinetul jude­ 1970—1990, stabilite de Congresul al X- mine Petroşani, Zoltan Kiralv, consilier, ioan lejul vizitei de lucru efectuate in judeţul Hu­
11 ha prevăzute în planul bri­ de cîmp, se numără Maria Ig­ ţean de partid ; lea şi Conferinţa Naţională din iulie 1972 Karpinecz, director, ing. Vasile Ogîrlaci, di­ nedoara, în Valea Jiului.
găzii. Producţia obţinută este nat, Elena Cocîrlâ, Emilia Nas- — Construcţia de partid, anul III — la Ca­ a P.C.R. rector general al Centralei cărbunelui Petro­ Toate vizează modernizarea şi uşurarea
mai mare, în medie, cu 500 ta, Tudoriţa Păsculescu, Lenu- binetul judeţean de partid ; Notă: Tema de dezbatere este valabilă pen­ şani, sociologii Gheorghe Chepeş şi Emil
kg cartofi la hectar fată de ta Cocîrlă, membre de partid, — Istorie, anul II — în sălile şcolii generale tru toate secţiile şi toti anii do studii. Goldsteiii — din Bucureşti, ing. Octavian Şte­ muncii în subteran, creşterea nivelului de
cît s-a planificat. Această u- Elena Broscuţă, Miron Coz­ „Dr. P. Groza"; Programul începe la orele 18,00. fan de la E. M. Dîlja, ing. Ludovic Fejes de viafă al minerilor.
nitate a predat la fondul de mescu, Ioan Nicoară şi alţii. DUMITRU GHEONEA