Page 63 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 63
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 529 © JOI 19 OCTOMBRIE 1972
BOSSE
Am maţ scris despre pro ne. Dacă nu pentru a răs-
blemele ce le creează popu 'punde la cerinţa cetăţeanu La cooperativa „Progresul" din Deva
laţiei Bradului, în anumite Iernă care interesează în egală lui, pentru a ocupa inutil un
perioade, calitatea producerii spaţiu. S-au făcut, e drept, In cartierul „Progresul" din municipiul Deva s-a des
şi modul de distribuire a pîi- recomandări ca la centrele chis recent o secţie de legătorie de cărţi. Noua secţie
nii. O vreme n-a fost nevoie de pîine să se poată găsi şi are posibilitatea de a executa gravuri aurite, cum ar fi
de alte intervenţii. Cam doi gris, orez, făină, macaroane la titlul cărţii, numele autorului etc.
ani de zile. In ultimul timp, masur comerţul şi pe producători etc. Dar dacă alimentara e
însă, cetăţenii din Brad şi la doi paşi, mai are rost să
Gurabarza ne-au cerut să in ocupi cu ele un spaţiu de Noutăţi sînt şi pentru cei care doresc să-Si execute
tervenim din nou pe traseul care ai avea nevoie spre a diferite lucrări la comandă la secţia tricotaje. Secţia a
pîinii i uneori - nu îndeplineş ghe Balter, directorul comer Brad. fabricării sînt de fapt neca- barem la -cîteva centre. Nu organiza mai bine comerţul fost aprovizionată cu o bogată şi variată gamă de ma
te condiţiile de calitate, alte cial al O.C.L. mixt Brad. — Şeful de echipă nu ur lificaţi. Secţia a făcut reco am ajuns la nici o conclu cu pîine? teriale, tot într-o... bogată şi variată gamă de culori,
ori ajunge tîrziu la centre. — E din cauza făinii de măreşte cirarea şi de aceea mandări pentru calificare la zie. Despre faptul, sesizat de care vor satisface toate gusturile, preferinţele şi exi
Un localnic făcea această cartofi de slabă calitate, răs nu se face bine — constata locul de muncă, dar cursul — Nu putem face aşa ceva multe ori de 'inspectorul co gentele clientelei.
constatare: „Uneori poţi mîn- pundea inginera Gheorghiţa şeful de fabrică Viorel Do- se va deschide abia în anul — spune tovarăşul de la mercial, că pîinea are zgură
ca la Brad o pîine atît de bu Chindriş, şefa serviciului bîrcău. viitor. Lipsa de prevedere O.C.L. Nu avem la centre pe vatră, şeful de secţie ★
nă cum nicăieri n-am mîn- producţie din întreprinderea — Oamenii nu mă ascul- din alţi ani a conducerii în- spatii în care să punem sub crede că se petrece din cau A fost o vreme cînd secţia boiangerie nu dispunea
cat. Alteori însă e necoaptă de panificaţie Deva. Pe vi cheie produsele complimen ză că nu se respectă o dis de vopsele de bună calitate, deci şi calitatea lucrărilor
şi necreşcută". Dacă aşa stau itor vom fi mai exigenţi la tare şi pîinea nevîndută sea poziţie dată de dînsul de a
lucrurile, dacă aceiaşi oa recepţia acestei făini şi, dacă ra. se curăţa bine vatra cupto
nu avem din cea corespunză
meni, cu aceleaşi utilaje, fac Calitatea şi distribuirea Se sugerează mai multe po rului. Dar trebuie să bănuim
o dată pîine foarte bună, iar toare, vom face pîine fără sibilităţi de a se crea acest sau să ştim precis dacă oa
cartofi.
altă dală nu, asta înseamnă pîinii la Brad spaţiu, dar directorul adjunct menii din subordine respectă
multe, Am invitat, pentru lă — Piinea are dungi în sec al O. C. L. mixt rămîne sau nu dispoziţiile pe care
murirea „misterului" la dis ţiune, spune reprezentantul pe poziţii : „Nu se poate". le-am dat ?
comerţului. Acelaşi lucru l-a
cuţii fată în fată pe cîtiva constatat Ia un control efec Sigur, dacă nu vrem nici să Cele două „tabere" puse executate suferea. Prin strădania conducerii cooperati
dintre cei care fac pîinea şi tuat asupra lotului de pîine tă — se plîngea şeful de e- treprinderii îşi arată „roade încercăm a gîndi cum putem fată-n fată au mai discutat vei, a altor factori de răspundere au fost procurate
cîtiva dintre cei care... -o des ce pleca pe reţea în acea zi chipă Ioan' Holmic. le" acum. folosi mai bine spaţiul, nu se multe aspecte ale calităţii şi vopsele noi care oferă garanţia bunei calităţi pentru
fac, adică le-o vînd brădeni- şi inspectorul comercial Şte Numai făina e de vină, O altă problemă- o ridică poate. Şi iată, consumatorii distribuirii pîinii în Brad. Au toate lucrările executate.
lor. Curios fenomen, dar s-au fan Gali. cînd pîinea e mai rea ? Am transportul între orele 6-7 al din Brad care ar avea spe propus şi au acceptat solu
pus la această confruntare — Cauza, spune şeful de lăsat cititorul să vadă „pe specialităţilor la cele 12 cen cialităţi la prima oră nu le ţii. Sperăm că le vor apli La O.C.L. Alimentara Deva
întrebări care se ştiau şi secţie, Izidor Goldstein, e filieră" că de vină e o anu tre care vînd specialităţi. pot găsi la toate • centrele ca, Dealtfel, din moment ce
s-au dat răspunsuri care, de nesatisfăcătoarea modelare şi mită stare de indisciplină la — Nu e respectat graficul pentru că doi-trei factori de le cunoşteau, nu înţelegem Pe strada Lenin, din Deva, va fi deschis în cui'înd un
asemenea, se ştiau, ele în- depozitare. oameni în timpul procesului de livrare — acuză Gheor- răspundere din comerţul bră- de ce nu le-au aplicat pînă depozit pentru desfacerea vinurilor vărsate, în scopul
sumînd de fapt soluţii de tehnologic. Unii fac ce-i taie ghe Baiter. dean le cîntă în strună ges acum. Ar fi înlăturat unele consumului la domiciliu.-
rezolvare a problemei.- — Sau mai curînd insufi capul, nu ceea ce li se re — Nici nu poate fi cu mij tionarilor cu „nu se poate". nemulţumiri ale oamenilor,
— Consumatorii reclamă cienta cirare a maielei — comandă de conducătorii pro loacele de transport pe care .Mai e un „cîntec" şi cu a- născute, precum se vede,
că în miezul de pîine inter completa inginera Angela ducţiei. E adevărat, răul stă le avem noi — replică şeful ceste produse complimentare din cîteva mici neglijente şi Pentru locuitorii străzii Progresul şi ai celor înveci
Buzdugan de la comparti şi în faptul că circa o trei de secţie Izidor Goldstein. la centrele de pîine. Este cîteva divergente de păreri. nate a fost inaugurată de curînd o nouă unitate ali
mediară sînt impurităţi, mici mentul C.T.C. al întreprinde me din cei care fac munci Am propus comerţului să fa sau nu nevoie de ele, trebuie mentară cu autoservire.
puncte negre, spunea Gheor- rii tutelare a secţiei din calificate pe diferite faze ale cem aprovizionare de noapte să existe în centrul de pîi ION CIOCLEI
Recent, în complexul comercial do lingă autogara
din' Deva a fost deschisă o unitate pentru desfacerea
• pîinii şi produselor lactate, pentru consumul la domi
ciliu.
DEFECTOSCOP Unitatea pentru desfacerea pîinii, din strada Lenin,
din Deva, va fi modernizată. Aici se .vor vinde toate
la sesizările cetăţenilor încălzire centrală din apar • produsele de panificaţie, inclusiv specialităţile, precum
Revizuind instalaţiile de
şi ape minerale.
tamente, instalatorii de la De asemenea, alte 25 de unităţi alimentare au fost
Cîtiva cetăţeni din blocul E asigurînd apă caldă şi căldură lucrurile la punct nu sînt spri I.G.L. Petroşani au avut ne moaernizate, vopsite şi zugrăvite, dotate cu mobilier,
— recent dat în folosinţă — pentru blocul respectiv. jinit. plăcuta surpriză de a con agregate frigorifice noi, congelatoare pentru păstra
din microraionul 15 al Devei, Cum data a trecut, aşteptăm Tot despre refuzul de a i se stata că anumiţi cetăţeni îşi rea peştelui.
ne-au sesizat în repetate rîn scrisori — le-am vrea... «cal da condica să-şi noteze o ne- instalaseră robinetele pe calo Toate acestea vor asigura o mai bună servire a cum
duri asupra unor deficiente pe de — de la locatarii blocului . mulţumire ne-a sesizat şi An rifere şi sustrăgeau apă din
care le întimpină de cînd s-au X 2-1. drei Borş, din Hunedoara, str reţeaua de termoficare, fă părătorilor.
mutat în acest nou bloc, ale Din str. Constructorului, din Runcului nr. 2, de data aceas-\ ră să Ie pese că prin asta
cărui apartamente le-au cum Hunedoara, am primit o sesi ta la braseria „Gambrinus", •produc cheltuieli în plus la
părat prin O.C.L.P.P. Deva. In zare de la cititorul nostru, O- din Hunedoara. Dumnealui termoficare, cheltuieli ce se
principal, problemele ar fi: ab vidiu Petrescu. Ne scrie că spune că nu i s-a înapoiat co răşfrîng în mod egal asupra
senta trotuarelor de .acces la strada este impracticabilă, pli rect restul. tuturor locatarilor. Aceeaşi
bloc, pe o mare porţiune, din nă de gropi şi noroi, că s-au Maria Truţă, ajutorul şefu surpriză au avut-o instala
care cauză oamenii se înglo început lucrările de moderni lui de unitate de la „Gambri torii de Ia I.G.C.L. Brad. NOTE • NOTE • NOTE
dează în noroi, absenţa încăl zare, dar că apoi au fost lă nus", cu care am discutat şi
zirii, a apei calde şi reci) sate,.. baltă. căutat răspuns la sesizare, Cei de la I.G.C.L. Deva
blocul n-a fost racordat nici Şi la această sesizare răs ne-a spus : au constatat altceva: debi
la reţeaua electrică şi de gaz punsul l-am solicitat tot de la — Nu avem lucrători în u- tul de apă potabilă ce se Aşteptăm să consemnăm la
ele, tovarăşul ing. Pascu.' nitate care să refuze să dea pierde fără-rost în canale Cetăţenii din Tomeşti aceste trei probleme răspun
Am mers pe firul sesizări — Anul acesta arh moderni condica. Eu sînt de mulţi ani ar putea asigura consumul surile şi rezolvările date cţe :
lor. Locatarii avînd contracte zat multe,, străzi ale Hune aici şi nimeni nu mi-a semna de apă la cîteva sute de a- aşteaptă răspunsuri I.R.E. Deva, I.G.C.L. Brad, Dis
cu O.C.L.P.P., deci şi preten doarei, unele fără a fi prinse lat aşa ceva. Dimpotrivă, os partamente.. Aceasta în timp pensarul medical Tomeşti şi
ţii justificate la acest oficiu în planul iniţial. Din această pătară Elena Pop, cea despre ce I.G.C.L. are organizat un prin fapte bineînţeles consiliul popular
prin clauzele contractuale, arm cauză au fost perioade cînd care se scrie, este o lucră serviciu de intervenţii ca comunal.
luat legătură mai întîi cu şe forţele noastre erau dispersate. toare sîrguincioasă, corectă şi re, la cererea locatarului, O scrisoare primită de cu
ful oficiului, Fedorciuc Micis- •Promitem că în curînd şi a- cinstită. poate schimba un robinet, o rînd la redacţie de la cititorii
lav. ceastă stradă . o vom termina. Cititorii noştri qu ohservat că garnitură, r^pa/a un robinet noştri din comuna- Tomeşti, -în Vînzqtorii-
— In două săptămîni se va — Intr-una din dimineţile la fiecare sesizare a lor, pe cu plutitor în baie. Nu mai numele- cărora semnează' Epii-
termina prelungirea străzii Mi recente — îşi începe scrisoa care le-am confruntat cu cei vorbim de cercare uită-ro lian Oncu, ne informează de cumpârâtori
nerului şi vor avea cale de rea cititorul nostru Gheorghe direct vizqţi, am notat promi binetele deschise. spre 3 probleme nerezolvate
acces ; blocul este racordat la L., din Hunedoara, str. C. Po- siuni. împreună cu dumnea De aceea, de data asta, cum trebuie în această loca Intr-una din zile, mai pre
reţeaua electrică, dar la cea a rumbescu, blocul X 2, ap. 72 voastră să aşteptăm transpu defectoscopul îi vizează pe litate. cis în 6 octombrie, la maga
şantierului ; la 15 octombrie — am ieşit din schimbul de nerea lor în realitate, Bineîn apei locatari neglijenţi cu 1. A trecut o lună de zile zinul „Metal" din Simeria a
vor avea (deci, de cîteva zile ţeles, în paralel, qşteptînd instalaţiile de care se fo de cînd sătenilor de aici li sosit maşina cu marfă, O să
— Alo !, I.G.C.L.... trimiteţi urgent un specialist ca să-mi închi
trebuia să fie —■ n.n.) apă cal noapte şi împreună cu un co scrisorile cititorilor ziarului. dă robinetul din baie. Altfel să ştiţi că mă inund. losesc în apartamente. s-a luat sînge pentru stabili spuneţi că a mai fost ea, ma
leg de muncă am intra.t la
dă ; apă rece trebuie să fie, restaurantul „Metalul" pentru G. IGNAT rea grupei sanguine. Numai şina, cu marfă şi altă dată şi
poate să fi fost vreo defecţiu a servi o gustare. Era ora 9,00 că de atunci oamenii n-au că pentru asta nu trebuie con
ne ; referitor la gaz, locatarii şi în local se aflau doar doi mai intrat în posesia buleti sumat spaţiu în ziar. Maşina
să meargă la I.G.C.L. să în clienţi. Am nimerit în raionul nelor de identitate. Şi. cum respectivă aducea, între alte
cheie contracte — a răspuns ospătarei Maria Salade. Dum ţia de la 1 decembrie 1971. ştim cu totii că neavînd bule le, cîteva obiecte de uz gos=
dînsul la sesizările cetăţeni neaei stătea la taifas cu co Ce vina ore locatarul ? Nu-1 ia nimeni în seamă. Le tinele asupra noastră nu ne podăresc foarte căutate ţie
lor. legele. A trebuit să aşteptăm, gea e lege. In apartamentul putem deplasa prea departe mulţi cumpărători : căzi pen
Am luat legătura şi cu pri aproape o oră pentru a fi ser respectiv locuieşte Petru de casă, sătenii din Tomeşti tru baie şi sobe de încălzit
mul-vicepreşedinte al consiliu viţi. Nemulţumiţi de acest Poşta. Deci el, locatarul, Tre n-au făcut drumuri prea mul caro folosesc drept combusti
lui popular municipal, tovară buie pedepsit, nu cei care te în ultima vreme... bil petrolul. Obiectele respec
şul Alexandru Voiculescu. mod de a trata clientela, am Petru Poşta din Deva a după 8 luni şi 16 zile de cînd •du-i-şe chiria pe perioada nu ' şi-au făcut corect şi la 2. Comuna e de mult elec tive însă veniseră numai să
— Am fost pe acolo. E mult cerut condica de sugestii şi primit la data de 1 decem s-a mutat în apartament. De respectivă, Petru Poşta se timp datoria. trificată, dar tot de multă vre se plimbe pe la Simeria. Din
sesizări. Ospătară a refuzat
noroi. O -să luăm legătură cu categoric să ne-o deş, spunînd brie 1971 apartamentul nr. ce n-a obţinut-o ? Am adre trezeşte cu o adresă prin ca Omul s-a adresat cu o ce me stă cu uliţele în beznă, trei căzi şi trei sobe, două au
tovarăşii din conducerea trus că este încuiată în biroul şe 20, din blocul O 3, cartierul sat întrebarea tovarăşului re i se face cunoscut că are rere scrisă Direcţiei judeţe pentru că becurile arse n-au făcut imediat drumul înapoi
tului de construcţii. Ar fi bine fului de unitate, iar acesta Gojdu. S-a mutat în el prim-vicepreşedinte, Alexan o majorare pentru neplata la ne de gospodărie comunală mai fost înlocuite, hai să ne spre Deva, fără măcar să se
să vorbiţi şi dv. (noi, redac lipseşte. La insistentele noas şi în aceeaşi zi s-a prezentat dru Voiculescu : Nu cunoş- timp a chiriei de 700 lei! şi locativă. A arătat motive repetăm, de foartă multă vre-. fi dat jos din maşină. Le cum
ţia — n.n.) cu dînşii. Să-i în tre a schimbat placa afirmînd: la serviciul gospodărie co le pentru care i se percepe me... (Situaţie întîlnită în ma păraseră Octavian Mura, şef
trebaţi'cînd au de gînd să dea „Condica este la conducerea munală şi locativă al consi majorarea. Este înţeles. La joritatea satelor şi comunelor de depozit la I.C.R.M,, unitate
în folosinţă centrala termică T.A.P.L.". Chiar aşa să fi fost, judeţului, în fata căreia con care aprovizionează cu ridica
din microraionul 15 A. oare este un motiv .să aştep liului popular municipal, so- cererea lui se alătură un ducerea I.R.E. Deva nu mane ta astfel de articole, şi şoferul
Noi am încercat .în repetate tăm o oră pînă a fi serviţi în licitînd — pe baza adresei reierat prin care se propune vrează.,. „întrerupătorul" de Abusan Vasjle. Le-ap cumpă
•rînduri să vorbim cu tovară condiţiile cînd eram doar pa instituţiei la care lucrează — scutirea de majorare, majo rezolvare — n.n.). rat, le-au cumpărat, zicem, dar
şii din conducerea trustului. tru clienţi în local şi ieşeam eliberarea repartiţiei. Nu i s-a rare făcută fără temei pentru 3. Cu doi ani în urmă de ce le-qu mai şi plimbat la
Secretara tovarăşului director scriam lot la rubrica' noasţră Simeria ? In orice caz, pentru
Lugojan cunoaşte faptul că din schimbul de noapte, iar eliberat. A trecut apoi me tea în amănunţime cazul. I-a C.etăteanul se prezintă la Petru Poşta. Fără temei pen despre baia populară din co că vînzătorii-cumpărători nu
n-am reuşit. De aceea socotim personalul de serviciu n-avea . reu pe la acest serviciu, s-a recomandat cetăţeanului să diferite organe, arată că a so tru el, zicem noi, dar ar fi muna Tomeşti, -care do-qtunci cumpărau pentru ei, ci pentru
ce face ?
valabilă întrebarea pusă de rugat de funcţionarii care a- vină vineri (mîine n.n.) în licitat în repetate rînduri e- cu mult temei pentru func stă tot cu duşurile secate, deşi
tovarăşul Voiculescu, de loca Răspunsul l-am căutat la şe audienţă la vicepreşedintele liberarea repartiţiei, a intrat avem şi azi la îndemînâ răs alţii (e simplu, nu aveau ne
tarii blocului E: Cînd va fi ful restaurantului „Metalul", veau această obligaţie să-i de resort; ceea ce omul a legal în apartament, acesta ţionarii vinovaţi de la servi punsul Consiliului popular co voie de cîte două obiecte de
gata centrala termică ? Dumitru Marcu. elibereze repartiţia deoarece mai făcut... făcea parte din cota institu ciul amintit. munal Tomeşti, prin care se acelaşi fel), Inspecţia comer
Constantin Ursan, din Hune — Condica era în unitate, nu poate plăti chiria. Dar nu Dar lucrurile nu se termi ţiei la care lucrează, că are De ce a fost nevoie ca Pe angaja că baia o să funcţio cială le-a aplicat amenzile cu
doara, blocul X 2-1, ap. 32, întotdeauna se află la bar, a putut obţine repartiţia decît nă aici. Firesc, neplălind adresă de la această institu tru Poşta să bată pe la atîlea neze în scurtă vreme. Dar se
sesizează aproape acelaşi lu personalul avîpd indicaţia per chiria, mai precis neretinîn- ţie să i se elibereze reparti zice cu lucrătorii I.G.C.L, Brad, venite pentru încălcarea pre
cru, dar din Hunedoara. Adi manentă de a oferi condica la data de 16 august 1972, uşi ? Ce vinâ are dînsul ?' deşi plătiţi, n-au venit să facă vederii legii de organizare a
că lipsa apei calice şi a încăl cînd este solicitată. Dar să lucrarea. comerţului interior.
zirii. La această sesizare ne-a ştiţi că am multe necazuri cu
răspuns ing. Ladislau Pascu, unii dintre lucrătorii unităţii.
directorul I.G.C.L. Hunedoara : Din această cauză şi presti
— Cel tîrziu pînă la 15 oc giul restaurantului „Metalul", Pregătirile pentru iarnă ce C.A.P. Totesti — merele, iar
tombrie a.c. punctul termic nr. prestigiu recunoscut odinioară,- Se apropie „Săptămina economiei“. se fac în unităţile spitali să ni mvm inul . varza de la C.A.P. Haţeg.
7C va fi dat în folosinţă, el a scăzut mult. Pentru a pune ceşti sînt îndreptate' spre Toate cantităţile sînt mai
mari decît cele din . anul tre
Cum se va desfăşura? rezolvarea cîtorva proble cut, ceea ce ne dă garanţia
me importante : aproviziona
rea cu alimentele trebuitoa 1 că totul va fi bine pregătit
Concursul „Cel mai Iun difuzor în perioada 25-31 octombrie, peste mai puţin de o săptămî- loane, cabinete de consulta PMGÂTIMlf I ! Ăl lili m\ ră corespunzătoare în saloa
re ; asigurarea căldurii în sa
şi asigurat pentru iarnă, bol
— In acest an, „Săptămîna economiei" se va desfăşura
navii noştri vor avea căldu
ţii, holuri ; revizuirea şi re
nă — a precizat tovarăşul Leon Băţ, director adjunct al Di
pararea instalaţiilor de apă,
ne şi cabinete, iar masa pen
recţiei judeţene C.E.C. canalizare, termoficare, a u- gătirile care se fac pentru fi pus la punct pînă la so tru ei va fi consistentă, gus
voluntar“ se a propie de sfîrşit ment ? şilor, geamurilor şi asigu iarnă în toate unităţile me- sirea frigului. Am completat toasă şi mai bine pregătită
— Ce pregătiri se fac pentru întîmpinarea acestui eveni
şi cazarmamentul. O proble
dico-sanitare. .
rarea încălzirii la bordul au
— ne-a asigurat dr. Victor
— Din cadrul pregătirilor pentru buna desfăşurare a „Săp-
La Spitalul unificat din
tămînii economiei“ iac parte mai multe acţiuni.' Aş' sublinia tosanitarelor din dotarea spi Brad am nimerit într-o zi mă încă nesolutionată în Alicu.
totalitate este cea a încălzi
talelor.
cîteva: popularizarea desfăşurării acţiunii de economisire Problema nerezolvată este
In întreprinderi şi institu raşe şi şcoli activează difu în judeţul nostru prin .staţiile de radioficare, explicarea sem Acestea au fost, de fapt, cînd pregătirile erau în toi. rii la bordul autosanitarelor. şi aici cea a autosanitarelor.
ţii, în şcolile din judeţ, îşi zori voluntari cu multă ex nificaţiilor „Săptâmînii. economiei", a economisirii în gene problemele a căror rezolva O echipă a I.G.C.L. Brad, Multe dintre ele sînt într-un Maşinile sînt cam vechi, nu
desfăşoară munca zi de zi şi perienţă cîştigatâ de-a lungul ral pentru fiecare cetăţean chibzuit, a multiplelor avantaje re am urmărit-o la cîteva condusă de Pavel Derji, e- grad înalt de uzură şi nu au încălzire la bord, se de
difuzorii voluntari ai presei anilor, care au obţinut me oferite depunătorilor la C.E.C. spitale unificate din judeţ- xecuta extinderea reţelei de dau siguranţă în exploatare, fectează des şi nu se pot re
centrale şi locale, ai publica reu rezultate bune în popu In şcolile din judeţ se vor prezenta elevilor, în cadrul Dar să redăm pentru început termoficare la garajele pen- mai ales că deservim loca- para din cauza lipsei piese
ţiilor pentru copii şi tineret. larizarea şi difuzarea presei. orelor de dirigentie, diferite materiale cu privire la impor declaraţia pe care ne-a fă lor de schimb.
Aceşti oameni, aproape 500 Dintre aceştia, ZenovicaGot, cut-o dr. Theodor Bădău, di Dealtfel, aceasta este o
la număr, duc zilnic în rîn- Irina Lucaci, Susana Ionaş, tanta, binefacerile şi profundele semnificaţii pe care le are rectorul Direcţiei sanitare a In unităţile spitaliceşti problemă nerezolvată Ia ma
durile salariaţilor, tovarăşi Octavia Curtean, toţi din economia pentru fiecare om, iar ziua de 26 octombrie va fi judeţului nostru, referitoare joritatea spitalelor din judeţ.
lor lor de muncă, ziarul ori C.S.H. ; Ioan Lascău, Viorel declarată „Ziua elevului econom". In mai multe şcoli din la modul în care se desfă Dar, privitor , la încălzirea
publicaţia preferată. Uieţ, de la „Victoria" Călan, judeţ se va organiza „Coltul elevului econom", în cadrul că şoară pregătirile de iarnă : bordului autosanitarelor ştim
In fiecare an aceşti harnici sînt cei mai destoinici. ruia vor fi expuse diferite materiale ilustrative pentru ac — In acest început de se tru autosanitare şi birouri. lităţi de munte, cu drumuri că la staţia judeţeană de
difuzori ai presei, ai cuvîn- Un mare sprijin primim şi ţiunea de economisire în rîndurile elevilor. zon rece, în toate unităţile — Ne-qm angajat să ter grele. salvare s-a aplicat o inovaţie
tului tipărit se află în con din partea cadrelor didactice — Asezămintele de cultură, unităţile comerciale vor fi spitaliceşti pregătirile pentru minăm toate lucrările pînă Combustibilul era asigurat ingenioasă, cu rezultate deo
curs. Concursul „Cel mai şi a unor elevi care^îşi aduc atrase, ca şi în alţi ani în această vastă acţiune de popu iarnă s-au desfăşurat cu in la 1 noiembrie a.c. — ne-a şi la spitalul din Haţeg, deşi sebite. Este surprinzător că
bun difuzor voluntar", care contribuţia la difuzarea pre larizare a avantajelor economisirii ? tensitate sporită, cunoscîn- spus Pavel Derji. Dacă mun lemnele nu sînt în cantitate ea nu este generalizată, a-
se încheie în luna decembrie, sei pentru copii şi tineret în — Bineînţeles. In cadrul căminelor culturale, caselor de cul du-se că şi de modul în care ca necalificată — săpături suficientă. Dar pentru ca a- plicată la toate maşinile de
cînd celor mai buni din cei şcoli. Aşa procedează profe tură, cluburilor se vor prezenta conferinţe pe tema economisi se vor finaliza aceste pregă etc, — va fi executată de sa restea să ajungă, sobele din salvare, de pe urma ei nea
buni li se vor acorda stimu sorii Ioan Popovici, Iuliana rii la C.E.C. De asemenea, în cadrul programelor brigăzilor tiri vor depinde buna îngri lariaţii spitalului, cum ni s-a policlinică s-au transformat vînd decît de cîştigat toti
lente, constînd din premii în Peter, Ladislau Hon şi alţii, artistice de agitaţie vor fi incluse subiecte privind economi jire a bolnavilor, nivelul de promis, credem că putem în centru arderea cu cărbuni. cei care apelează la servici
obiecte. din Hunedoara. sirea. acordare a asistenţei medi cheia lucrările şi mai repede. Aşa că numai în saloanele ile salvării.
Concursul urmăreşte creş Acum, cînd această fru In municipiile Deva, Hunedoara şi Petroşani se vor or cale. Pot să spun că, în ge In rest, pregătirile pentru spitalului, la casa de naşteri Din partea consiliilor popu
terea numărului de abona moasă întrecere între difu ganiza concursuri de vitrine, dotate cu premii, la princioa- neral, pregătirile s-au înche iarnă erau într-un stadiu a- şi la pediatrie se face foc lare comunale, orăşeneşti şi
mente, raportat la numărul zorii voluntari de presă se lele unităţi comerciale, vitrine ce vor populariza ideea de iat în jurul datei de 15 oc vansa't, Lemnele şi cărbunii exclusiv cu lemne. Geamu municipale, care coordonea
de salariaţi din întreprinde apropie de sfîrşit, am vrea economisire în rîndurile populaţiei, tombrie a.c. Ceea ce aş vrea se găseau, la' locul lor, că rile şi uşile sau revizuit şi ză şi răspund direct de buna
rea sau instituţia respectivă, ca rîndurile de faţă să In toate unităţile C.E.C. din judeţ se va organiza o Dro- să subliniez este că la une mara era asigurată în cea etanşeizat din timp de către pregătire pentru iarnă a tu
o mai operativă servire cu constituie un imbold în ac ' pagandă vizuală corespunzătoare, expunîndu-se materiale le circumscripţii sanitare ru mai mare parte cu cartofi, echipa de întreţinere a spi turor unităţilor medico-sani-
ziare la locul de muncă, de tivitatea lor pentru ca în fi semnificative privind economisirea rale primarii nu manifestă rădăcinoase, ardei pentru talului, de asemenea, s-au tare, de întreaga activitate a
contarea la timp a contra- nal- să ne fie cît mai greu In urma acestor ample şi diverse acţiuni, care vor re interes suficient pentru asi umplut şi pastă, mazăre fină reparat sobele, instalaţia e- acestora, se impune un plus
costurilor abonamentelor, să-i stabilim pe cei mai buni împrospăta pentru toti cetăţenii judeţului avantaje gurarea cu lemne a circum la cutir şi multe altele. lectrică şi cea de alimentare de" interes şi grijă în a fa
popularizarea celor mai inte dintre cei buni. le economisirii la C.E.C.. aşteptăm o creştere substanţială a scripţiilor, lăsîndu-i pe me — Furnizorii . noştri ne cu apă. voriza şi finaliza toate pre
resante publicaţii şi altele. dici să se descurce cum pot. dau cel. trebuitoare — ne — De la C.A.P. Ostrov — gătirile, mai ales că sezonul
In • întreprinderi ca C. S. ELENA MORARU numărului celor ce se prezintă la ghişeele C.E.C. pentru a-şi Or, este ştiut că autorităţile spune Marcu Acateu, şeful ne-a declarat dr. Victor Ali- friguros este de pe acum o
Hunedoara, I.C.L H., Uzina de la Direcţia judeţeană de depune şi păstra economiile. locale — comunale, orăşe serviciului plan şi organiza cu, directorul spitalului — realitate.
„Victoria" din Călan, în o- poştă şi ' 'ecomunicaţii Convorbire realizată de neşti şi municipale — au da rea muncii de lă spital. A- au fost aduşi cartofii, ceapa,
G. MOJU toria să sprijine direct pre- vem certitudinea că lotul va fasolea, rădăcinoasele ; do la GH. I. NEGREA