Page 66 - Drumul_socialismului_1972_10

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 530 © VINERI 20 OCTOMBRIE 1972

(Urmare din pag. 1)
52 de ani de ia greva
te unităţi acţiuni mai ferme în
direcţia adoptării acestui pro­
gram. Care vitezele de avansa­
rile respective, nu necesită apli­ generală din @c
in
unele
re
redusa,
obţinute
fronturi de lucru din exploată­
Pornind de la documentele asta — cu ce argumente vă cite pe un participant să o Pentru a folosi cit mai bine carea acestor proiecte ? Practica
de partid şi de la faptele puteti susţine afirmaţia — vă facă, iar dacă acesta nu scoa­ lăcerea, propagandistul tre­ a dovedit pe deplin eficacita­ „Grevele din 1918-1919, greva generală din 1920 - arăta- se­
concrete de viată, dezbaterea, rog, daţi un exemplu care să te în evidentă aspectele e- buie să rămînă şi el tăcui du­ tea lor, dar pasivitatea întilni- cretarul general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE
în sistemul învăţSmîntului de ilustreze punctul dumneavoas­ sentiale, apelează la un alt pă ce s-a asigurat că o între­ tă la unii conducători de uni­ CEAUŞESCU, in expunerea sa, cu prilejul aniversării a 50 de ani
partid, trebuie sS se caracte­ tră de vedere etc. Asemenea participant ş.a.m.d., pînă ce bare judicios chibzuită va tăţi îngreunează generalizarea de la’crearea P.C.R. - adeveresc creşterea avîntului revoluţionar,
rizeze prin i întrebări cu „sfîrşit deschis", obţine concluziile juste, Este . putea provoca participanţii să noilor forme de organizare a afirmarea tot mai puternică a clasei muncitoare ca cea mai avan­
— un înalt spirit de com­ adică acelea la care nu se greşit să se permită unuia continue discuţiile. Deseori muncii. Organizaţiile de partid,
bativitate partinica Împotriva poate răspunde cu Da sau Nu, sau mai multor cursanţi să unul dintre cursanţi va cere reprezentanţii oamenilor muncii sată forţă socială a societăţii româneşti".
lipsurilor şi neajunsurilor e- ori printr-o simplă afirmaţie, domine dezbaterea. Dacă dis­ cuvîntul şi tăcerea nu va du­ in comitetele de direcţie ale După încheierea primului răşii lor de muncă arestat!. 1920, greva primeşte un ca­
xistente la locul de muncB, tind să încurajeze un răspuns cuţiile sînt vioaie, interesan­ ra mult. Dacă totuşi răspun­ exploatărilor trebuie să deter­ război mondial, situaţia eco­ Datorită terorii dezlănţuite de racter general în toată Va­
în activitatea cursanţilor j gîndit. Un asemenea mod de te, multe persoane vor dori sul nu vine, cazuri foarte mine organizarea superioară a nomică' a României era de­ autorităţile militare, după lea Jiului,
— formarea şi dezvoltarea a formula întrebările condu­ să-şi spună cuvîntul, iar pro­ rare, propagandistul poate lucrului în abatajele frontale. zastruoasă. Un număr mare două săptămîni, greva izbuc­ Şi acum, ca şi altădată, au­
unor convingeri şi atitudini ce la înviorarea discuţiilor, la pagandistul are datoria să in­ adresa participanţilor întreba­ de întreprinderi şi-au închis neşte din nou, cu o mai ma-- torităţile trimit armata pentru
ferme, comuniste, împotriva fixarea şi aprofundarea cu­ dice cine anume s.ă răspundă rea pe care şi-a pregătit-o. . porţile, iar altele lucrau doar re intensitate. De data aceas­ a forţa pe muncitori să reia
fenomenelor şi manifestărilor noştinţelor, la confruntarea de la acel punct, după ce s-a a- Procesul de învâţămint în­ cu o parte redusă a capaci­ ta, cele mai mari ciocniri în­ lucrul. Cei care nu au reuşit
de indolentă şi superficiali­ păreri, la un schimb viu de sigurat că participantul res­ truchipează două laturi şi a- Programele tăţii lor do producţie. Situa­ tre muncitori şi armată au a- să fugă în munţi au fost a-
tate în muncă, a abuzurilor, idei şi opinii. Cînd omul este pectiv poate să aducă o con­ nume: elevii şi profesorul şi, ţia aceasta a dus la o tot mai vut loc la Lupeni. Greva a restati şi duşi sub escortă la
necinstei şi actelor antisocia­ pus în situaţia- de a demon­ tribuţie valoroasă în elucida­ respectiv, cursanţii şi propa­ mare creştere a numărului şo­ fost înăbuşită, iar 78 de mun­ lucru, dar chiar dacă erau in­
le, împotriva oricăror in­ stra ceva, de a convinge pe rea problemelor. Pentru a an­ gandistul cu experienţa sa. de redresare să merilor şi o înrăutăţire evi­ citori mineri, acuzaţi ca orga­ troduşi cu forţa în mină, ei
fluente şi mentalităţi retro­ alţii despre justeţea afirma­ trena pe unii cursanţi tScuti Cercetările ştiinţifice arată că dentă a condiţiilor de muncă nizatori ai grevei, au fost tri­ nu lucrau. Iată ce se spune
grade, burgheze, a concepţii­ ţiilor sale, el nu mai poate să ia cuvîntul, de multe ori folosirea raţională a mijloa­ şi de viată ale populaţiei. mişi la Curtea marţială din într-un act oficial despre a-
lor idealiste despre lume şi face aceasta prin definiţii sau e suficientă o simplă întreba­ celor auxiliare vizuale în tim­ se concretizeze Urcarea vertiginoasă a pretu­ Sibiu. cest episod: „Faptul că mi­
viată. citirea propriilor notite, ci re: „sînteti de acord ?“ şi, da­ pul expunerii lecţiei sau dez­ rilor, scăderea rapidă a sala­ Nemulţumirile se amplifică, nerii s-au opus cu atita dîr-
La pregătirea şi conducerea este nevoit să gîndească, să că persoana de-abia zice „da", baterii contribuie, la sporirea riilor reale ale' oamenilor zenie măsurilor represive şi au
fiecărei dezbateri propagan­ facă apel la suma de cunoş­ urmează firese întrebarea „de gradului de înţelegere şi în­ »o muncii au accentuat pauperi­ spiritul revoluţionar creşte, continuat circa 14 zile greva
distului îi revine sarcina de tinţe pe care le posedă, să-şi ce?". In alte cazuri, oamenii suşire a problemelor, captează zarea maselor muncitoare. In astfel că la 19 martie 1920 se datoreşte activităţii puter­
a urmări la cursanţi formarea expună astfel ideile încît să care şovăie, manifestă timi­ atenţia participanţilor, deoa­ sporită cererile şi cuvîntăriie repre­ muncitorii înaintează Direcţiei nicului grup comunist, care a
minelor din Petroşani un ul­
unei gîndiri politice proprii, fie înţeles. ditate, neîncredere în proprii­ rece se pun in acţiune atit zentanţilor tuturor categorii­ mobilizat şi a condus pe mi­
a deprinderii de a judeca şi centrii auditivi, cît şi cei vi­ lor de oameni ai rguncii şi timatum, în care se arată că neri, iniţiind diferite forme de
interpreta realităţile în mijlo­ zuali. de cărbune chiar în rapoartele organelor dacă în 24 de ore nu li se luptă, de la retragerea în pă­
cul cărora trăim de pe pozi­ statului burghezo - moşieresc satisfac cererile vor declara duri şi ocuparea galeriilor, pî­
ţiile ideologice ale partidului. © CUM SE CONDUCE O DEZBATERE? Referitor la capacitatea de apar o scrie de aprecieri ca­ grevă. Cum era de aşteptat, nă la demonstraţii de stra­
La fixarea problemelor pen­ reţinere a unui individ obiş­ re caracterizează situaţia la cele cerute nu sînt satisfăcrl- dă, ca aceea de la Vulcan".
tru dezbatere e necesar ca © ACTIVIZAREA LA LUĂRILE DE CUVlNT nuit intr-un sistem de instrui­ Un alt aspect care se mai care s-a ajuns. Formularea le, mai mult chiar, salariile
propagandistului să-i fie clar re, aceasta variază astfel : in semnalează încă la unele ex­ „Ne-a ajuns cuţitul la os şi care trebuiau să le fie plă­ După înăbuşirea sîrigeroasă
gradul de înţelegere a cursan­ @ EFICIENTA FOLOSIRII MIJLOACELOR AUXI­ ca/ul expunerii verbale (con ploatări, este legat de numărul nu mai putem răbda", precum tite, nu se achită nici la 20 a grevei, au urmat tot felul
ţilor şi măsura în care dez­ LIARE VIZUALE ferintel se retine 1/6—1/10 posturilor in regie plasate la şi altele de acest fel expri­ martie. Şi, aşa cum ne-o do­ de represiuni şi percheziţii a-
baterea se corelează cu obi­ din ceea ce auzim (dacă nu suprafaţă. Cele mai multe ex­ mau nu numai situaţia extrem vedeşte un document al vre­ supra greviştilor, cu scopul
ectivele generale ale progra­ notăm) j pe cale auditivă şi ploatări au înţeles pe deplin de grea, ci constituiau loloda- mii : „Ne mai putînd îndura de a îndepărta în primul rînd
mului tematic. Se recomandă O condiţie pentru iniţierea le forte pot fi antrenaţi la vizuală se retine 1/3—1/2 din necesitatea reducerii lor, diimi- tă şi avertismente date gu­ mizeria. foamea, condiţiile comuniştii, pentru că, aşa
ca planul de dezbatere să fie unui schimb viu de păreri, dezbaterea problemelor, ru- ceea ce auzim şi vedem j în nuînd numărul de posturi la vernului privind hotărîrea de grele de muncă, nelegiuirile cum se arată într-un memo­
şi prigoana autorităţilor, mun­
cazul în care oamenii sînt
cît mai bogat, să cuprindă de opinii este şi aceea ca gîndu-i să facă un rezumat puşi să realizeze acţiunea suprafaţă chiar sub cel indi­ luptă a celor exploataţi şi a- citorii mineri, români şi ma­ riu, „înaintea grevei munci­
cele mai principale probleme, propagandistul să pună întot­ oricînd în timpul discuţiei, pentru care s-au pregătit se cat, fără a afecta buna desfă­ supriţi. ghiari din Petroşani au de­ torii erau stăpîniti cu desă-
dar el nu trebuie neapărat să deauna întrebările cu dorinţa şi în special la sfîrşit. şurare a producţiei. La minele clarat grevă la 22 martie vîrşire de ideile comunismu­
oglindească fidel capitolele sinceră de a prilejui elucida­ reţine 1/2—3/4 din ceea ce Paroşeni, Livezeni, Lupeni şi U- Intr-un asemenea climat, în 1920, grevă; care la 26 martie lui şi ale internaţionalei co­
fac. Acest adevăr subliniază
din lecţie. In discuţii se poa­ rea problemelor abordate, for­ Există întotdeauna tendinţa ricani se pare că nu există incă judeţul Hunedoara şi în spe­ a cuprins şi Aninoasa, Petri- muniste".
te pune chiar şi o singură mularea unor concluzii valo­ ca participanţii la discuţii să importanta pe care o capătă o preocupare stăruitoare in a- cial în Valea Jiului, unde se la şi Lonon, numărul mineri­ Cu toate acestea, greva ge­
problemă, dacă socotim impe­ roase. Ca urmare, întrebările se abată de la subiect. In ca­ din punct de vedere al efi­ cest sens. Posturile în regie sint afla unul dintre cele mai pu­ lor aflaţi- în grevă, în această nerală din octombrie 1920 a
rios necesar,’ avînd în vedere trebuie astfel formulate încît zul cînd se relevă probleme cientei expunerii sau dezba­ peste cele planificate, influen- ternice detaşamente ale mun­ zi, ridieîndu-se la 9 000". constituit apogeul şi totodată
terii folosirea unor mijloace
o anumită situaţie specifică participantul să nu se simtă interesante, arzătoare pentru auxiliare corespunzătoare. A- ţînd astfel negativ activitatea citorimii din tara noastră, iau sinteza frămîntărilor sociale
ce preocupă oamenii din atacat, jignit. Orice încerca­ activitatea cursanţilor, dar ceste mijloace nu îndeplinesc, proprie a exploatărilor, îndeo­ fiinţă consiliile şi gărzile In asemenea împrejurări se din anii de avînt revoluţionar
grupa de studiu, respectivă. re de a „încolţi" un cursant care nu erau iniţial prevăzu­ sebi sporirea productivităţii muncitoreşti. Punînd stăpîni- apropie ziua de 20 octombrie, 1918—1920. Ea a scos în evi­
Şi într-un caz şi în altul pro­ sau de a înlătura din discu­ te în planul dezbaterii, se re­ numai funcţia de a face ca muncii. re vremelnic asupra puterii (înd în întreaga tară avea să dentă- combativitatea şi voin­
pagandistul nu trebuie să fie ţie pe cineva va avea ca e- comandă ca propagandistul să problemele să fie mai uşor După cum se poate consta­ militare şi civile, acestea au înceapă greva generală. O- ţa maselor, elanul lor revo­
subjugat planului. El trebuie fect, aproape sigur, solidari­ le dea curs, modifieîndu-şi înţelese de către cursanţi, dar ta, existenţa unor deficienţe în dat dovadă de multă maturi- bieclivul principal al ei a luţionar, demonstrînd că lupta
să ştie la un moment dat ce zarea cursanţilor cu respecti­ planul. Cînd însă apare peri­ ele ajută şi la clarificarea şi procesul productiv la unele mi­ lale revoluţionară. fost cucerirea de drepturi de­ proletariatului de pe meleagu­
anume poate fi modificat şi vul participant, contra propa­ colul abaterii discuţiilor spre organizarea logică a ideilor. ne mai îngreunează încă bunul La 5 ianuarie 19i9, munci­ mocratice, printre revendică­ rile hunedorene alături de. în­
în ce direcţie să orienteze gandiştilor şi astfel orice ac­ probleme secundare sau ab­ In- acelaşi timp, indiferent de mers al extracţiei de cărbune. torii din Valea Jiului se ridi­ rile grevei generale înscriin- treaga clasă muncitoare din
discuţiile, tinînd seama de im­ tivitate utilă va lua sfîrşit. stracte, încercîndu-se „despi­ funcţia îndeplinită sau de e- Fiecare cadru de conducere, că din nou la luptă, decla- du-se recunoaşterea sindicale­ tara noastră s-a ridicat pe o
portanta problemelor supuse carea firului de păr în patru" ficienţa mijlocului auxiliar specialist sau miner, trebuie rînd grevă. In timpul grevei, lor şi a comitetelor de între­ treaptă nemaicunoscută pînă
respectiv, • el întotdeauna va
se impune intervenţia propa­
dezbaterii, tot aşa cum uneori Nivelul discuţiilor dppinde gandistului. Pentru ca propa­ stimula interesul cursanţilor să-şi revizuiască cum se cuvine muncitorii mineri din Lupeni, prindere, retragerea gărzilor atunci. Greva generală din
este obligat să dea curs unor însă, în ultima instanţă, de gandistul să aibă posibilitatea pentru studiu. Prin faptul că modul de lucru, pentru a trans­ Vulcan şi Petroşani au tinut militare din întreprinderi, în­ octombrie 1920 a arătat, tot­
probleme care iniţial n-au gradul de pregătire politică, să facă acest lucru, lui tre­ le prezentăm ceva — mai cu pune in viaţă măsurile propu­ mai multe adunări, cu prile­ cetarea represiunilor împotri­ odată, că proletariatul are
fost prevăzute în plan. ideologică şi culturală a buie să-i fie clară , ideea pri­ seamă atunci cînd mijlocul se. De fiecare dată minerii au jul cărora au cerut mărirea va membrilor organizaţiilor nevoie, în primul rînd, de un
cursanţilor, de faptul că dez­
dovedit că sînt oameni de cu-
Calitatea discuţiilor depin­ baterea este precedată de un vind modul de discutare a auxiliar respectiv a fost spe­ vint, că ştiu să-şi respecte sar­ salariilor, acordarea de ali­ muncitoreşti etc. Greva s-a partid marxist-leninist capabil
mente şi îmbrăcăminte, pre­
manifestat tot mai puternic în
de în mare măsură de cali­ studiu individual temeinic, fiecărei probleme, laturile şi cial confecţionat pentru ei — cinile pe care le au. Străda­ cum şi reducerea orelor de unele centre ale Transilvaniei, să-l organizeze şi să-l condu­
tatea întrebărilor puse de cuprinzător. In cazul în care aspectele care se cer a fi re­ participanţii îşi dau seama de nia fiecărui colectiv, sub di­ muncă, iar cu ocazia tratati­ îndeosebi în Valea Jiului, la că în luptă, ceea ce s-a înfăp­
propagandist. Acolo unde pro­ cursanţii posedă un nivel scă­ liefate, pentru ca dezbaterea consideraţia acordată, prin recta îndrumare a organizaţii­ velor dintre patroni şi mun­ atelierele din Simeria şi la tuit in mai 1921.
pagandistul imprimă o atmo­ zut de cunoştinţe, modalitatea să ajungă la o concluzie fi­ faptul că propagandistul se lor de partid, trebuie îndrepta­ citori, -aceştia din urmă au
sferă ,.de clasă", de examen, cea mai potrivită este expu­ nală instructivă. gîndeşte la ei în afara tim­ tă în continuare spre găsirea reuşit să obţină anumite re­ Călan. Inlr-un raport al In­ Prof. ION FRĂŢILĂ
pretinde răspunsuri „ca la nerea urmată de răspunsuri încă o chestiune care tre­ pului efectiv alocai lecţiei celor mai optime posibilităţi de vendicări. In acelaşi timp, spectoratului minier din Pe­ directorul
carte", adoarme iniţiativa, sau discuţii lămuritoare şi da-, buie avută în vedere, îndeo­ sau dezbaterii. Acest lucru a ridica activitatea productivă minerii au cerut autorităţilor troşani se arată că, în dimi­ Filialei judeţene
spiritul viu, creator. Unii pro­ că e necesar purtate chiar în sebi de propagandişti cu mai generează o anumită atitudine la cote tot mai înalte. militare să elibereze pe tova- a Arhivelor statului
pagandişti formulează între­ grupe mai restrînse. In de­ puţină experienţă. Se întîm- pozitivă a cursantului faţă de neaţa zilei de 21 octombrie
bări de felul acesta : „Nu cre­ cursul activităţii mi s-a înlîm- plă deseori ca de la înce­ propagandist, asemănătoare cu
deţi că..." şi apoi fac o afir­ plat, nu o dată, să fiu obli­ putul dezbaterii, fie pe par­ aceea a lucrătorului fată de r----------------^
maţie. O astfel de întrebare gat să pun de o parte planul curs, să se producă o tăcere maistrul său de la care a în­ smpsp m i
f
provoacă întotdeauna răspun­ de dezbateri pentru că oa­ în sensul că nimeni nu se a- văţat meseria. lipit? - -
sul „Nu!" şi atît... menii nu prea înţelegeau un­ nunţă Ia cuvînt. Cînd se face Stă la îndemina fiecărui Ä învăţa o
Propagandistului i se cere de voiam să ajung şi nu se tăcere într-un grup de oa­ lector sau propagandist, a
sa conducă dezbaterea în aşa îndemnau la cuvînt. Intr-o a- meni, foarte repede apare un punctelor de informare şi do­
fel incit oamenii să-şi expu­ semenea situaţie recurgeam sentiment neplăcut şi o sen­ cumentare din Întreprinderi,
nă pe larg, cu propriile lor uneori la metoda dialogului, zaţie de „presiune", care în­ instituţii şi comune de a con­ meserie
cuvinte, cele ce au studiat, să adică stăm de vorbă ca de la cepe să „forţeze" cursanţii să strui diverse materiale vizua­
emită păreri asupra proble­ om la om, discutînd diferite vorbească. Propagandistul sim­ le cu ajutorul cărora se pot
melor politice şi de viată, să fenomene ale realităţii con­ te şi el această „presiune" şi ilustra nivelul îndeplinirii prin­ E greu să mai concepem
aducă în discuţii fapte inte­ crete, fapte care-i interesau. în plus el se simte răspunză­ cipalilor indicatori economici, astăzi că omul, o fiinţă su­
tră­
mai
resante care să declanşeze Şi în acest fel, oamenii se tor fată de cursul pe care-1 dinamica producţiei şi pro­ perioară, fără poate să fără însu­
muncă,
iască
dezbateri active, pline de în­ antrenau în discuţii, ridicau conduce. De aceea, el se va ductivităţii muncii, a preţului şirea unei profesii, a unei me­
văţăminte, să ofere soluţii tot felul de întrebări la care simţi de două ori tentat să de cost, gradul folosirij capa­ serii. A învăţa o meserie, a
concrete în rezolvarea unor doreau un răspuns. vorbească şi în acest moment cităţilor de producţie şi a for­ învăţa deci să fii util societăţii
în
reprezintă
trăieşti,
care
probleme — legate de tema se iveşte pericolul, ca discu­ ţei de muncă, disciplina în mai mult decit o necesitate,
discutată — în producţie, la „Arta" propagandistului ţia să se transforme într-o producţie, dezvoltarea econo­ este o condiţie esenţială a e-
noas­
locul de muncă. In scopul de constă în găsirea celor mai conferinţă tinută de propa­ mică, socială şi culturală a lo­ xistenţei. In societatea cerin­
tră
socialistă,
această
a ajuta pe cursanţi Să-şi sis­ adecvate metode pentru an­ gandist. In această privinţă e ţă se înfăptuieşte prin voin­
tematizeze gîndurile, să jude­ trenarea la discuţii a tuturor bine să precizăm că de mul­ calităţii sau întreprinderii res­ ţa unanimă a tuturor mem­
care
ce singuri se pot formula în­ cursanţilor. Dacă doreşte să te ori tăcerea poale să fie fo­ pective. brilor. Iar cei meserii, transmit
tainele
dascălii
unei
trebări ca acestea : ce — un­ cu alte cuvinte, o fac prin
de — de ce — care este cau­ formuleze un rezumat, o pre­ lositoare. Cînd lac, oamenii IOAN BACINSCHI mijloace directe, simple şi din
za — concluzia dumneavoas­ cizare, pe măsură ce discuţia pot gîndi, este ca să zicem directorul Cabinetului toată inima. Iată cc poves­
tea un om care a învăţat me­
tră — ce vă. face să credeţi continuă, el trebuie să soli- aşa momentul „deliberării". judeţean de partid seria cam cu un sfert de veac
în urmă.
„...Eram elev şi ucenic în
Valea Jiului; făceam şi carte
şi lucru in in suflet chipul Port celor
şi
ateliere.
Eliberarea terenului Problemele doi meşteri care mi-au îndru­
acum
primii
paşi
meserie.
mat
în
disciplinei muncii în
Unul
şi
timp
asprit
vechi, din ei, de un comunist
de
dezbatere plenară necazuri, lucra la ciocanul
şi însămînţarea griului PETROŞANI. Aici s-a des­ pneumatic. călcăm stabilim învăţat
Cind
ne-a
pedala
cum
cioca­
să
să-i
şi
nului
bătaia
curind,
făşurat,
U.T.C.
comitetului de municipal al plenara din picior, şi-a scos ceasul
La ordinea de zi — genera­ de la mină şi l-a pus sub ba­
toare de discuţii şi măsuri ros. Am făcut ochii mari, cu
(Urmare din pag, 1) această unitate şi porumbului. Gh. Clep, Ion Brăilă, Tiberiu j fertile — a fost problema dis­
Din suprafaţa de 140 de hec­ Dănesc, Vaier Dihohi. Lăscuţ j ciplinei linerilor la locul de
tare, s-au recoltat pînă acum Balica şi şeful secţiei S.M.A., j muncă. Invitaţii şi prezenţi la Î N S E M N Ă R I
documenta­
dezbateri,
ca
zitată în condiţii optime. O ştiuletii de pe 80 de hectare, Ion Rişcuţa, au fost reparti- j rea bogată a materialului au
parte din cartofi, aproximativ Un- aport substanţial care me­ zaji la aratul şi semănatul cu i asigurat adunării plenare un
37 000 kg a fost predată în rită consemnat — relata ingi­ grîu al tarlalelor unde tere- j evident caracter de lucru, efi­
bază în contul obligaţiilor nerul şef al cooperativei, nul permite. După fiecare plug i cienţă. acelaşi prilej a fost a- toţi. Meşterul a apăsat pe­
Cu
contractuale. De asemenea, s-.a Marcel Stoicovici — l-au de­ nalizată problema pregătirii dala şi cilindrul de metal s-a
lucrat intens şi la porumb. pus elevii de la grupurile şco­ şi disc lucrează cîte o semă- j şi Încadrării in termen a adu­ prăvălit cu putere spre ceas.
Dar, nu s-a auzit nici o sîă-
şi
Din suprafaţa de 80 ha culti­ lare miniere din Petroşani şi nătoare. In două zile aici s-au j nărilor de Ia dări de seamă din F.S.II. Vulcan. .Maistrul Mi rcca Guta, Împreuna cu reglorul de maşinl-unclte Ştefan Han şt rimâtură. A tăcut de mai
organizaţiile
alegeri
vate cu porurrţb s-au strins Lupeni. Tinrp de două zile, Snsămînţat cu grîu circa 35 raza municipiului ca şi cite- strungarul Vilma Furi, execută reglarea unui strung automat pe ntru începerea lucrului la un multe ori mişcarea asta, pri­
ştiuletii şi tăiat cocenii de pe aproximativ 200 de elevi au hectare. 1. va probleme de cadre. nou reper. Foto: V. ONOIU vind în altă parte. Nu exa­
gerez, dar barosul se oprea la
mai bine de 30 de ha. Pre­ recoltat porumbul de pe 15 cinci milimetri deasupra cea­
şedintele cooperativei, Silviu hectare. sului I Celălalt meşter era tot
Virvoni, pe care l-am găsit forjor... Scotea in cleşte fie­
şi-l
punea
înroşit
rul
ni­
pe
în cîmp, la arat, ne-a infor­ PRIMELE HECTARE covală. Ii dădea două lovituri
mat că membrii cooperatori © Lucrări edilitar-gospodă- cret ce au de făcut, am trecut ce trebuie să mai facem pen­ najarea complexului de monu­ triotică cu celelalte consilii cu ciocanul şi ne întreba:
din unitate şi mecanizatorii ÎNSĂMÎNŢATE CU GRlU reştl executate suplimentar în la materializarea a ceea ce tru ca să putem realiza toate mente istorice de la Ţebea populare comunale. „Ce fac eu din fierul ăsta
depun eforturi stăruitoare valoare de 1 266 000 lei © ne-am propus. In fiecare sat şi lucrările suplimentare pentru şi-au adus contribuţia şi lo­ Angajamentul îmbunătăţit a Dacă nu ştiam, il mai lovea
de două ori şi iar întreba :
pentru a pregăti în condiţii Mecanizatorii de la ferma Prin munca patriotică a cetă­ circumscripţie electorală depu­ a putea întîmpina aşa cum se cuitorii din alte sate. Cetăţe­ fost realizat după cum urmea­ „Ce fac cu din fierul ăsta
prea
prost
Trebuia
optime terenul în care urmea­ I.A.S. nr. 4 Unirea au însă- ţenilor s-au construit 7 000 mp taţii, şi comitetele de cetăţeni, cuvine cele două evenimen­ nii din Baia de Criş au ame­ ză : construcţia a 7 000 mp să nu să fii fiindcă fierul, ca
şti,
în
ză să se însăminteze grîu. mînţat marţi grîu pe o supra­ străzi şl 0 000 mp trotuare © avind sprijinul organizaţiilor te : centenarul lui Avram najat cu forte proprii zonele străzi şi 6 000 mp trotuare fa­ mina meşterului meu, căpăta-
Marti, mecanizatorii Petru faţă de 18 hectare. Mecaniza­ S-au făcut lucrări de întreţi­ de partid, al organizaţiilor de Iancu şi al spitalului rural. verzi din fata caselor lor, şi-au tă de 6 000 şi respectiv 4 800 după primele trei lovituri,
forma
Vîrtopeanu şi Victor Iancu torii Gh. Băcălete, Ioan La- neri şi reparaţii pe 78 000 mp masă şi obşteşti, al membrilor Baia de Criş a fost împărţită reparat, construit şi vopsit mp angajament iniţial; la re­ s-o facă !“. piesei pe care dorea
au arat mai bine de 5 ha de z.ăr, Mihuţ Iurcovăt, pe care străzi şi trotuare, precum şi pe comitetului comunal de partid pe zone, stabilindu-se ce tre­ gardurile. paraţii de străzi şi trotuare s-au Aşa se învăţa o meserie pe
teren. i-am întîlnit în tarlaua numi­ 55 km de drumuri © Comu­ şi ai comitetului executiv al buie să se realizeze în fiecare Pentru zugrăvirea faţadelor realizat în loc de 63 000 mp la începutul revoluţiei noastre
Dascălii
erau
Ceilalţi mecanizatori din tă Hăţăgel, afirmau că toate na Baia de Criş a obţinut consiliului popular, au trecut zonă. Sarcinile au fost. repar­ la case, localurilor instituţiilor cu 10 000 mp mai mult, iar la socialiste. pricepuţi care, mun­
citori
vorba
secţie, Eugen Lăsconi, Arpad mecanismele şi utilajele au punctajul maxim şi aspiră la la mobilizarea maselor pen- tizate pe depulnti, comitete de şi unităţilor economice s-a sta­ reparaţii Şi întreţineri de dru­ unui bătrin, „ştiau face, dar
Cegez.y, au transportat cu re­ fost pregătite pentru a se pu­ primul loc în întrecere. muri în loc de 50 km s-au rea­ nu ştiau spune cum“. Astăzi,
morcile la baza de recepţie şi tea lucra şi noaptea la arat In urma consultării cetăţe­ lizat 55 km. Intr-un cuvînt condiţiile s-au îmbunătăţit de
o mie de ori. Există o reţea
la magaziile cooperativei a- şi semănat. nilor şi pe baza propunerilor în întrecerea patriotică dintre consiliile populare comunale toate angajamentele pe genuri numeroasă de şcoli profesio­
gricole recolta de porumb şi făcute de ei în cadrul adună­ de lucrări au fost depăşite în nale, cursuri de calificare etc.
toate
învăţămintul
de cartofi din cîmp. Nici un DUPĂ FIECARE PLUG, rilor populare şi al întiţnirilor mod substanţial. Pe întreaga Dar şi va fi legat, de conform
gradele
utilaj specific acestei campa­ O SEMĂNĂTOARE cu deputaţii pe circumscripţii comună s-au realizat lucrări sarcinilor trasate de Confe­
nii nu stă — afirma. Mihai electorale, ne-am propus să cu caracter edilitar-gospodă- rinţa Naţională a partidului,
producţie,
de
de
nemijlocit
Ştefoni, şeful secţiei S.M.A. Zilele sînt bogate în fapte realizăm în acest an, prin «UMIIili ASUMAU AU (1ST MKAll în sarcinile creării bunurilor ma­
resc şi de înfrumuseţare
din Peşteana. Pe mecanicul de de muncă şi pentru coopera­ muncă patriotică, un important valoare de 3 140 000 lei, rca- teriale pentru societate. Deci,
întreţinere, Aurel Ardelean, torii de la Toteşli. Preşedin­ •volum de lucrări de mare in­ A lizînd o depăşire de 1260 000 condiţiile materiale sint crea­
patriei
l-am văzut lucrînd pe tracto­ tele cooperativei, Pavel Turcu, teres obştesc. Iniţial ne-ar» an­ lei. Pe cap de locuitor s-au te, cetăţenii orizonturile noastre au
tuturor
deschis
rul părăsit de mecanizatorul ne-a informat cu justificată gajat, în întrecerea patriotică li făcut lucrări în valoare de 620 meseriilor. Şi oamenii urmea­
Axente Barboni, care a dat bucurie că numai în ziua de ce se desfăşoară între consi­ lei, fată do 395 lei cît revenea ză aceste 'Căi create de par­
bir cu fugiţii chiar în plin se­ marţi au muncit în cîmp peste liile populare comunale’, să clin angajamentul îmbunătăţit. tidul comuniştilor, conştienţi
că o fac în scopul înfloririi .
zon de lucru. Cum o putea 800 de oameni. Alături de realizăm lucrări în valoare de njnrar’ umoi T: obuie să remarc că în acest patriei lor şi a vieţii proprii.
sta acest mecanizator cu bra­ cooperatori au lucrat şi 150 976 000 lei. Acest angajament a tru finalizarea în practică a o* cetăţeni şi membri ni comite­ bilit, cu sprijinul specialiştilor an am realizat lucrări care în­ Ei ştiu, de pildă, că realiza­
de
ţele încrucişate, în aceste de elevi de la Grupul şcolar fost majorat, în cinstea Confe­ biectivelor stabilite a se rea­ tului executiv. Pentru fiecare de la Consiliul popular jude­ trec valoarea celor realizate rea cincinalului înainte sporirea
la
termen
duce
va
zile în care toti coopera­ minier din Lupeni. S-au recol­ rinţei Naţionale a partidului şi liza prin muncă patriotică. în ultimii doi ani. valorilor materiale şi spiri­
torii şi colegii lui mecaniza­ tat în cîteva zile cartofii de a celei de-a 25-a aniversări a In timpul anului au apărut lucrare s-au stabilit termene ţean, o paletă de culori adec­ Toate aceste realizări sînt tuale, a avuţiei naţionale ai
tori sînt angajaţi cu toată pe 90 de hectare, din 100 proclamării Republicii, la concrete de execuţie, forţele vată, ţînîndu-se seamă de tra­ rodul hărniciei şi strădaniei cărei proprietari sint ei înşişi.
De aceea, avem toate moti­
fiinţa, pentru strîngerea grab­ cultivate, şi porumbul de pe 1974 000 lei. Trebuie să spun noi cerinţe din partea cetăţe­ şi mijloacele cu care se rea­ diţiile locale. Toţi cetăţenii au vele să ne întristăm, să ne
nică a recoltei, pentru recu­ 60 de ha, din 150 planificate. de la început că şi acest anga­ nilor şi venind în întîmpina- lizează. realizat aceste lucrări într-un depuse de cetăţenii comunei alarmăm cînd. vedem, pe ici,
perarea Sntîrzierii la însămîn- Şi, pentru că acţiunea de re­ rea acestora le-atu inclus în La construcţia trotuarelor timp relativ scurt. Toate lu­ noastre care în acest an s-au pe colo, cile un tinăr fără
busolă, fără un certificat de
ţări ? coltare se desfăşoară în con­ jament a fost îndeplinit şi de­ plan. La Baia de Criş, unde n- — 6 000 mp — s-au pus la dis­ crările executate au contri­ întrecut pe . ei înşişi. Activita­ meseriaş în buzunar sau, da­
Cooperatorii din Densuş diţii bune, consiliul de con­ păşit. nul acesta am sărbătorit cen­ poziţia cetăţenilor dalele de buit la ridicarea nivelului edi­ tea de gospodărire şi înfru­ că-1 are, cînd 13 vedem că nu
şi-au concentrat forţele pen­ ducere, specialistul unităţii, Cum am ajuns la obţinerea tenarul Iui Avram Iancu şi ol beton şi nisipul. întreaga ma­ litar gospodăresc şi al celui museţare a comunei, a tuturor şi-l pune în valoare prin
muncă. Lor, acestor puţini in­
tru strîngerea de urgentă a inginerul şef Visarion Cvaşa, acestui important succes ? Du­ spitalului rural, a fost necesa­ noperă a Tost depusă de cetă­ estetic al localităţilor compo­ satelor va continua pe mul­ divizi, le-am recomanda să pri­
cartofilor. Zilnic au lucrat la şi-au îndreptat atenţia pe li­ pă definitivarea planului de ră realizarea unor lucrări im­ ţeni, consiliul popular nsigu- nente, fapt care a făcut ca co­ tiple planuri, iar cetăţenii co­ vească cu mai multă atenţie
adunatul cartofilor — ne re­ nia impulsionării însămîntării lucrări şi adoptarea lui de că­ portante pentru înfrumuseţa­ rind doar asistenţa tehnică. muna noastră să obţină din munei noastre vor cinsti cea la ceea ce se întimplă în jurul
lor. Să înveţe din ceea ce
lata preşedintele Consiliului griului. Pentru ca întreaga tre comitetul executiv al con­ rea localităţii. Aceasta nu se Un alt exemplu : la amenaja­ partea comisiei judeţene de or­ de-a 25-a aniversare a procla­ alţii au învăţat, fără să aibă
popular al comunei Densuş, suprafaţă planificată de 350 siliului popular, am defalcat putea face decît prin include­ rea parcului în care s-a ridi­ ganizare şi urmărire a între­ mării Republicii cu noi reali­ asemenea condiţii. Şi să înţe­
Băiut Drăghin — mai mult de hectare să se poată însămîn- sarcinile pe sate, circumscrip­ rea unor lucrări care iniţial nu cat obeliscul lui Avram Iancu, cerii patriotice, atît în prima zări pe tărîm edilitar-gospodă- leagă că tot efortul făcut pen­
tru a le crea cadrul cel mai
150 de cooperatori. Se spe­ ta într-un timp scurt, mecani­ ţii electorale şi comitete de au fost prevăzute. au participat la muncă şi lo­ cît şi în cea de a doua etapă, resc. larg şi cuprinzător de afir­
ră ca în două zile să se adu­ zatorii Viorel Tămăşiloni, Si- cetăţeni. Folosind un larg ac­ Avînd o permanentă legătu­ punctajul maxim. Acest suc­ GHERASIM TRIFA mare prin muncă trebuie pri­
ne recolta de pe întreaga su­ mion Mălăiştean, Ion Mihu- tiv obştesc, iar deputaţii si ră cu cetăţenii şi bazîndu-ne cuitorii din alte sate ale co­ ces ne permite să aspirăm la primarul comunei vit ca o înaltă obligaţie so­
cială.
prafaţă de 25 ha cartofi. A- toni, Teodor Nicodim, Valen­ cetăţenii ştiind în mod con­ pe sprijinul lor, am discutat munei. De asemenea, la arac- primul loc în întrecerea pa­ Baia de Criş MARIN NEGOIŢA
tenţie susţinută i se acordă în tin Simulescu, Marin Mărgău,