Page 67 - Drumul_socialismului_1972_10

«garaErai WIWWH
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 530 • VINERI 20 OCTOMBRIE 1972

BULETÎN MEDICAL
în legătură cu starea sănătăţii tovarăşului
Ion Gheorghe Maurer

In ziua de 19 octombrie 1972, tovarăşul Ion Gheorghe
Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului
Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Mi­
niştri, a fost supus unei intervenţii chirurgicale, la Bucu­
reşti, pentru cura operatorie radicală a unei mici eventra-
ţii a peretelui abdominal.
Intervenţia chirurgicală a decurs normal; starea post­
Pregătirea tinerei generaţii numită intimitate şi tendinţa operatorie imediată este bună.
nostru şcolii. „In acest pro­ Prezentă tot mai activă de a înlocui lecţia magistrală, Acad. prof. dr. THEODOR BURGHELE, ministrul
In spiritul unei Înalte conşti­
inţe socialiste este Încredinţa­
clasică prin alt gen de comu­
sănătăţii, prof. dr. I. JUVARA, prof. dr. I. BRUC­
tă de către partidul şi statul
nicare, mai direct şi .mai a-
ŢEANU, conf. dr. P. POPESCU, dr. M. CÎRSTEA,
ces multilateral de formare a propiat, prin dialog, dezbate­ KNER, prof. dr. E. PAPAHAGI, conf. dr. ŞT. ŞU-
re şi conlucrare. Climatul ba­
omului nou cu o înaltă conşti­ zat pe coparticiparea elevilor dr. G. LITARCEK, dr. I. CRISTEA.
inţă socialistă — arată tova­ la. procesul propriei lor for­
răşul Nicolae Ceauşescu — mări instituie în clasă o atmo­
un loc primordial 11 ocupă în- a profesorului-diriginte sferă de încredere şi optimism, Noi produse la „Colorom“
vătămîntul, ca factor princi­ un puternic sentiment de secu­
pal de educaţie şi cultură". ritate, dispoziţia spre coopera­
Această muncă este amplă, re, capacitatea de a aprecia Anul acesta în uzina Co- racteristici superioare desti- ;
complexă şi implică o înaltă şi recunoaşte cunoştinţele şi lorom, din Codlea, au fost naţi vopsirii firelor sinteli- j
responsabilitate. Cercetările experienţa altora, de a primi asimilate şi introduse în fa­ ce prin producţia cărora u- ;
de psihologie şi sociopedago-, în viata elevilor sugestii, de a împărţi "răs­ bricaţie 20 de sortimente de zina va înscrie în bugetul ;
gie relevă un fapt de o im­ punderea cu alţii. Se asigură coloranţi care prezintă o statului o economie de peste |
portantă capitală pentru înţe­ astfel cultivarea calităţilor pe mare rezistenţă la lumină, 22 milioane lei.
legerea acestei misiuni civice care le reclamă cu atîta in­ la ploaie şi spălare, redu- Concomitent, specialiştii ;
a şcolii. Orice eşec în etapa de sistentă societatea noastră,, ca­ cîndu-se astfel volumul chel­ au elaborat soluţii pentru j
formare a unui tînăr, în perioa­ lităţi care se formează prin tuielilor de import cu circa îmbunătăţirea calităţii unora j
da şcolarizării lui, conţine în nă permanent în atenţia noas­ cazului conduce spre această lecţii, prin lectură, prin mun­ cinci milioane lei valută. dintre produse, printre care j
antioxidantul H şi pigmen- ;
de
I.a
valo­
sine un eşec în viitoarea lui tră, pentru că încă se mai în- concluzie. Nu trebuie să uităm că, dar care datorează mult rificare întreprinderea de sere din se Sintandrei, in activitatea desfăşurare. Au fost, de asemenea in­
tomate
de
producţiei
plină
a
găseşte
activitate în producţie, în fa­ tîlnesc cadre didactice care însă că şcoala este instituţia ambiantei şcolare şi interrela- Muncitoarea Elena Buţlu, prezentă in fotografia de faţă, se nu­ cluşi în nomenclatorul pro­ ţii pentru imprimerie, de li- |
milie, în societate. gîndesc cam aşa: „repetenţi, căreif i s-a încredinţat rolul tiilor existente în. şcoală. mără printre cele mai harnice lucrătoare de la această între­ duselor noi coloranţi cu ca­ pul microdiv.
Privită din această perspec­ copii dificili, inadaptaţi, copii conducător al procesului de Un bun educator comunist prindere.
tivă, problema „rebutului" în problemă au fost întotdeauna formare a tinerei generaţii. nu trebuie să admită nicioda­
munca şcolară din societatea şi vor fi mereu". Această ati­ Cadrele didactice, profesorii- tă rebuturi în munca sa. El
noastră capătă cu totul o altă tudine este demobilizatoare, diriginţi trebuie să cunoască, trebuie să formeze un „des­
semnificaţie decît în societa­ indică o lipsă de înţelegere a să îndrume şi să ia măsuri a- tin" bun şi clar fiecărui co­ In salul Pricaz, directorul Vă răspundem
tea capitalistă. In capitalism, rosturilor majore ale şcolii decvate, la timp, şi în legă­ pil încredinţat de societate e- căminului cultural, Viorel
problema reuşitei sau eşecului noastre. Noile măsuri de per-. tură cu educaţia primită de ducatiei. Aşa cum arăta tova­ Igrel, ne relatează că pre­
este o problemă personală a fecţionare a învătămîntului în elevi în familie, să asigure răşul Nicolae Ceauşescu în gătirile pentru „trecerea in
fiecărui om. In socialism, pre­ care problema orientării şcola­ desfăşurarea unei acţiuni edu­ cuvînlarea la deschiderea nou­ revistă a brigăzilor artistice Iacob Iancău — Orăştie. muncitor, necalificat pentru lucru de 10 ore, vi se va ma­
gătirea tinerei generaţii devine re şi profesionale se pune pe caţionale de profil larg, să a- lui an universitar, la Cluj de agitaţie" au început, Ia Propunerile făcute de dv. la locul pe care-1 ocupaţi în ca­ jora salariul.
baze ştiinţifice oferă cadrelor
o problemă a întregii socie­ sigure corelarea şi coordona­ „... să pregătim tînăra genera­ lei şi repetiţiile formaţiilor Legea salarizării şi remuneră­ drul unilătii dv. — I.C.R.T.I. Doiniţa Corodeanu — Hu­
tăţi, a întregii naţiuni. In so­ didactice noi posibilităţi de a rea influentelor exercitate a- ţie atît din punct de vedere de dansuri şi echipei de tea­ rii muncii au fost trimise, Constantin Sas — Brad. nedoara. Conform prevederi­
duce o muncă susţinută pen­
cialism, munca instructiv-edu- supra elevilor de toti facto­ al cunoştinţelor de specialita­ tru. „Vrem să ne prezentăm prin Direcţia judeţeană pentru Scrisoarea dv. a fost trimisă lor art. 16 din Codul muncii,
cativă trebuie să fie o muncă tru prevenirea eşecului şcolar. rii educativi, determinînd un te, cît şi din punct de vedere probleme de muncă şi ocro­ spre soluţionare serviciului angajatul poate fi transferat,
Există cazuri în care vina
fără rebuturi. eşecului unui copil sau ado­ flux convergent al acestor in­ politic, ideologic, astfel ca tî- tiri sociale, Direcţiei legisla­ „combustibil" din cadrul în interesul serviciului sau
Şi totuşi, intrînd în şcolile lescent este aruncată în exclu­ fluente ale familiei şi şcolii. nărul de mîine, noua genera­ ţiei din Ministerul Muncii. O.C.L. Produse industriale De­ al producţiei, la altă unitate
noastre, mai întîlnim încă e- sivitate asupra familiei. Este a- Măsurile ce s-au luat pentru ţie, să poată duce în mod si­ Romulus Vasiu — Căinelu va. care vă va comunica răs­ din aceeaşi sau altă localita­
şecuri. Este adevărat, puţine, îmbunătăţirea activităţii extra- gur înainte cuceririle înainta­ de Jos. Nu puteti beneficia punsul la cele solicitate. te, cu sau fără schimbarea fe­
dar aceasta nu schimbă esenţa devărat că, în momentul cînd şcolare şi, respectiv, a con­ şilor, să ridice pe noi culmi de plata abonamentului deoa­ Andrei Piperiu — Orăştie. lului muncii sau a salarizării,
problemei. Ea trebuie să răraî- se constată eşecul, analiza tribuţiei organizaţiilor U.T.C. civilizaţia socialistă, să asigu­ lima rece Oficiul forţelor de mun­ numai cu consimtămîntul lui.
şi de pionieri în procesul e- Trustul judeţean de I.A.S. a Nu trebuia să acceptaţi tran­
ducatiei angajează prezenţa re viitorul luminos al patriei că Deva nu vă poate da ne­ dispus I.A.S.-ului Orăştie să sferul. Pentru clarificarea si­
tot mai activă a profesorului- noastre“. Trebuie deci să mo­ gaţie că din localitate . nu verifice încadrarea dv. şi în tuaţiei, adresati-vă comitetului
diriginte alături de elevii săi, bilizăm toate • resursele noas­ atitudini s-ar putea repartiza un alt cazul că aveţi un regim de sindicatului din întreprindere.
tre, ale familiei şi organizaţi­
Mai multă precum şi preocuparea lui de ilor de tineret, pentru a găsi Art. 25 din Legea nr. 12/1971
Vasîle Popesc — Haţeg.
a realiza o corelaţie strînsă şi
un echilibru armonios între locul fiecărui copil în lumea şi punctul 66 din anexa 2 la
activităţile educative de tip noastră clădită pe principiile aceeaşi lege nu se contrazic.
pentru atragerea şcolar şi acelea extraşcolare. eticii şi echităţii socialiste. Programul Universităţii serale Ambele arată că absolvenţii
liceului de cultură generală
Mutaţii de ordin calitativ tre­
buie să intervină şi în relaţi­ Prof. LIVIU MORARU onorabil la viitoarele con­ de marxism-leninism Deva pot fi încadraţi în funcţia de
cursuri“ — iată o aspiraţie
cititorilor ile profesor-elev, în sensul a- la Inspectoratul şcolar a activităţii artislice de a- tehnician principal dacă au o
inspector
propierii şi creării unui climat
vechime de 5 ani în funcţii
fâvorizant faţă de elevi, o a- matori din acest sat. LUNI, 23 OCTOMBRIE 1972: tehnice şi au absolvit un curs
al judeţului Hunedoara La polul opus, Virgil Să- — Economie, anul I — la Cabinetul judeţean de partid ; de specializare cu profil teh­
bău, directorul căminului
(Urmare din pag. 1) Evident, între carte şi radio- cullural de centru din Tur- — Economie, anul II — în sălile şcolii generale „Dr. nic. .
televiziune are loc în zilele daş.are o altă părere. In re­ P. Groza" ; Gheorghe Popa — Hunedoa­
— Filozofie anu II — la Cabinetul judeţean de partid;
tat. A căuta noi centre de in­ noastre o întrecere, dar deo­ NOTA REDACŢIEI: Nu de fonul în clasă? Este bine sau petate rlnduri criticat pentru — Construcţia de partid, anul II — la Cabinetul judeţean ra. Pentru împărţirea bunuri­
teres care să polarizeze citi­ camdată tiparul rezistă la puţine ori am întîlnit cadre nu este bine ca dirigintele să inactivitate — ultima dată de partid ; lor şi repartizarea copiilor în­
torii trebuie să constituie o „presiunea" mijloacelor mo­ didactice bine pregătite în spe- se ocupe în timpul acestei in ziarul nostru din 13 oc­ — Etică, anul II — în sălile şcolii generale „Dr. P. Groza" ; tre dv. şi fosta soţie,' trebuie
preocupare permanentă a bi­ derne de informare în masă. cialîtatea lor care însă mani- ore de motivarea absenţelor ? tombrie a.c., sub titlul „Via­ — Istorie, anul I — la Centrul militar judeţean. să vă adresaţi instanţei .jude­
bliotecarului. Crede cineva că Dar dacă radioteleviziunea re­ feslau reţineri ori teamă fa- Am putea continua cu între- ta culturală la Turdaş. Este, MARŢI, 24 OCTOMBRIE 1972: cătoreşti, singura competentă
doar cu cîteva vitrine sau o curge deseori la sondarea ce­ ţă de multiplele aspecte ce le bările, dar ne oprim aici. dar nu se găseşte f" — în — Economie, anul III — la Cabinetul judeţean de partid ; în soluţionarea cazului.
masă pe care stau împrăştiate rinţelor publicului, de ce n-ar implică ^ orele de dirigenţie. j dorinţa de a elucida cîte- Ioc de măsuri pentru ame­ — Construcţia de partid, anul III — la Cabinetul judeţean L. E. — Hondol. Dv. aii fost
n
broşuri se poate pune punct face acelaşi lucru şi bibliote­ Intr-adevar, ora de dirigenţie, va dintre aspectele acestui o- liorarea întregii activităţi, In de partid ; cea care nu ati 'respectat o
propagandei cărţii politice ? ca ? Clubul „Siderurgistul" cu tot materialul bibliografic biect de învăţămînt. invităm Ioc de a Unde spre ridica­ — Istorie, anul II — în sălile şcolii generale „Dr. P. Groza" ; dispoziţie dată de conducerea
Cartea politică trebuie mai din Hunedoara, după cîte ştim, existent, este considerată de cadrele didactice din judeţul rea acestei activilăli la ni­ exploatării.
viu lansată în circuitul idei­ a lansat un chestionat privind mulţi ca un teren nesigur unde nostru să şi exprim( , optiuni- velul altor aşezăminte de a- — Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I — la Cabi­ Ioan Sibişan — Deva. Nu
.
netul judeţean de partid ;
lor şi opinii^'.r cititorilor. (Nu propunerile, sugestiile, reco­ se ciocnesc tot felul de con- ] , să ne relateze din expe- cest gen din judeţ, dînsul — Etică, anul I — la Centrul militar judeţean. puteti beneficia de alocaţie de
e
s-ar putea organiza, de pildă, mandările salariaţilor C.S.H. n-.i cepln, unde pericolul ivirii rienţa lor, rezultatele' la care ne-a servit argumente de stat pentru copii în lunile în
o dd^batere lunară cu cititorii supra unor viitoare manifestări , COB^zuior este mai ^mare de- au ajuns> consideraţii perso- lipul „am grculăti", „nu MIERCURI, 25 OCTOMBRIE, 1972 : care pensia dv. Împreună- cu
unei cărţi nou apărută şi' oa­ 'polît'icft-ideologice şi cuîtural- . H e °kiecte de învaţă- a!e p desfăşurării ore- sini spijinit“, „ia Tudaş nu — Politica externă, anul I — la Cabinetul judeţean de cîştigul realizat sînt sui) ni­
n
asll la
meni care n-au citit-o, dar es­ educative. Pentru bibliotecă, min * lor de cliriqenţie. Scrisorile se poale face nimic“, ,,tine­ partid ; velul salariului minim pe eco­
te bine s-o citească?). Obi­ . concluziile unei anchete so­ Problema nu este uşoară, trimise vor fi publicate în or- retul nu vine Ia cămin" ele. — Sociologia religiei, anul I — la Cabinetul judeţean de nomie. (In baza instrucţiunilor
ceiul de a recomanda cărţi ciologice în scopul cunoaşterii întrebările sînt multe. Simt e- dinea sosirii la redacţie. La terminarea ,,expunerii de partid. Centrocoop nr. 9055/14 ianua­
sau bibliografii ar trebui în­ preferinţelor de lectură ale levii nevoia unui nou obiecl motive" directorul a înche­ DEZBATERE LA TEMA : Conţinutul, trăsăturile şi direcţiile rie 1971). Va trebui să depu­
cetăţenit cu prilejul fiecărei salariaţilor vor duce, fără în-' de studiu care să vizeze ceea Fără îndoială, o asemenea iat cu sentinţa : „M-am să­ principale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvol­ neţi eforturi pentru realizarea
manifestări culturale pe teme doială, la adoptarea celor mai ce alle obiecle le oferă ge­ dezbatere va constilui un aci turat. Mi-am dat demisia!" tate. Coordonatele principale ale dezvoltării economico-so- în viitor a unui volum spo­
social-politice, fie curs de uni­ corespunzătoare măsuri re­ neros ? Trebuie să se repete pedagogic şi educaţional util. ciale a României în perioada 1970—1990, stabilite de Con­ rit de încasări.
versitate populară, simpozion, clamate de formarea unui nu­ activităţi care de fapt sînt ini­ efort pe care-I dorim aşezat Două atitudini, două gresul al X-lea şi Conferinţa Naţională din iulie 1972 a I. G.— Boşorod. Adresati-vă
expunere, acţiune educativă măr cît mai mare de cititori, ţiate şi de către organizaţia în sluiba necontenitei dezvol- puncte de vedere privind P.C.R. oricărei agenţii C.E.C. şi ce­
pentru tineret ş.a. interesaţi în cunoaşterea, stu­ de pionieri sau U.T.C. ? Să ţări şi modernizări a Snvăţă- nobila misiune a educatoru­ Notă : Tema de dezbatere este valabilă pentru toate secţiile reţi amănunte în problema ce
O altă cauză care împiedică dierea şi asimilarea cărţii po­ aducem radioul şi magneto- mîntului românesc. lui. şi toti anii de studii. vă interesează.
creşterea numărului de citi­ litice, ştiinţifice, beletristice Programul începe la orele 18*00.
tori ai acestei biblioteci este ş.a. DOINA COJOCARU
marele interval de timp exis­
tent între apariţia cărţii la
librărie şi „intrarea" ei în bi­
bliotecă. Mai mulţi cititori în-
tîlniţi cu prilejul vizitei noas­
tre şi-au exprimat nemulţumi­ Aflăm din judeţ
rea fată de această nepotrivi­
re ( loan Boş, sudor-tăietor la
laminorul de benzi, Eugen
Udrea, electrician G.T.E., Gh, i INTERVENŢIE SALVATOARE „Camera roşie" este o ade-
Bujoreanu, macaragiu la sec­ / vârâtă surpriză pentru vizita-
ţia I furnale).
) De la un grup de munci- tori, avînd fondul îmbrăcat în
( tori de pe şantierul de im- întregime cu cristale purpurii, I
i bunătăţiri funciare din Ostrov Tavanul este ornat cu crista- ’
1 am primit o scrisoare in care le cubice extrem de limpezi,
Noi lucrări ^ ni se relatează despre o fap- unice in ţara noastră,
ţ tă lăudabilă, plină de urna-
beletristice ^ Intr-una din zilele trecute, ARHEOLOGICA
I unui muncitor i s-a incredin-
T ţat sarcina să execute o re-
După cum informează e- J paraţie la robinetul de la re- p _ „ . „„„„
diturile, iubitorii de litera­ zervorul de combustibil. Du- , a J e | area
tură vor găsi în librării noi pa ce a intrat -in rezervor, la )ucrîndu . se
lucrări din creaţia beletris­ un moment dat nu s-a mai ţ „ din strada De | avrancea , ,
tică naţională şi universală. auzit mc, o mişcare Dindu-ş. nr .' 15i au fost descop erite \
mai mu|te conducle din H
Printre noutăţile anunţa­ seama ca este vorba despre cera _ 1
te se află mai multe ediţii mi datînd din ioada Je .
un pericol, tehnicianul Ovidiu colebr 16 _ 17- Dupd felu , cum
bilingve, care înscriu într-o / Laza n-a mai ezitat nici o cli- . . . . " \
. ,
mai largă circulaţie inter­ l - A . . . . in rezervor şi l-a smt orientate, se presupune > t
1 pa. A ntrat
-
.
.
"
naţională operele unor mari 1 ^ . .. * , ca ele duceau spre Magna \ l i » \
\ scos afara pe muncitoru a r- ■
•
. .
. . . . .
1
scriitori români, între aces- : Cooperativa meşteşugărească „Haţcgana", din Haţeg, are şl o secţie de broderie manuală, o secţie a milnllor iscusite. Vă prezentăm un moment din tim­ ■ cărui viaţa era y ameninţata .. ,. Curia - azi muzeul arheolo- 1
* 1
din
tea, o culegere cuprinză­ pul lucrului din această secţie, condusă de Aurora Madincea. Foto: V. ONOIU \. _________________________ gic - deoarece, cu prilejul t
cauza asfixierii. Imediat munci-
toare de poezii ale lui L torul a fost transportat la unor lucrări de renovare, s-a ^
dezvelit aici un bazin de 2/2 1
George Bacovia, în versiu­ i spital unde intervenţiile fă- ^"şi "adine de"'^ metrC j
ne româno-rusă, şl volu­ i cute de medici l-au scos in „„ ----- — ___________ . au scos __ ________________.___._____ 1
mul de versuri „In marea ) afara oricărui pericol, lată o ce servea pentru colectarea \
trecere" de Lucian Blaga, — Ne numărăm printre ju­ /V pentru iarnă, s-a numărat şi. t dovadă grăitoare de curaj şi apei.
în limbile română şi spa­ deţele cu un bun transport In timpul iernii instruirea conducătorilor auto î bărbăţie, de grijă faţă de to- Descoperirea aparţine unor )
niolă. Se cuvin menţionate, in comun cu mijloace auto. şi taxatorilor, în mod deose­ ţ varăşii de muncă, faptă pen- membri ai cercului „Prietenii t
de asemenea, volumele Ine­ Avem însă şi un mare număr bit privind respectarea strictă tru care tehnicianului i se cu- muzeului", elevi la liceul „De- ,
dite „Rame" — poeme de­ de navetişti zilnici. Este ' cu­ a regularităţii curselor, resr vine toată lauda. cebal" — Mihai Rotea şi Re- i
dicate poetului american noscut că în condiţiile iernii pectării disciplinei în relaţiile mus Olaru. Cercetările sînt ^
Roy Mac Gregor-Hastie — transportul în comun este I l cu publicul călător, a grijii şi { conduse de profesorul Mircea i
şi „80 de poezii" de Marin înfruntat cu o seamă de greu­ atenţiei deosebite ce trebuie \ CREŞTEM RAPID D. Lazăr. }
Sorescu, primul prevăzut a tăţi. Vă rugăm să precizaţi, acordate elevilor-navetişti, pa­
fi tipărit în limbile română tovarăşe inginer, cîteva din­ sagerilor, în general, care nu )
şl engleză, iar celălalt în tre măsurile luate pentru ca vizionarea cu baterii' pentru fost revizuite şi reparate în ca şi, sălile de aşteptare ale trebuie sub nici o formă lă­ i Datele statistice Indicau, SENTINJA A FOST
limbile română /şi Italiană. ; toate aceste greutăţi să poată acumulatori, bujii incandes­ prezenta delegaţilor de la fie­ acestora să asigure cele mai saţi să aştepte prin statii, în / pentru anul 1968, in judeţul EXECUTATĂ
Reţin atenţia ‘şi cărţile i fi învinse, transportul în co­ cente, materiale antiderapante care autobază. Apoi au fost bune condiţii pentru călă­ frig şi intemperii. * Hunedoara, o vîrstă medie de
„Carmina latina" de Traian i mun să se desfăşoare fără şi altele. N-au fost scăpate din nou aduse la autobaze şi tori ? — Intr-un cuvînt... ^ 63,8 ani la bărbaţi şi 68,02 Sala căminului cultural din
Lăzărescu, o culegere de I perturbaţii. din vedere nici dormitoarele montate la ■ bordul • autobuze­ — Âu fost verificate şi puse — ...Am făcut cele mai mi­ i ani Ia femei. Peste doi ani, Gh elar 'era
versuri originale în limba ; —• Pe baza experienţei ier­ de in capetele de linii, desti­ lor, montare care se va în­ la punct instalaţiile electrice nuţioase pregătiri pentru ca 1 în 1970, bărbaţii „marcau" o arhiplină. Se adu-
latină, şl „Contrapunct" de ; nilor trecute, a învăţăminte­ nate personalului de bord, a- cheia, cel mai tîrziu, pînă azi, şi' de încălzire, au fost repa­ la iarnă transportul în comun \ creştere la vîrsta medie de nase lume multâ - cu mic - cu
Dumitru Ghişe, lucrare ca- j lor trase, pregătirile din acest sigurarea acestora cu cazar- 20 octombrie a.c., dată de la rate planşeele şi acoperişuri­ cu autobuzele noastre să se I 0,47 ani, adică, Ia 64,27 ani. mare ' sâ asculte şi să aprobe
re înmănunchează eseuri şi ; an pentru anotimpul rece au maroentul necesar, în prezent care toate autobuzele noastre le, s-au asigurat cantităţile de desfăşoare normal, fără. a crea J Femeile - mai puţin. Dar tot pedeapsa ce i se va da cri -
ele
fruntea
media
rninalylui
cu
\
de
Gheorghe
:
recidivist
studii despre Lucian Blaga, i început din timp, au fost mult toate pregătirile fiind înche­ combustibil necesar de-a lun­ perturbaţii în prezentarea pa­
P. P. Negulescu, Mihail Ra- j mai complexe şi mai amănun­ iate. gul iernii. sagerilor la locurile de mun­ l 68,05 ani. Odinioară, prin Chitaru.
lea, Tudor Vianu, precum i ţite, în aşa fel ca iarna să Convorbire cu ing. — Anumite drumuri de pe că, la şcoală, acasă. Sîntem ) anii în care viaţa omului nu In iulie 1953, Gheorghe Chi-
şi referiri la fenomenul li- j ne găsească bine pregătiţi din — Cum puteţi caracteriza SILVIU POPESCU raza judeţului mai produc ne­ bine pregătiţi pentru a în­ 1 era la mare preţ ca azi, spo- taru, om fără că păţii, a omo-
terar şi artistic românesc şi i toate punctele de vedere. starea generală a autobuze­ şeful serviciului transport cazuri în buna desfăşurare a frunta iarna, conducătorii ^ rul acesta la media de vîrstă rit bestial pe I. A., din Hune-
străin. —r Vă rugăm să vă referiţi lor aflate în rulaj, acum la călători de la I.T.A. Deva transportului în comun ? noştri auto sîntem siguri că * se obţinea în zece ani. Va să doara, faptă pentru care le-
Din patrimoniul clasic, i concret la cîteva măsuri de intrarea în iarnă? — Din păcate, mai sînt a- vor dovedi o înaltă conştiin­ 1 zică, creştem, din toate pune- gea l-a condamnat la 25 de
sînt reeditate, între alte- i pregătire. — Starea generală a auto­ semenea drumuri. Din cauza ţă în muncă pentru a învinge ^ tele de vedere, rapid. an ' rouncă silnică. A executat
le, „Istoria unul galben", i — încă din 'luna mai a.c., buzelor este bună. In cursul stării necorespunzătoare, a u- eventualele greutăţi. i 17 ani şi a fost eliberat con-
de Vasile Alecsandri, şi j au fost analizate la nivel de acestui an am primit multe vor asigura căldură în inte­ ■ nor drumuri, ca: Crişcior — Pe această cale, solicităm / diţionat. Dar la numai cîteva
„Istorisiţi din Ardeal", de j autobaze şi apoi de întreprin­ autobuze noi, cele necores­ rior. De asemenea, vrem să Buceş, Ilia — Vorţa, Dobra — călătorilor noştri de zi cu zi \ FRUMUSEŢI UNICE luni de , a eliberare a omorît
Mihail Sadoveanu. A văzut j dere toate deficientele ce punzătoare au fost casate. subliniem că au fost procu­ Pojoga şi altele, se produc să ne informeze operativ, con­ J cu cuţitul pe E. P., din Ghelar,
lumina tiparului, totodată, o ; s-au manifestat, s-au stabilit Autobuzele aflale în, rulaj se rate aeroterme şi .bujii incan­ explozii de cauciucuri, ruperi cret şi real asupra deficien­ Ţ Peştera de la Tecurl, din Oamenii din Ghelar, pre-
;
antologie a poeziei simbo- j măsuri concrete pentru ca a- prezintă Sntr-o stare tehnică descente de rezervă, în număr de arcuri, intr-un cuvînt, telor şi neajunsurilor ce le
liste româneşti. Lirica ro- ; cestea să nu se mai repete în şi estetică bună. suficient pentru fiecare 'auto­ transportul în comun este vor observa şi' întîmpina, toc­ ^ depresiunea Haţegului, conţi- zenţi în număr mare la pro-
mânească contemporană este j această iarnă. Planul de mă­ — Să insistăm puţin asupra buz. Avem asigurată deja şi mult îngreunat. . Consiliile mai pentru a putea interveni ţ ne cîteva frumuseţi unice, ces, au aprobat cu toată ho-
reprezentată prin noile vo- j suri stabilit prevede pentru problemei celei mai importan­ motorina necesară pentru populare din localităţile pe şi soluţiona prompt orice a- ţ admirate de speologi şi de tărîrea sentinţa pronunţată a- ^
lume de versuri „Dragoste j fiecare autobază obligaţii în te : încălzirea la bordul au­ funcţionarea acestor încălzi­ unde trec aceste drumuri-mai batere de la normele şi in­ i vizitatori. Impresionează aici supra lui Gheorghe Chitaru : i
supremă" de Victor Tulbu- i asigurarea cu combustibil, ve­ tobuzelor. toare. sînt încă datoare călătorilor strucţiunile de funcţionare a
re, şi „Restituire", de Vie- j rificări şi reparaţii, revizui­ şi nouă cu drumuri bune. transportului în comun cu i bogăţia de cristalizări trans- condamnarea la moarte. Zi- '
toria Ana Tăuşan. Vor a- i rea şi repararea, unde este — Tot în luna mai a.c., ae- — Ştiind că o bună perioa­ — Ce aţi întreprins pentru mijloacele noastre auto. / parente şi colorate, în nuan- lele trecute sentinţa a fost
părea, de asemenea, lucrări ; cazul,, a aerotermelor de la rotermele au fost date jos de dă de vreme călătorii aşteap­ instruirea personalului de i ţe de la roz, la roşu şi violet, executată.
în proză. bordul autobuzelor, etanşeiza- la bordul autobuzelor şi tri­ tă în autogări, vă rugăm să bord ? Convorbire realizată de
rea uşilor şi geamurilor, apro- mise la A.R.A. Sebeş, unde au precizaţi ce s-a făcut pentru — In cadrul pregătirilor GK. I. NEGREA