Page 70 - Drumul_socialismului_1972_10

TOS3Z?3gSffiZnZE2n!
■■■H—PMHm
■awgBeawgqgBPKpţpamasaggggHEgaBBBgBacgg^^
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 531 ® SIMBÀTA 21 OCTOMBRIE 1972

Programul Universităţii serale

de marcism-teninism leva

LUNI, 23 OCTOMBRIE 1972:
—• Economie, anul I — la Cabinetul judeţean de partid ;
— Economie, anul II — în sălile şcolii generale ,,Dr.
P. Groza" ,•
Munca poiiîică-mai aproape de — Filozofie, anul II — la Cabinetul judeţean de partid;
— Construcţia de partid, anul II — Ia Cabinetul judeţean
de partid ;
1
— Etică, anul II — în sălile şcolii generale ,,Dr. P. Groza' ;
oameni, de problemele producţiei — Istorie, anul I — la Centrul militar judeţean.
MARŢI, 24 OCTOMBRIE 1972:
— Economie, anul III — la Cabinetul judeţean de partid ;
— Construcţia de partid, anul III — la Cabinetul judeţean
de partid ;
Acestea au constituit di­ ca de partid din cadrul sec­ organizaţiei de bază să ma­ de. N.T.S., cît şi cele de par­ — Istorie, anul II — în sălile şcolii generale ,,Dr. P, Groza" ;
recţiile principale spre care ţiei, au făcut propuneri con­ nifeste mai mult interes pen­ tid se aplică uneori prea u- — Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I — la Cabi­
şi-a orientat preocupările bi­ crete, utile, de înlăturare a tru încadrarea posturilor- şor, fără a se investiga în­ netul judeţean de partid ;
roul organizaţiei de bază a acestor lipsuri şi neajunsuri, cheie ale producţiei cu mem­ deajuns cauzele, fără a se Comunistul Ursu Vasile, ajutor miner Ia sectorul I Musaritt — Etică, anul I — la Centrul militar judeţean.
stabili cu precizie adevăra­
secţiei cuptoare industriale de îmbunătăţire a muncii bri de partid, semnalizind ţii vinovaţi. La fel se pro­ al I. M. Barza, execută operaţia de perforare a găurilor de mi­ MIERCURI, 25 OCTOMBRIE, 1972:
reuşeşte
el
să
din cadrul C. S. Hunedoara, sub toate aspectele. 1 unele nereguli în această di­ cedează în acordarea unor nă. Dovedind o bună pregătire profesională, Foto: GH. I7VÎPARAT exe­ — Politica externă, anul I — la Cabinetul judeţean de
cute lucrări do bună calitate.
de la alegerile din 1970 şi —- Pe linia îmbunătăţirii recţie, să se ocupe mai a- avantaje materiale. Şi în a- partid ;
pînă în prezent. Care a fost condiţiilor de muncă — spu­ tent de pregătirea propagan­ ceastă direcţie noul birou al — Sociologia religiei, anul I — la Cabinetul judeţean de
aportul biroului organizaţiei nea maistrul Iacob Muntea- diştilor şi de desfăşurarea organizaţiei de partid va partid.
de bază, al tuturor comuniş­ nu — s-au făcut propuneri, învăţămînlului de partid, să trebui să-şi îndrepte mai DEZBATERE LA TEMA: Conţinutul, trăsăturile şi direcţiile
tilor la îndeplinirea acestor s-au întocmit planuri, s-au aplice cu mai multă hotări- mult preocupările, să inter­ Pionieri la siriusul recoltei principale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvol­
sarcini ? Ce a fost bun şi ce vină cu mai multă autori­ tate. Coordonatele principale ale dezvoltării economico-so-
anume a mai lăsat de dorit tate. Pionierii şcolilor generale bat, au lucrat din proprie i- ciale a României în perioada 1970—1990, stabilite de Con­
în cadrul secţiei? Ce răs­ din Ţara Haţegului slnt pre­ niţlativă o zi lumină şi au gresul al X-lea şi Conferinţa Naţională din iulie 1972 «
punderi revin noului birou @ Realizarea unor importante economii la materia­ — Ca membru al biroului zenţi, alături de cei mari, la realizat cifre impresionante a- P.C.R.
tit la cantitate cit şi la calita­
al organizaţiei de bază ? lul refractar, creşterea continuă a calităţii lucrărilor. organizaţiei de bază — şi-a acţiunea de recoltare a carto­ tea muncii. Ei au recoltat, Notă : Tema de dezbatere este valabilă pentru toate secţiile
filor, legumelor, porumbului.
Iată întrebările la care co­ început cuvîntul inginerul De curind, pionierii din lo­ depănuşat, tăiat şi Înmagazi­ şi toti anii de studii.
muniştii prezenţi la aduna­ © Reducerea numărului de absenţe nemotivate, îm­ Katra Francisc, şeful secţiei calităţile : Pui, Sîntămărie-Or- nat 1500 kg cartofi, 1 000 kg Programul începe la orele 18,00.
rea de dare de seamă şi ale­ bunătăţirea disciplinei de producţie sub toate aspectele. — recunosc că am avut şi lea, Băieşti, Livadia, RIu Băr­ porumb.
geri au dat răspunsuri cla­ eu unele lipsuri, şi ceilalţi
re, convingătoare, In deplin © îndrumarea cu mai multă competenţă a activită­ membri din birou. Dar tre­ A
spirit critic şi autocritic. De ţii organizaţiei U.T.C. şi de sindicat. buie să mai spun că nici
fapt, tonul acesta sănătos, © întărirea rîndurilor organizaţiei de bază prin dumneavoastră — masa de In fiecare zi din vîafa de pionier-—cîfr mai mulfre fapte
deschis, combativ, l-a impri­ comunişti — nu ne-aţi spri­ Oricît ne-am strădui nu
mat însăşi darea de seamă primirea de noi membri. jinit suficient. In fată ne putem reda întreaga încăr­
prezentată de secretarul or­ © Asigurarea unei bune desfăşurări a invăţămîntu- stau sarcini sporite însă pe cătură de semnificaţii ale u- demne de viitori comunişti
ganizaţiei de bază — Nico- deplin realizabile. Le cu­ nor cifre pe care ne este
lae Popa. lui politic. noaşteţi. Ele derivă din do­ drag să le amintim mereu,
Secţia cuptoare industriale cumentele Conferinţei Naţio­ în comparaţie cu cele de di­
nale a partidului, din hotă-
este un nucleu de muncă ririle partidului şi statului naintea perioadei numite Polivalenţa urni
dosebit de puternic şi de re sancţiuni celor care în­ nostru. Avem datoria de co­ tot semnificativ „anii noş­
important în imensul corp dat asigurări, dar s-au rea­ calcă disciplina de partid, munişti să milităm atent a- tri".
al C.S.H., avînd o întinsă a- lizat puţine lucruri. De a- să chibzuiască cu mai mult supra lor, să le transpunem Iată un exemplu: Hune­
rie de activitate şi aducîn- ceea, îmbolnăvirile profesio­ discernămînt în problemele de în viată la timp şi în cele doara anului 1930 avea 6256 iniţiative pioniereşti
du-şi o contribuţie substan­ nale se menţin la o cotă ri­ promovare a cadrelor, să mai bune condiţiuni. Să de locuitori. Hunedoara a-
ţială la producţia de metal dicată, învoirile medicale — vegheze permanent la întă­ muncim cu totii mai mult şi nului 1950 avea 6 biblioteci
a Hunedoarei. Comuniştii de de asemenea. rirea rîndurilor organizaţiei mai bine. Sintem ajutoare de
aici, toţi cei 400 de salariat — Tot despre grija faţă de bază. nădejde ale otelarilor şi fur- Cu un an în urmă, în luna Forumul naţional al pionie­ Paulina Barcan, recent primi­
ai secţiei îşi .cunosc bine a de om aş vrea să spun şi eu naliştilor. Să-i sprijinim să-şi octombrie, a pornit din Valea rilor, întrunit în această vară tă în U.T.C,, dar care şi-a în^
tribuţiunile, menirea şi mun cîteva cuvinte — a adăugat — Cred că biroul organi­ realizeze sarcinile, realizîn- Jiului o valoroasă iniţiativă de înalte şi semnificative eve­ scris numele în cartea de l'
cesc cu dăruire pentru rea muncitorul Grigore Bocăne- zaţiei de bază, noi comuniş­ du-ni-le noi întîi pe ale noas­ Semnificaţia pionierească sub forma unei nimente din viaţa partidului şi noare a unităţii cu o faptă
lizarea sarcinilor de plan te. Să ni se asigure condiţii tii mai vechi am manifestat tre, Sigur că şi ei ne pot chemări adresate tuturor pio­ poporului nostru, a organizat catalizatoare de fapte mari ?
Dovadă sînt rezultatele bu mai bune de lucru, pentru superficialitate în pregătirea ajuta pe noi. Le cerem a- nierilor din judef. ,,In fieca­ o dezbatere specială asupra i- Fireşte, nu numai cele ne­
ne înregistrate an de an, lu­ reducerea îmbolnăvirilor unor muncitori pentru a fi cest lucru. Să contribuim cu re zi din viata de pionier — niţiativei hunedorene, născu­ obişnuite, ieşite din comun,
nă de lună, de acest harnic profesionale, să colaborăm primiţi în partid — a remar­ totii la întărirea muncii po­ unor cifre o faptă demnă de un viitor tă pe locurile atîtor valoroa­ care presupun neapărat bra­
colectiv. Astfel, în ultimii mai mult cu beneficiarii lu­ cat muncitorul Gheorghe litice la secţia noastră de comunist". se iniţiative minereşti, i-.a dat vură şi curaj ci, în primul
doi ani de zile -— perioadă crărilor noastre — otelarii Leonte. Doar 10 muncitori cuptoare industriale, s-o îm­ Pe parcursul unui an, zia­ o înaltă apreciere şi a hotărît rînd, cele cotidiene, care sg
la care s-a referit d.area de şi furnaliştii • îndeosebi — primiţi în partid în timp de binăm permanent cu activi­ rul judeţean a cunoscut ne­ să fie extinsă pretutindeni în materializează înlr-o temeini­
seamă r— muncitorii de la unde, se ştie, gradul de po­ doi ani, la efectivul nostru tatea de producţie, cu viata numărate fapte individuale şi tară sub antrenanta deviză : că pregătire şcolară şi pentru
cuptoare industriale au rea­ luare este ridicat. De aseme­ de 400 salariaţi, este, după noastră. cu 5 200 de volume. Am pu­ colective ale pionierilor hune- „In fiecare zi din viata de pio­ muncă, într-o comportare e-
lizat economii de aproape 4 nea, este necesară o mai bu­ părerea mea, foarte puţin. doreni aureolate de entuziasm nier — cît mai multe fapte .¡xemplară în toate împrejură­
Dealtfel, această hotărîre,
tea spune aici cîţi locuitori
milioane lei la material re­ nă organizare a muncii, o Iar dacă ne gîndim că în a- exprimată în alte cuvinte are astăzi şi cîte biblioteci, pionieresc, de devotament şi demne de viitori comunişti". rile, în prezenta activă şi
fractar, au îmbunătăţit con­ mai atentă gospodărire, ma­ cest timp au fost scoşi din s-a desprins din cuvîntul Iăsînd ca semnificaţiile a- dragoste fată de patrie, par­ De la fapte şi acţiuni indi­ prestigioasă a pionierilor la
siderabil calitatea lucrărilor nipulare şi folosire a mate­ evidentă 21 membri de par­ majorităţii participanţilor la tid şi popor, atribtţte ce carac­ viduale la fapte şi acţiuni co­ viata social-politică şi econo­
de reparaţii şi revizii, redu- rialului refractar —- capitol tid şi au fost luaţi în evj- cestor progrese de-a drep­ terizează virsta fierbinte a lective, de la fapte şi acţiuni mică a localităţii, a judeţului,
cînd mult numărul rebuturi­ la care avem încă destule rientă 12 (plus cei 10 pri­ discuţii. Puternica organiza­ tul uimitoare să le pătrun­ cravatelor roşii cu tricolor : colective izolate Ia o adevă­ a ţării.
lor, şi-au corectat disciplina neajunsuri. miţi la noi), vedem că or­ ţie de partid de la secţia dem fiecare dintre noi. sîrguintă şi hărnicie la învăţă­
de producţie, au participat Al{i participant! la discu­ ganizaţia de partid a cres­ cuptoare industriale din ca­ Dar vom face o altă com­ tură, atitudine şi comportare rată mişcare de masă carac­ De aici a pornit iniţiativa,
cut doar cu un membru în
terizată de spirit revoluţionar,
mai activ la viata de organi­ ţii — printre care Dumitru doi ani (I). drul C.S.H. are forţa necesa­ paraţie, mult mat bogată în exemplară in toate împrejură­ exigenţă, dăruire şi combativi­ ochii celor peste două milioa­
ne de pionieri din întreaga ta­
Popescu, Ferancz Mile, sensuri: Hunedoara anului
zaţie. — Activitatea productivă ră să se dezvolte, să-şl îm­ 1972 are 19 000 de elevi şi rile, dragoste şi pasiune pen­ tate comunistă, de participa­ ră sînt îndreptaţi spre Hune­
Comuniştii au subliniat Gheorghe Moraru, Ion Mari­ a oamenilor trebuie mai bi­ bunătăţească întreaga activi­ studenţi. Mai bine de trei tru munca fizică, grijă pentru rea activă, cu iniţiativă şi doara. De la noi se aşteaptă
însă, după cum spuneam, o na, Iosif Avram, Petru Lăs- ne cîntărită — aprecia mais­ tate. ori populaţia anului 1930 1 păstrarea şi sporirea avutului răspundere, a fiecărui pionier foarte mult. Prin tot ceea re
serie de carenţe din activi­ cuş, Alexandru Szabo — au trul Emanoil Toma. Sancţiu­ Hunedoara anului 1972 are obştesc, curaj şi modestie, sin­ la viata de organizaţie, de o facem de acum înainte să ne
tatea productivă şl din mun­ recomandat noului birou al nile administrative, pe linie DUMITRU GHEONEA 22 de biblioteci publice, cu ceritate, spirit de dreptate, contribuţie entuziastă a tutu­ gîndim că iniţiativa noastră
189 270 volume, la care se prietenie şi respect reciproc ror pionierilor, după puterile trebuie să însemne un adevă­
adaugă alte 80 000 de bi­ s-au desprins pregnant din lor, la realizarea măreţului rat asalt de idei şi alte ini­
blioteci, ce-şi au locul şi faptele relatate de pionieri an- program de edificare a socie­ ţiative, de hărnicie şi entu­
rostul bine definit în case­ ticipînd cu un an înainte ce­ tăţii socialiste multilateral ziasm, de perseverentă şi e-
le tuturor hunedorenilor de rinţele şi Îndemnurile cuprin­ dezvoltate în' România, pro­ nergie pentru traducerea în
astăzi 1 se in chemarea forumului na­ gram elaborat de Conferinţa viată a sarcinilor*"pitSe de
SECŢII Oi PLATFORME Cit de vast ar putea fl un ţional al. pionierilor, . . . . . . . " cesta este drumul dezvoltării partid, cu înaltS încredere, în
Naţională a partidului — a-
......
fata noastră. Perseverînd pen­
Ecoul chemării, prelungit
comentariu pe marginea a-
mereu ascendente- a iniţiativei
cestor cifre, ce grăiesc de departe de graniţele judeţului, pornite dintr-un judeţ cu un tru afirmarea largă a acestei
nobile iniţiative să facem din
s-a înapoiat în Valea Jiului, la
la sine despre creşterea pronunţat şi în toate hotărî-
noastră din anii noştri ? Vă Hunedoara şi Deva, pe cu­ tor spirit muncitoresc. fiecare grupă şi detaşament
colective puternice care să
lăsăm bucuria să-l faceţi prinsul întregului judeţ, am­ promoveze continuu hărnicia,
flecare dintre dumneavoas­ plificat, împlinit de tonuri op­ Care sînt nestematele ce
tră... trebuie să înnobileze în viitor cinstea şi demnitatea, dragostea
Răspunzlnd cerinţelor unei binatulul siderurgic Hune­ timizante. chemarea rostită de pioniera neţărmurită fată de Partidul
economii în continuă dezvol­ Interviu cu prof. dr. ing. ARON POPA, doara să funcţioneze două V Comunist Român, fată de pa­
tare, unei industrii în plin a- rectorul Institutului de mine Petroşani secţii de subingineri: mon­ trie şf popor, faţă de orga­
vînt, conexată marilor cuce­ tarea şi întreţinerea utilaju­ URGENŢE PE OGOARE nizaţia revoluţionară din ca­
re faceţi parte, pentru trium­
riri ale revoluţiei tehnico- lui siderurgic şi tehnologii
ştiintifice contemporane, în- prilejuri şi, mai recent, la zenta oameni din producţie, carbochimice şi procese piro­ ful omenescului principiu, a-
văţămîntul superior româ­ deschiderea noului an uni­ cu experienţă, oferindu-li-se, gene, ambele subordonate tribut al comuniştilor — toti
pentru unul şi unul pentru
nesc cunoaşte dinamica mu­ versitar la Cluj, Ministerul astfel, posibilitatea perfecţio­ Institutului de subingineri INTENSIFICAREA RECOLTĂRILOR toţi!
taţiilor calitative continue, Educaţiei şi Invătămîntului a nării pregătirii lor profesio­ din localitate. O altă sepţie
orientate cu clarviziune de trecut la un şir de îmbună­ nale. Această nouă formă o- — electromecanică minieră Vă aşteptăm cu veşti şi e-
conducerea superioară de tăţiri în structura organiza­ feră posibilitatea folosirii din — tot de subingineri, sub­ couri la rubrica de strălucire
partid spre o cît mai eficien­ torică a invătămîntului su­ plin a bazei materiale a în­ ordonată direct Institutului Şl SEMĂNATULUI a pionierilor hunedoreni. ,,In
tă integrare cu cercetarea si perior. Consiliile profesorale treprinderii. Dubla subordo- de mine din Petroşani, va fiecare zi din viata de pionier
producţia. lua fiinţă la Royinari, la u- (Urmare din pag, 1) partid, recoltarea se face prin îndată ce terenul s-a zvîn- — cît mai multe fapte dem­
Despre unele noutăţi în a- zina de confecţii şi reparaţii tăierea cocenilor cu ştiuleţi tat, mecanizatorii din secţia ne de viitori comunişti".
ceastă direcţie, despre sem­ de utilaj minier. ipsămîntat 10 ha cu orz şi 10 cu tot, pentru a se putea eli­ condusă de Iosif Ilian au tre­
GLIGOR HAŞA
nificaţiile complexe ale a- — Şi pe cînd inaugurarea ha masă verde. Pe terenurile bera terenul cît mai grabnic cut la pregătirea patului ger­ preşedintele Consiliului
cestui proces efervescent al noilor secţii ? unde mai bălteşte apa s-au şi a se putea trece la pregă­ minativ şi însăminţarea în judeţean Hunedoara
integrării, ca şi despre nou­ — In cursul lunii noiem­ făcut şanţuri de scurgere pen­ tirea acestuia în vederea în- continuare a păioaselor. In al Organizaţiei pionierilor
tăţile acestui an universitar brie vor avea loc exame­ tru ca terenul să se zvînte şi sămîntărilor. Primele brigăzi primele zile din această săp-
hunedorean, ne-a vorbit to­ au fost lărgite cu oameni nare, participarea ministere­ nele de admitere, iar la 1 să se poată lucra cît mai re­ care au terminat recoltarea tămînă, datorită eforturilor şi
varăşul prof. dr. ing. Aron din producţie, cercetarea şti­ lor beneficiare la organiza­ decembrie deschiderea cursu­ pede la pregătirea şi însămîn- cartofilor sînt cele din Făr- strădaniilor depuse de meca­
Popa, rectorul Institutului de inţifică s-a axat pe principa­ rea instrucţiei, atragerea spe­ rilor. tarea acestuia. cădin, Unirea şi Livezile, con­
mine Petroşani. lele probleme ale producţiei, cialiştilor cu înaltă calificare — Prin ce se disting noi­ duse de Petru Opriţa, Aron nizatori, organizării lucru­ Alimentaţia publică
— Sarcinile multiple ridi­ colaborarea dintre specialiştii ca profesori asociaţi asigură le forme de învăţămînt ? ÎNTREAGA PRODUCŢIE Dumbravă şi Domiţian Costea. lui in schimburi prelungite,
cate de Congresul al X-lea, din producţie şi cadrele din o temeinică pregătire. Tot­ — In primul rînd, se va DE CARTOFI A FOST La cultura porumbului, datori­ s-a reuşit să se însămînţeze din Deva-preocupată
de plenarele din iulie şi no­ învăţămînt s-a intensificat, odată, institutelor de specia­ asigura integrarea organică PUSĂ I.A ADĂPOST o suprafaţă de 75 ha cu grîu,
iembrie 1971, de Conferinţa s-a asigurat participarea ca­ litate care au în subor­ a învăţămîntului cu cerceta­ In ultimele zile, profitînd de tă strădaniilor depuse, s-a pentru a realiza
Naţională a P.C.R. în faţa drelor din învăţămînt în con­ dine aceste secţii le revin rea şi producţia. Se vor for­ timpul frumos, ţăranii coope­ slrîns producţia de pe mai din care 20 ha numai în ziua
întregului popor, angrenat siliile oamenilor muncii. Ca sarcini deosebite în asigura­ ma aici specialişti în funcţie ratori de la C.A.P, Unirea au bine de 60 ha. de 19 octombrie. meniuri cît mai
în făurirea societăţii socia­ o măsură care va marca o rea cursurilor cu cadre di­ de pregătirea şi experienţa muncit cu forte sporitfe la
liste multilateral dezvoltate, cotitură în învăţămîntul su­ dactice avînd titluri supe­ lor anterioară. Pe lingă a- strîngerea recoltei de cartofi variate, pe bază de
îşi au reflexe directe şi în perior se înscrie înfiinţarea, rioare. ceasta, baza materială com­ şi porumb. Munca depusă de Schimburi
învăţămînt, în domeniul for­ din acest an universitar, a — Tovarăşe rector, citito­ pletă, bogată a unităţilor in­ cooperatori, alături de care au reţete proprii
mării cadrelor necesare rea­ unor secţii de subingineri şi rii noştri sînt interesaţi să dustriale va facilita însuşi­ lucrat mai multe zile şi elevii (Urmare din pag. 1) iosif agregatele de grape.
lizării marilor noastre ţe­ ingineri, cursuri serale, în cunoască materializarea a- rea cunoştinţelor necesare şcolii generale, a făcut posi­ Pentru a-i cointeresa pe
luri. Ca urmare a preţioase­ cadrul marilor centrale in­ direct prndifctiei, legate de bil ca ieri să se, încheie re­ mecanizatori în executarea Fiecare meserie are oa­
lor indicaţii date de însuşi cestor măsuri in cadrul ju­ procesul de producţie efec­ coltarea cartofilor de pe în­ a însăminţărilor în toate coo­ lucrărilor, suprafeţele destina­ meni care o fac cu dragoste
secretarul general al parti­ dustriale, combinate, între­ deţului nostru. tiv. treaga suprafaţă de 25 hecta­ perativele agricole deservite te însăminţărilor s-au angajat şi pasiune. Aşa e şi meseria
dului, tovarăşul Nicolae prinderi. La aceste forme — Pentru anul în curs, se re. La porumb, ne spunea îl constituie doar excesul de in acord global, ceea ce sti­ de bucătar. Unităţile T.A.P.L.
Ceauşescu, cu numeroase de învăţămînt se vor pre- prevede ca în cadrul Com- ILEANA LASCU tovarăşul Aurel Ţibea, secre­ umiditate existent pe unele mulează interesul in grăbirea Deva numără mulţi astfel de
tarul comitetului comunal de tarlale. Dar, în condiţiile cînd semănatului. Un accent spo­ pasionaţi. Prin munca şi fan­
rezultatele la semănat nu pot rit s-a pus pe organizarea lu­ tezia lor li se poate ofer'
fi considerate ca satisfăcătoa­ crului în schimburi prelungite. masa de prînz sau posibili­
re — lucrarea s-a realizat pe In noaptea dinspre 19 octom­ tatea de a prepara acasă o
ceva mai mult de 10 la sută brie a.c., de pildă, la C.A.P. masă gustoasă sutelor de
din prevederile planului de Deva s-a lucrat cu 7 tractoare consumatori care servesc
1578 hectare —, este imperios la discuit şi arat în parcela masa în restaurantele pen­
necesar să se acţioneze ener­ Nadoş, pe cele 34 de ha eli­ siune, în cantine-restaurant,
gic pentru a înlătura restan­ berate de sfeclă. Dimineaţa la bucătăria de bloc sau îşi
tele în timpul cel mai scurt tractoarele au intrat din nou compun meniul din ceea ce
posibil. Dintre unităţile deser­ în brazdă. In noaptea dinspre le oferă „Gospodina". Ceea
vite, cu situaţii mai favorabile 20 octombrie a.c., pe 44 de ce urmăresc ei să realizeze
se prezintă C.A.P. Hărău. uni­ hectare, în tarlaua Tăulaş, du­ ca retetă proprie prin cu­
tate unde, pînă în ziua de 19 pă eliberarea terenului de po­ noştinţele lor profesionale
octombrie a.c„ s-au însămîn- rumb, s-a organizat de aseme­ sînt preparate ieftine dar în
tat 71 de hectare, s-nu arat nea lucrul în schimburi pre­ acelaşi timp gustoase. In
102 ha şi s-au pregătit 83 de lungite. Asemănător se pro­ prezent, în bucătăriile res­
ha, din cele 195 planificate. cedează şi în alte C.A.P., ast­ taurantelor din Deva şi Si-
De asemenea, la C.A.P. Ban- fel asigurîndu-se continuitatea meria se pregătesc 25 de
potoc şi Cristur, realizările la lucrărilor şi front de lucru feluri de preparate după re­
semănat, reprezintă peste 30 pentru semănat. Există certitu­ ţete proprii,. Nu vom face o
la sută din prevederi. Ră- dinea că măsurile întreprinse, listă a lor, vom cita doar
mîneri în urmă, determinate aprecia directorul S.M.A., vor cîteva: salată de crenvurşti
şi de considerentul că s-au permite ca zilnic să se înre­ cu ceapă, sarmale cu pastă
primit cu mare întîrziere în- gistreze o viteză la semănat de peşte, ghiveci de loqume
grăşămintele chimice, se sem­ de cel puţin 10 procente faţă cu peşte, peşte în sos de le­
nalează la C.A.P. Deva, uni­ de plan. Hotărîrea mecanizato­ gume, peşte la cuptor, cu
tate unde au mai rămas de rilor de a transpune în fapte orez, ouă sau clătite umplute
însămînţat peste 300 hectare. un asemenea deziderat este e- cu carne de pasăre şi multe
Cunoscînd situaţiile existen­ videptă. Ca dovadă, în ziua altele. Patiserii îşi afirmă şi
te în fiecare cooperativă agri­ de 19 octombrie a.c., s-n reluat ei hărnicia şi priceperea ofe­
colă, în urma deplasărilor fă­ semănatul cu 3 semănători la rind după reţete nroprii
cute la faţa locului, s-au sta­ C.A.P. Deva şi cu cîte 2 la turtă dulce, cornuri de casă
bilit urgentele pe fiecare tarla Banpotoc, Şoimuş Si Bîrcea cu mar, colaci cu nucă, cuib
şi tehnologiile de lucru adec­ Mică. Mecanizatorii Gheorghe de viespe, mere în jeleu şi
vate. Unde nu a fost posibil Doru, Ion Pătulescu, Nicolae alte dcliratesuri.
să se lucreze pe întreaga tar­ Luput, Emil Albac, Petru Bo­ Strădaniile acestea pentru
la, ca de pildă la C.A.P. Bîr- ta, Octavian Savu şi Cornel diversificare ale bucătarilor
său, s-a trecut la pregătirea Oprea — să evidenţiem doar din unităţile T.A.P.L. Deva
terenului pe porţiunile zvîn- pe cîtivn dintre ei — se stră­ sînt răsplătite cu mulţumiri
tate. Totodată — ne spunea in­ duiesc să finalizeze grabnic de consumatorii care se
Hotărtt să realizeze exemplar sarcinile <i.e plan şl angajamentele pe acest an, colectivul laminorului de 750 mm de Ia C. S. Hunedoara — de unde vă terlocutorul — pe suprafeţele
prezentam imaginea do faţă — a reuşit s.i realizeze de la Începutul anului peste prevederi X 300 tone latui.tate. Foto: V. ONOR! sarcinile ce le revin privind bucură de efectul lor bine­
care 'nu au permis intrarea însămîntarea tuturor suprafe­ venit.
grapelor cu discuri, s-au fo- ţelor planificate.