Page 71 - Drumul_socialismului_1972_10

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 531 & SIMBĂTĂ 21 OCTOMBRIE 1972

“1 D E C R E T
ATELIER
CUVINTELE
Cuvintele — se zice - ne trădează. Cuvintele s-au u- pentru modificarea Decretului
zat, s-au tocit. Cuvintele nu mai sînt capabile să ne ex­ W
prime. Există azi o criză a limbajului. Să căutăm altceva. nr. 285|1960 privind acordarea alocaţiei
Să punem în locul cuvintelor necuvintele, anticuvintele... UtERATURA
Aşa se zice. Eu nu m-aş încumeta s-o zic. Nu m-aş încu­
meta pentru că nu pot să uit că bunele, bătrinele noas­ „ A R T A de stat pentru copii
tre cuvinte sînt pietrele cu care s-a zidit prin veacuri în­
Consiliul de Stat al Repu­
în raport cu cuantumul sala-
treaga, uriaşa cultură omenească. blicii Socialiste România • riului tarifar, venitului mediu
Cuvintele nu trădează. Ele ne cer un singur lucru : să
le cunoaştem. Din această condiţie s-a născut unul din­ d e c r e t e a z ă : realizat ca remunerare pe ba­
tre primele imperative ale meseriei scrisului : munca pe ART. 1. — Articolul 2, ali­ ză de cota procentuală, pen­
cuvînt. Să alegi cu exigenţă fiecare cuvînt, să-l ciocăneşti, neatul 1 din Decretul nr. 285, siei, ajutorului social, bursei,
să-l încerci, să-l adzi cum sună, ce semnificaţii şi ce su­ din 10 august 1960, privind a- venitului mediu realizat prin
gestii poartă în sinea lui. lată, am nevoie în fraza asta cordarea alocaţiei de stat pen­ uniunile de creatori, după caz,
de un cuvînt din bronz. Aici de unul din catifea. Aici din tru copii, republicat la 21 au­ precum şi cu numărul copiilor
sticlă, dincoace din nisip, aici din miez auriu de caisă gust 1971, cu modificările sale aflaţi în întreţinerea familiei
coaptă. Nu întotdeauna il găsesc. Trebuie să aştept, să ulterioare, se modifică, şi va şi cu mediul (urban sau ru­
caut. Niciodată să nu inventez cuvînt nou. E o întreprin­ avea următorul cuprins : ral), în care domiciliază be­
dere fără rost. Nu duce nicăieri. Poate doar la o curiozi­ Spectacol „ART, 2. — (1). Alocaţia de
tate neviabilă. De dragul unei rime, Coşbuc a inventat A U T U M N A L E stat pentru copii se acordă neficiarul, astfel :
cuvîntul „întrulpi". S-a născut însă fără aripi şi a rămas In sala mică. a Clubului „Sl-
încastrat în acea strofă din Nunta Zamfirei, ca un mic derurgistul“ din Hunedoara a a- Rangul copii- Mediul
vut loc de curind vizionarea lor în familie Plafoane de venituri (lunare)
păianjen de altădată într-un strop de chihlimbar. Cuvîntul spectacolului „Clntecel de viaţă
este o creaţie colectivă de sute, poate de mii de ani, fie­ nouă“ cu care îşi va deschide pînă la 1 501— 2 001— 2 501— 3 001-
stagiunea 1972-1973 ansamblul ARDERI MĂR DE AUR
care cuvînt este ca o Mioriţă, cu aceeaşi lungă istorie şi 1 500 2 000 2 500 3 000 4 000
folcloric hunedorean „Haţegana“.
aceeaşi generozitate de sensuri şi virtualităţi. Sînt reali­ In program au figurat cintece lei lei Iei lei lei
tăţi asupra cărora s-ar cuveni să, revenim cit mai des. populare vechi şi noi, piese or­
chestrale locale in interpretarea Ostenite braţele îmi sînt Mă cheamă lumina pe dealuri
Fac parte dintre cei care se încăpăţînează să creadă
tarafului condus de Voicu Stă- Să-mi dăruie sinii de struguri, Rangul I urban 150 120 100 _ _
în cuvinte. Sînt convins că nu mă vor trăda. Mi se supun nescu, solistelor vocale Viorica De lumina legănată-n vară,
şi aşa trebuie să fie. Dacă nu întotdeauna mă exprimă Brînduşan, Maria Adam, Elena Frunzele pun ultima povară, Intr-a zărilor maluri rural 100 70 50 — —
Lazăr. Rangul II urban 160 130 110 100 —
total, nu e vina lor, ci a mea, pentru că mă aplec încă Ard toamnele mele pe ruguri.
Momentele vesele au fost sus­ Ploile spun ultimul cuvînt. rural 110 80 60 50 —
prea puţin asupra lor, Cuvintele nu-i trădează decît pe ţinute de Ionică Moldovan. Ală­
cei ce, neiubindu-le, nu le cunosc. turi de cel amintiţi, în .concer­ Rangul III-V urban 180 150 130 110 100
tele viitoare, ce vor fi susţinute Potolită arde-n ochii mei Mă prinde amiaza-n livadă — rural 130 100 80 60 5Q
RADU CIOBANU in localităţile judeţului sau in a- Fur mărul de aur cu gîndul ; Rangul VI urban 200 170 150 130 120
____ i fara lui, va mai evolua renumi­ Toamna răzleţită, şi se curmă, 120 100 80 70
ta formaţie de dansuri a C.S.H. Stau bolţile gata să cadă rural 150
Frunzele ţin flacăra din urmă, In sufletul meu tulburîndu-l. Rangul VII urban 210 180 160 140 130
rural 160 130 110 90 80
Ploile bat stingerile ei.
Mă poartă amurgul pe şesuri Rangul VIII urban 220 190 170 150 140
rural 170 140 120 100 90
In Ulciorul inimii durut Cu cerul pe umeri — povară, Rangul IX
Bogate şi mari înţelesuri
Limpezeşte timpul vinuri grele, şi următoarele urban 230 200 180 160 150
Din trecerea mea să răsară ! rural 180 150 130 110 100
Frunzele sînt dragostele mele,
Ploile sînt ultimul sărut. TRAIAN FILIMON
La veniturile al căror CU- intră în vigoare la data de
antum depăşeşte 4 000 lei lu­ noiembrie 1972.
nar nu se acordă alocaţia de Preşedintele
Literatura şi arta în stat pentru copii". NICOLAE CEAUŞESCU
Consiliului de Stat,
ART. II. — Prezentul decret
societatea noastră socialistă D E C R E T
Sub acest titlu se remarcă a- atracţie. Uniformizarea, şablo- situată ferm pc poziţiile ideolo­
jtariţia cu puţin timp in urmă, in nismul şi rigiditatea dogmatică — gice ale clasei muncitoare, aie privind acordarea unor ajutoare
Editura politică, a culegerii de arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu partidului. In acest sens, docu­
texte din cuvinlăriie secretarului — mţ aţi nimic comun cu reda­ mentele vorbesc ferm despre mi­
general al partidului nostru, to­ rea acestui conţinut. Fără Îndo­ siunea socială a artiştilor şi scri­
varăşul Nicolae Ceauşescu, cu- ială, documentele stabilesc şi ca­ itorilor. Ei „trebuie să trăiască mamelor din familiile cu mulţi copii
vîntări rostite in diverse împre­ drul îp care acest fenomen se cu maximum de intensitate co­
jurări, avind ca temă comună pqate desfăşura in adevărata sa mandamentele supreme ale socie­
problemele literaturii şi artei in extensiune : un climat larg de tăţii noaştre de azi, să înţeleagă Consiliul de Stat al Repu­ îndeplinite condiţiile prevăzu­
ţara noastră. Volumul face parte libertate de creaţie, de intensă tendinţele ei de dezvoltare, să blicii Socialiste România te la art. 1.
din seria de culegeri sintetice al­ participare a oamenilor la viaţa se confunde cu dorinţele, şi vo­
cătuite pe baza documentelor socială a patriei şi a poporului. inţa poporului in mijlocul căruia d e c r e t e a z ă ; ART. 3. — (1), Dreptul la
P,C.R., prezentând orientarea i- Toate acestea nu se pot înfăp­ s-a născut şi trâicşţea. Arta lor ART. 1. — (1) Mamele din ajutor ia naştere începînd cu
deologieă a . partidului nostru în tui fără oameni capabili, specia- trebuie să devină purtătoare a familiile care au 8 sau mai luna în cursul căreia sînt în­
principalele domenii de activita­ celui mai inalt mesaj etic — u-
te. In cazul de faţă, domeniul a- manismul socialist, să servească mulţi copii beneficiază, din deplinite condiţiile prevăzute
nalizei este cel cultural-artistic. unui singur scop : educaţiei so­ partea statului, de următoare­ în prezentul decret.
Iniţiativa editurii este bineve­ Carfea politică cialiste, comuniste, Aceasta se le ajutoare băneşti lunare : (2) Ajutoarele se plătesc
nită şi constituie un îndreptar poate realiza doar prin aduce­
esenţial atit pentru artist, critic rea artei noastre socialiste la un — 200 lei, pentru 8 sau 9 mamelor în continuare şi după
ori ideolog, cît şi pentru publi­ numitor comun ideologic, de con­ copii ; ce numărul de copii luat îp
cul larg : principiile generale ale ţinut, reprezentat prin concepţia
partidului nostru in ceea ce pri­ lişti talentaţi şi Încrezători în filozofică materialist-dialectieă şi — 300 iei, pentru 10 sau considerare la acordarea ini­
veşte domeniul artistic sînt ex­ forţele lpr creatoare. Asemenea istorică. Vor învinge doar opere­ mai mulţi copii. ţială a acestora se micşorea­
puse concludent iar culegerea ne oameni trebuie să fie scriitorii şi le în care se reflectă cu profun­ (2) . La determinarea numă­ ză ca urmare a trecerii lor în
oferă o imagine clară a preocu­ artiştii comunişti. Ei formează zime frămîntărilc societăţii, ţdpâ-
părilor conducerii de partid pen­ primele rinduri in procesul dez­ iuriie şi aspiraţiile omenirii. Ce­ rului de copii, în vederea sta­ alte categorii decît cele men­
tru ridicarea şi consolidarea con­ voltării artei şi literaturii din ţara rinţa aceasta este absolut expli­ bilirii ajutoarelor, se iau în ţionate la articolul 1 sau a
ştiinţei socialiste a poporului. noastră. In documente se arată : cabilă : poziţia filozofică a artis­ considerare copiii în vîrstă de decesului.
Selecţia are la bază mai multe „Comuniştii care lucrează în do­ tului determină caracterul crea­
puncte de reper, constituind fie­ meniul artei au înalta datorie de ţiei sale ; artistul trebuie să a- pînă la 18 ani împliniţi, copiii ART. 4. — (1). Stabilirea a-
care probleme esenţiale ale vie­ a şe situa in primele rinduri pen­ corde atenţie, alături de munca care îşi .continuă studiile la jutorului se face prin decizie
ţii literar-artistice şi culturale in tru propăşirea artei şi culturii ro­ de creaţie, problemelor vieţii so­ orice formă de învătămînt, pî-_
socialism, primul grupaj fiind cel mâneşti, militind neobosit pentru ciale, participării active la în­ a comitetului executiv al con­
referitor la „Conducerea şi în­ o creaţie inspirată din viaţa po­ treaga muncă de transformare nă la terminarea studiilor, dar siliului popular comunal, oră­
drumarea de către partid a lite­ porului român, din tradiţiile sa­ revoluţionară a societăţii. Doar in fără a depăşi vîrsta de 25 de şenesc, municipal sau al secto­
raturii şi artei — o necesitate im­ le, din realităţile sooiale noi ale acest fel creaţia sa literar-artisti- ani şi cei incapabili de muncă,
perioasă“. patriei“. Poziţia militantă a scri­ că se va putea pune in slujba indiferent de vîrstă. Se iau în rului municipiului Bucureşti
Prin calitatea sa de conducător itorului este o datorie înţeleasă, formării omului nou, a îmbogăţi­ în raza căruia beneficiarul îşi
suprem, partidul nostru poartă un element ai libertăţii in sen­ rii vieţii spirituale a poporului. calcul şi copiii proveniţi din- are domiciliul, pe baza copii­
şi răspunderea pentru dezvolta­ sul filozofiei marxist-leniniste. Nu se neglijează nici ideoa ne­ tr-o căsătorie anterioară a u- lor certificate de pe actele de
rea artei şi culturii naţionale — Documentele din culegerea a- cesităţii cunoaşterii culturii mon- .nuia dintre soţi. sau din afara
se arată in documente. Proble­ mintită se -referă şi la- conţinutul - diale. Dar şe pune un larg spin naştere şi a dovezilor prin
ma făuririi societăţii socialiste nu , culturii şi artei socialiste,- la mo­ rit de disccrnămînt. Imitaţia nu- . căsătoriei, . .... . care se atestă continuarea stu­
poate fi privită numai din punct dul in care sînt valorificate tra­ "a creat şi nu Va créa' "niciodată (3) . Nu'së 'iau'fn calcul co­ diilor după vîrsta de 18 ani
şi
de vedete material, in sensul diţiile progresiste alo ştiinţei că o literatură sau o artă naţională. piii înfiaţi de alte persoane
creşterii bazei sale materiale, ci culturii româneşti, arătîndu-se Numai prin luarea in considerare sau starea de invaliditate, du­
trebuie adoptată o viziune gene­ progresele remarcabile realizate a resurselor interne se pot crea sau încredinţaţi de instanţele pă caz.
rală, ineluzind o dezvoltare spi­ in ultimii 25 de ani nu sint In- opere de reală valoare. In acelaşi judecătoreşti unor alte persoa­
timplătoare. Documentele reali­ timp şp apreciază procesul de (2). Plata ajutoarelor se fa­
rituală cgrcspiţnzătQare, care şâ zează o vastă investigaţie istori­ participare a României la schim­ ne.
cuprindă toate laturile şi elemen­ că argumentind ideea că începu­ bul mondial (le valori social-cul- ART. 2, — Ajutoarele pre­ ce de către comitetul executiv
tele conştiinţei sociale. In virtu­ turile creaţiei ştiinţifice şi cultu­ turale şi artistice. al consiliului popular în raza
tea drepturilor ei la libertate, rale aiţ rădăcini adinei în viaţa In încheiere, documentele fac o văzute la art. 1 se acordă căruia domiciliază beneficia­
societatea poate să primească şi poporului. In acelaşi timp, docu­ mamelor, indiferent dacă aces­
„Toamnă« amplă analiză a rolului deosdbiţ rul, dip fondurile alocate îp
să accepte doar acele opere ce mentele atrag atenţia asupra ne­ pe care ii joacă in societatea con­ tea sînt sau nu salariate, coo­
ii slujesc şi îi sini utile în sen­ cesităţii unei preluări critice a temporană critica şi publicaţiile acest Scop prin bugetul de
sul progresului urmărit. Arta şi moştenirii culturale, a necesităţii de specialitate in dezvoltarea cul­ peratoare, pensionare sau da­ stat.
literatura trebuie să reflecte rea­ analizeţ condiţiilor social-istorice turii şi artei. Puternicele tradiţii că realizează venituri din alte
lităţile societăţii noastre, să se concrete în care acea moştenire progresiste ale criticii literare, surse, atît în mediul urban cît ART. 5. — Prezentul decret
bazeze pe concepţia îţiţUeriâlist- a fost făurită şi ne-a fost trans­ preocupările intense pentru ana­ intră în vigoare pe data de 1
şi în cel rural. Dacă mama
şi
dialectică documente lume insistă societa­ misă precuţn Şi punerii ei în liza sociologică marxistă a feno­ este decedată sau în orice alt noiembrie 1972.
despre
asu­
In
se
te.
să
spe­
artistic
pe
DEBl jI 0 seară în munţii de aur Film pra înţelegerii dialectice a aces­ concordanţă şi cu ale interesele clasei menului asupra artei ftţc contempora­ caz în care, în lipsa mamei, Preşedintele
muncitoare
con­
răm intr-o influenţă matură a a-
societăţii
tui aspect : creaţia artistică poa­
temporane.
cesteia
să
documentar te şi trebuie forme, adopte o mare pagini unei idei extrem de multe ne. In ultima parte a acestei in­ copiii se află în îngrijirea ta­ Consiliului de Stat
dedică
Culegerea
mai
tălui lor, ajutorul se acordă
varietate
de
de
mijloace
im­
expresie
uniformizarea
diverse
Se Insera... Soarele apunea, Iar razele Iul pribege se a- iui ar iaYdriza ; dezvoltarea lite­ portante, asupra căreia secreta­ structive culegeri se analizează acestuia pe timpul cît sînt NICOLAE CEAUŞESCU
nostru,
al
dunau mănunchi in trandafiriu, peste norii osteniţi... Brazii Săptămîna aceasta pe e- raturii şi artei, ci dimpotrivă ar rul general insistă partidului socialistă arta şi literatura ca factori princi­
arta
:
educaţia
in
pali
şi
revine
arătîn­
maselor,
Înalţi şi lainici se oglindeau in lacul cu străluciri rubinii, ală­ cranele cinematografelor din limita sfera ei de influenţă şi trebuie să fie o artă angajată, du-se că menirea socială a lite­
artei
raturii
turi de muntele care ne străjuia ca un cline credincios. Şi-n municipiile Deva Şi Hunedoa­ conştiinţei şi socialiste este a dezvoltarea r o ñ i c a
întregului
această lume de basm răzbatea glasul plrliaşului ce se zvir- ra rulează filmul documen­ popor.
colea la rădăcina unui stejar scorburos unde-şi avea culcuş tar „Vizita de lucru a tova­ Prof. ANA POP SIRBU Prin Decret al Consiliului Prin acelaşi Decret, tovară­
o familie de veveriţe, mereu cu privirea ascuţită, iscoditoa­ răşului Nicolae Ceauşescu C h e m a r e de Stat al Republicii Socia­ şul Ion Traian Ştefănescu,
re. împuşcăturile scormoniră pădurea, tlngultor, a răzbunare în judeţele Alba, Hunedoa­ liste România, tovarăşul Dan prim-secretar al Comitetului
parcă zvellă, Iute ca o săgeată, căprioara trezită din somn ra, Sibiu“. Filmul redă sec­ Rellu Bortiş — Crişcior. Cu­ Marţian a fost eliberat din Central al Uniunii Tineretului
¡Işni in neastlmpărul ei peşte ferigi şi flori ocolind sting. venţe ale primirii entuziaste Vino, călătorule, cu sullet iubitor de frumos, vino şi vinte mari, arhiuzate. Conţi­ funcţia de ministru pentru pro­ Comunist, a fost numit în
Ciobanii auzind vuietul detunăturii Îşi părăsiră o clipă făcute de locuitorii acestor îniruplă-te singur! nutul poeziei' dv. nu izbuteşte blemele tineretului, primind funcţia de ministru pentru
căldarea, deschizlnd ochiul stlnll. Apoi vuietul se curmă, a- meleaguri secretarului ge­ Vino in dimineţile răcoroase, Încărcate de miresme să treacă dincolo de limita u- alte însărcinări. problemele tineretului.
(Agerpres)
dăugîpd inimii o umbră de teamă. neral al partidului nostru, coapte ale toamnei-cloamnă şi sorbi un pahar din he/ia ncr lucruri obişnuite. Am re­
Şi-n potcoava rocii băteau rar stropii de lună. dialogul viu purtat în cele pădurii de deal. Urcă printre coline in zorii dimineţii marcat totuşi uşurinţa versi­
două zUe ale vizitei cu oa­ senine sâ-i guşti vraja din iată, să-i simţi sub paşi de ficaţiei şi ritmul aproape per­
IOANA RICU menii muncii, cu conducă­ prim sosit năirama argintie a stropilor de rouă ce-mbra- fect. Tot e ceva...
elevă, Hunedoara torii organelor locale de că In ore matinale poieni de smarald. Să Iii aici clnd Confruntarea
partid şl de stat.
primele raze de soare Încep să deseneze prelungi şi
dese umbre, să transforme rouă dimineţii In pulbere
Îmbibată cu miros de fructe coapte. Vino, să rămii Posta literară sesizârkăspunsuri
extaziat in lata similitudinii obiceiurilor umane, cu
Castelul Cor ¥ exclusiv muzicale. Şi-ai să vezi cum pădurea, care pri­
gesturile rituale ale naturii negrăitoare, ale naturii
măvara, crăiasă visătoare, naivă, cu trup firav, dar În­ Sancţiune meritată
firipat de germenele vieţii, trăind o vară■ Întreagă cu Ad Am. — Călan. Poeziile
v
Oraşul Hunedoara nu este construcţia, legată de Ioan de monument îl constituie com­ seva dragostei — acum devine doamnă şi regină. Vino trimise cu ultimul plic păcă­ Un cjtitor din Simeria ne-a scris că într-una din zi­
numai un important obiectiv Hunedoara şi de ,unii membri plexul djn epoca Corvineşti­ s^o vezi in beţia nuntii ei de aur, de bronz şi de aramă, tuiesc toate prin prea multă le, călătorind cu un autobuz al I.G.C.L. pe ruta Sime­
industrial, ci aici pulsează şi o şi familiei sale, este consecin­ lor, bogat îp elernente de arhi­ in dansul culorilor, acoperind cu voalul umbrelor pre­ nehotărţre. Mai multă energie ria — Tptia, a observat cum taxatoarea nu dădea bi­
bogată viaţă culturală fiind ţa unor repetate transformări, tectură, peste el suprapunîn- lungi covoare ruginii, Insolită de tot ce are mai mu­ şi mai multă inimă şade bine lete la toţi călătorii deşi le lua banţi şi, în încheierea
prezente şi cîteva monumente dictate de apariţia armelor de du-se zidurile şi, refacerile ul­ zical frumosul Eol-zeu, cu care, In extaz, Încinge unui tînăr. scrisorii, ne ruga să aducem faptul la cunoştinţa con­
istorice ce nu trebuie să foc, a noilor metode de luptă terioare (veacul al XVII-lea). jocuri rituale. S-o vezi cum Îşi dezbracă, pe rlnd, veş- Maria Glavan — Roşeam. ducerii I.G.C.L. din Simeria. Iată ce ne răspunde a-
'scape atenţiei vizitatorului. şf de asediu, apoi, odată cu Cu excepţia unor lucrări mai mlntul de pe ramuri, ca Eol s-o sărute pe umerii goi „Vis halucinant, cu spaime şi ceasta în urma verificării situaţiei: „ Pentru a nu şe
Este vorba, în primul rînd, de înlăturarea vremelnică a pe­ reduse, transformările mari şi să respiri adine licoarea ozonului nopingărit. dureri", „Un vis cu sîngele mai îptîmpla în viitor asemenea situaţii, conducerea
castelul Corvineştilor, ce stă ricolului turcesc, de ideea practicate în prima jumătate Vipo, (ălqlorule, iubitor de frumos, la toamna cea curgînd şuvoi din calul viu", LG.C.L. Simeria a luat măsuri de control şi mai exi­
astăzi în faţa noastră, mărtu­ transformării construcţiei în­ a veacului al XVII-lea, de că- plină de Iruct, de miresme, vino şi Inlruplă-te 1 „Un vis cu clopote şi cimiti­ gente pe toate traseele de circulaţie de care răspun­
rie a unor vremuri îndepărta­ tr-un castel somptuos, potrivit tre principele Gabriel Bethlen, rul viu" etc. etc. etc. Cum de, iar taxatoarea Troşan Ana a fost sancţionată cu
te. Prin măreţia şi frumuseţea pentru recepţii şi festivităţi. au dăunat mult monumentului. NUCU GHINESCU vreţi să nădăjduiţi în bună­ mustrare scrisă, conform art. 13 lit. ,,a" din Legea nu
lui, prin arhitectura şi trecutul Aceste modificări au fost dic­ voinţa cititorului descriind 1/1970, pentru a se conforma pe vijtor sarcinilor de
iui istoric, castelul este socotit tate de nevoile gospodăreşti scene precum cele citate ? serviciu, obligaţiilor de muncă, inclusiv normelor do
unul dintre cele mai repre­ ále curţii sale. Tot de această comportare' .
1
zentative monumente feudale Judeţul Hunedoara— perioadă, este legată, în bună
din ţara noastră. El se află la parte, latura de vest şj de sud
marginea de sud-est a locali­ o bogată carte a castelului, în vorbirea cu­ Cetăţenii cer sprijin
tăţii, înălţîndu-se brusc din rentă fiind cunoscută sub nu­ Printr-o scrisoare semnată „Un colectiv de cetăţeni
stînca puternică a botului de' de istorie mele de aripa Bethlen. din salul Ţeliucu Superior", aceştia ne informau despre
deal, de lingă malul micului starea proastă a drumului din satul lor şi ne rugau să
rîuleţ ¡ţl Zlaştilor — acolo O altă modificare a suferit intervenim pentru înfiinţarea unei noi staţii de auto­
unde acesta se varsă în Cer- Intre timp, şi In special în castelul în timpul cil a fost buze, dealtfel promisă mai de mult.
na. veacul al XVII-lea, ca şi în proprietatea familiei Zolyomi Consiliul popular al comunei Teliucu Inferior, că­
la mijlocul veacului al XVII-
Primele mărturii despre e- anii următori, noi etape de lea. De atunci datează, în ruia i-am trimis scrisoarea spre rezolvare, pe-a răs­
xistenţa unei fortăreţe la Hu­ construcţie intervin la acest forma actuală, aripa de sud a puns : „Cu privire la construcţia şoselei Teliucu Supe­
nedoara — construită ca cetate monument. Trebuie remarcat castelului. rior — Govăjdia, vă comunicăm că acest drum s-a
pentru asigurarea drumului că cea mai mare parte a con­ Pe lîpgă aceste modificări prepus a se moderniza cu fonduri de stat, însă nţi
comercial ce ducea din Valea strucţiei datează din perioada cu caracter gospodăresc, cas­ ştim cînd va fi atacată această lucrare. In ceea ce pri­
Mureşului spre sud, cît şi veacului al XV-lea, cii predo­ telul a mai suferit şi din pri­ veşte transportul de călători pe ruta Teliucu Superior
pentru menţinerea ordinii, minarea elementelor de stil cina mai multor incendii. — Govăjdia, prin hotărîrea nr. 6/1972 a Consiliului
strîngerea dijmelor etc. — gotic, alături de altele, mai popular judeţean, s-au introdus mai multe curse pe a-
ne conduc la veacul al XIII- tîrzii, caracteristice Renaşterii In a doua jumătate a veacu­ •cest traseu, urniind să cerem o ştatie facultativă în lo­
lea. Şi acum se pot vedea în şi stilului baroc. însăşi etapa lui al XIX-lea castelul a fost cul stabilit de călători".
complexul arhitectonic al cas­ de construcţie dig veacul al supus unor lucrări de restaura­
telului urmele vechii con­ XV-lea cuprinde mai multe re, în multé privinţe dăună-, O măsură promptă
strucţii, de formă simplă, ova­ faze de edificare efectuate în toare menţinerii autenticităţii
lă, ridicată probabil pe locul acelaşi secol. Din această eta­ şi originalităţii construcţiei. Ca răspuns la o scrisoare anonimă din Brăriişca,
unei fortificaţii romane. Dar pă se mai păstrează, în pri­ In anul 1956 au început noi în care se vorbea despre comportarea nesănătoasă a
vechea construcţie avînd în mul rînd, latura de vest a lucrări de restaurare la castel. soţiei magazinerului de la preventoriul Ţ.B.C. ş| ele
decursul timpului numeroşi palatului (cu noua intrare, Acestea au fost concepute faptul că aceştia locuiau ilegal în incinta spitalului şi
proprietari a suferit însemna­ practicată şi astăzi), cu im­ ştiinţific căutîpd să se respec­ deranjau bolnavii, Direcţia sanitară judeţeană ne in­
te transformări. De aceea nu portanta sală a cavalerilor şi te vechiul plan de con­ formează despre măsurile luate: „Colectivul de con­
putem distinge un stil arhi­ a dietei, capela ş.a., cp va­ strucţie al castelului şi să se ducere al preventoriului a dispus evacuarea familiei
tectonic unic. loroase elemente decorative, repună în valoare unul din respective din incinta unităţii, magazinerul făcînd a-
Trecînd în urma donaţiei de portaluri, steme, nervuri, co­ cele mai de seamă monumen­ cum zilnic naveta de la Gurasada. In problema contro­
la 1409 din proprietatea regală loane etc., lucrate în piatră cu te de arhitectură civilă a po­ bi săptămina ce vine, Teatrul popular din Hunedoara imp] inaşte 50 de ani. Tată o scenă din lului medical periodic al persoanelor care deservesc
in stăpînîrea feudală, cetatea multă artă de meşteri locali porului nostru. piesa „Comedie cu olteni“, de Gh. Vlad, in interpretarea acestui talentat colectiv artistic, blocul alimentar, la examenul serologic efectuat bule­
a fost supusă unor radicale şi străini. i « tinele sînt negative", -
schimbări. In forma actuală, Nucleul principal al acestui i Prof. MIRCEA DAN LAZAR