Page 73 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 73
Proletari din toafe iările, unifi-vă I
adresat de tovarăşul
NICOLAE CEAUSESCU
O
ţărănimii cooperatiste, mecanizatorilor
şi specialiştilor, tuturor lucrătorilor
din agricultură cu prilejul „Zilei recoltei“
Dragi tovarăşi, porumb şi de plante tehnice, dresez cele mai calde felici
A devenit o tradiţie să săr de legume şi fructe, precum tări oamenilor muncii de la
bătorim „Ziua recoltei" la siîr- şi in domeniul zootehnic. A- oraşe, militarilor, studenţilor
şitul fiecărei toamne, atunci ceasta ne va permite să pu şi elevilor, care şi-au adus a-
ANUL XXIV Nr. 5 532 DUMINICĂ 22 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI — 30 BANI cînd se face bilanţul activită tem asigura, şi în acest an, a-' portul la desfăşurarea munci
ţii unui an agricol. Anul a- provizionarea ’ corespunzătoare lor agricole, au dat sprijin ţă
cesla, datorită condiţiilor na a populaţiei cu produse agro- rănimii în momentele grele
turale speciale care au deter alimentare şi satisfacerea ne ale campaniilor din acest an,
minat prelungirea duratei lu cesităţilor de materii prime contribuind prin munca lor la
crărilor agricole, ţărănimea ale economiei naţionale. diminuarea consecinţelor nega
îndatoriri de înaltă răspundere pentru organizaţiile Pionierii isi prin muncă, prin intensificarea zultatele bune obţinute în a- tive ale ploilor şl inundaţiilor,
Se impune să apreciem re
sărbătoreşte „Ziua recoltei"
la salvarea şi depozitarea re
T
îmbogăţesc eforturilor pentru încheierea gricultură cu atît mai mult cu coltei.
Folosesc, totodată, acest pri
cît în toamna acestui an s-au
cît mai grabnică a campaniei
de partid şi colectivele de muncă din economia judeţului cunoştinţele agricole de toamnă. ivit greutăţi serioase determi lej, pentru a felicita din toa
tă inima clasa noastră munci
nat'' de abundenţa precipitaţi
Trecînd în revistă activita
toare — clasa conducătoare a
tea şi roadele obţinute în a-
care au provocat inundarea u-
gricultură în cursul acestui ilor şi de revărsarea unor rîuri societăţii socialiste — care a-
PETROŞANI. Mai bine de an, trebuie să spunem cu sa nor însemnate suprafeţe de te sigură mijloacele necesare dez
UZAREA EXEMPLA generale din oraş participă tisfacţie că, în general, bilan le şi au diminuat producţia a- le a agriculturii, mecanizării
150 de pionieri ai şcolilor
voltării bazei telinico-materia-
ren, au adus pagube materia
ţul este pozitiv. Datorită con
azi la o acţiune de impor
şi chimizării acesteia, condiţii
gricolă a unor unităţi de stat
diţiilor iot mai bune create de
tanţă pentru angrenarea în
viaţa socială a localităţii : statul nostru, mecanizării mun şi cooperatiste. De aceea, în de care depinde în mare mă
sură creşterea continuă a pro
numele Comitetului Central al
cilor agricole, sporirii cantită
instruirea lor ca patrule de ţilor de îngrăşăminte chimice partidului, al Consiliului de ducţiei vegetale şi animale în
circulaţie. îndrumările to utilizate, datorită mai bunei Stat şi al Consiliului de Mi patria noastră.
varăşului căpitan Constan organizări a muncii unităţilor niştri, adresez cele mai calde Felicitîndu-i pe oamenii mun
tin Ţiu, confruntarea cunoş agricole socialiste şi, in pri felicitări ţărănimii, mecaniza cii pentru aceste rezultate, se
tinţelor lor cu noile indi torilor şi lucrătorilor din cuvine, de asemenea, să adre
caţii vor asigura micilor mul rînd, vredniciei ţărănimii întreprinderile agricole de stat, săm cele mai calde felicitări
agenţi voluntari de circu cooperatiste, mecanizatorilor specialiştilor agricoli care, comiietelor judeţene de par
laţie de pe străzile Petro- şi specialiştilor, tuturor oa printr-o muncă eroică, prin tid, organelor şi organizaţiilor
şaniului mai multă sigu menilor muncii de la sate, re dîrzenia cu care au înfruntat de partid din comune, din u-
ranţă şi promptitudine. în coltele obţinute de România în
acest an pot fi calificate ca şi învins dificultăţile naturale, nitătile agricole, tuturor comu
dirijarea şi menţinerea or bune. Producţia de griu la au reuşit să asigure producţii niştilor de la sate pentru mun
dinii circulaţiei. hectar a atins nivelul cel mai sporite la toate culturile, per- ca desfăşurată în vederea în
Tot azi are' loc aici şi in înalt pe care l-a cunoscut a- miţînd satisfacerea necesităţi făptuirii politicii partidului de
struirea formaţiilor sanitare gricultura românească de-a lor de consum ale întregului dezvoltare şi înflorire a agri
nostru popor şi a nevoilor e-
culturii noastre socialiste.
Efortul general al oamenilor lor trasate de partid, mobili pioniereşti. lungul întregii istorii a ţării. conomiei naţionale.
muncii hunedoreni pentru in loachim Moga zează şi conduc cu competen Se estimează, de asemenea, o Doresc, de asemenea, să a- (Continuare in pag. a 4-a)
ii depiinirea cincinalului înainte ţă şi pricepere eforturile producţie satisfăcătoare de
de termen a intrat, odată cu prim-secretar al Comitetului judeţean creatoare ale tuturor co
acest ultim trimestru al anu lectivelor. . Ne bucură să
lui, intr-o etapă decisivă. In Hunedoara al P.C.R. spunem că exemplul si
perioada rămasă pînă la ani derurgiştilor este urmat de ÍN CINSTEA CELEI DE-A 25*Â
versarea Republicii, colectivele tot mai multe întreprinderi 1 ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICS
muncitoreşti din economia hu- secretarul general al partidu Nicolae Ceauşescu cu prilejul din judeţ. Avem cuvinte de
nedoreană, în frunte cu orga lui nostru, tovarăşul Nicolae vizitei de lucru efectuate in laudă la adresa organizaţiilor
nizaţiile de partid, au datoria Ceauşescu — să iacem^totul judeţul nostru. Este merito de partid şi a colectivelor de
de înaltă responsabilitate de pentru a determina în iiecare riu pentru acest colectiv de la E.M. Uricani, I.E.C. Deva,
a desfăşura larg şi cu maxi unitate economică, la fiecare prestigiu în judeţ si în indus U. V. Călan, F. C. Orăştie,
mă intensitate bătălia pentru Ioc de muncă, realizarea în tria tării că în acest an I.P.B. Bîrcea, U.E.I.L. Orăştie, Fapte
realizarea exemplară a planu cele mai bune condiţiuni a a realizat peste plan cca I.I.L. Hunedoara şi din multe
lui şi angajamentelor pe acest planului şi angajamentelor. 20 000 tone fontă, 23 800 alte unităţi, unde se îndepli
an, de a pregăti condiţii opti Pentru biroul Comitetului tone oţel, 15 700 tone la nesc şi se depăşesc totalita
me pentru ca în 1973 judeţul judeţean de partid este plăcut minate şi alte produse, re- tea prevederilor planului şi
nostru să obţină succese de să constate faptul că tot mai prezefttînd un spor de produc angajamentelor. Biroul Comi
prestigiu, hotărîtoare în în numeroase sînt colectivele ca ţie marfă în valoare de aproa tetului judeţean de partid îşi
făptuirea sarcinilor ce ne re re, avîndu-i în frunte pe co pe 80 milioane lei. Tot . la exprimă încrederea în capaci Realizări substanţiale tare s-a obţinut pe primele
vin din programul elaborat de munişti, îşi onorează cu qinste combinatul hunedorean, pro tatea de mobilizare şi dăruire nouă luni de activitate o pro
Congresul al X-lea al P.C.R., planul şi angajamenlele, acţio ductivitatea muncii a crescut a acestor colective, pentru la producţia de ducţie globală cu 2,4 la sută
din hotărîrile Conferinţei Na nează cu fermitate pentru în • fată de prevederi cu 6 400 lei amplificarea în mai mare mă cărbune mai mare decit ceo planifi
ţionale a partidului. deplinirea cincinalului înainte pe salariat, s-au livrat supli sură a realizărilor, astfel ca cată. Pe aceeaşi perioadă, a
Succesul deplin al bătăliei de termen, sub deviza „Mai mentar la export produse în pînă la sărbătorirea aniversă LUPENI. Zilele care s-au fost obţinută o producţie mar
fă
de
416
000
suplimentară
pentru finalizarea cu un bi iute, mai bine, mai eficient 1", valoare de peste 12 milioa rii Republicii să aducă o con scurs din această lună au lei. Folosirea integrală a fon
lanţ rodnic a tuturor obiecti pe care secretarul general al ne lei valută, s-au redus chel tribuţie sporită la îndeplini fost pentru minerii din cadrul dului de timp a condus la
velor acestui an reclamă din partidului a pus-o în fata cla tuielile materiale de produc rea planului şi angajamente sectorului II al minei Lupeni creşterea cu 1,9 la sută a
partea organelpr şi organiza sei muncitoare, a oamenilor ţie faţă de plan cu 22,76 mi lor asumate de organizaţia ju deosebit de bogate in reali
ţiilor de partid, a consiliilor muncii. Remarcăm cu deosebi lioane lei, iar volumul bene deţeană de partid în marea zări. Aici s-au extras peste productivităţii muncii.
şi comitetelor oamenilor mun re colectivul de siderugişti ficiilor suplimentare se ridi întrecere. prevederile planului aproape Realizîndu-şi integral indi
cii, a tuturor -colectivelor şi a hunedoreni, organizaţiile de că.la 53. milioane lej. Realizarea exemplară a a- 2 000 tone cărbune. Sporui catorii de plan, înfăptuind ne
fiecărui salariat mobilizarea partid şi comitetul oamenilor M-am referit mai pe larg la de producţie nu este intim- abătut sarcinile trasate de
totală a energiilor creatoare, muncii de la C. S. Hunedoara realizările siderurgiştilor pen cestui deziderat major, ce re plător, ci urmarea firească a Conferinţa Naţională a parti
a întregului polential econo unde, in condiţiile unor sar tru a evidenţia ce lu prezintă în perioada actuală creşterii productivităţii muncii dului, colectivul Fabricii de
mic al judeţului, abnegaţie, cini de plan mobilizatoare, an cruri de mare valoare pen obiectivul contrai al activită in abatajele sectorului. produse refractare Baru este
dăruire şi spirit de angajare gajamentele se înfăptuiesc, cu tru progresul economiei na ţii politice, organizatorice şi hotărît să îndeplinească cin
cu maximă competenţă şi res succes, trecîndu-se cu operati ţionale se pot dobîndi a- După cum ne informa tova cinalul in patru ani şi jumă
ponsabilitate la. îndeplinirea vitate şi răspundere la traduce tunci cînd comuniştii, situîn- educative desfăşurate de or- Strungarul Gheorghe Groza, de la U. V. Călan, lucrează jn răşul Ioan Raczek, secretarul tate, aşa cum s-a angajat.
sarcinilor. Este necesar — aşa rea în viaţă a preţioaselor in du-se ferm în fruntea luptei secţia de strunjire a cilindrilor de laminoare. El depăşeşte Ul comitetului de partid de !a
nar sarcinile de plan cu 15—20 la sută. E.M. Lupeni, se detaşează cu
cum de atîtea ori subliniază dicaţii date de tovarăşul pentru înfăptuirea sarcini (Continuare în pag. a 2-a) Foto: V. ONOIU rezultate bune din acest sec importante sporuri
tor brigăzile de mineri con de producţie în
duse de Ioan Popescu şi Ma combinatul
rin Ciochia.
cît mai grabnică TOATE FORŢELI RECOLTĂRI Sondorii obţin hunedorean
eliberarea
enlru
a terenului şi a succese de prestigiu HUNEDOARA. Organizind
crea în acest fel un mai bine munca, folosind din
front larg de lucru pen PETROŞANI, tn acest an, plin agregatele aflate in do
tru mecanizatori la a- colectivul de muncă al Sec tare, colectivul de muncă din
rat, pregătirea terenului mecanizatorii ţiei Valea Jiului, a I.P.E.G. cadrul fabricii de aglomerare
şi semănat, Ia C.A.P. Nici o restantă Deva, a obţinut realizări deo nr. 2, de la C.S. Hunedoara,
Şoimuş s-ă luat iniţia -k sebite in întrecere. Conştienţi a realizat de la începutul a-
tiva organizării schim de misiunea pe care o au de nului peste prevederi 92 000
bului II la transportul a pune în evidenţă noi re tone aglomerat. Succesul în
Macase la pregătirea terenului zerve de cărbune, sondorii de tul emulaţiei şi hărniciei în
cocenilor. In noaptea i f registrat aici este rezulta
realizat
au
peste
sarci
aici
nile de plan la zi 586 ml de muncă, care caracterizează pe
foraj.. fiecare membru al colectivu
Iniţiativa Numele celor care şi-au le lor. In tarlaua Tăulaş a coo ore din 24, mecanizatorii de Trecerea animalelor la întreţinerea in stabulaţie ridică o se Organizind mai bine mun lui.
Realizări
prestigiu
gat destinele de munca pe o- perativei agricole din Deva la C.A.P. Deva oferă un e- rie de probleme in faţa conducerilor unităţilor agricole privind ca, folosind din plin fiecare înregistrat în de zilele care au
au
cooperatorilor goare rămîn pentru noi, de ce sînt prezenţi la lucru şapte xemplu demn de urmat in asigurarea unei bune hrăniri a întregului şeptel. Un factor de oră de lucru, colectivul sec trecut din luna octombrie şi
cisiv in realizarea indicatorilor de plan, se ştie bine, il reprezintă
le mai multe ori, necunoscute, tractorişti. Le notăm numele : ceea ce priveşte răspunderea echilibrarea balanţei furajere, astfel incit raţiile întocmite pentru ţiei a reuşit să sporească pro muncitorii din schimburile C
nutre
fiecare
să
alcătuite
din
din Şoimuş deşi se ştie bine că toate pro Petru Bota, Nicolae Lupuţ, Ni faţă de soarta producţiei agri ţuri din specie şi categorie de şi animale cantităţi fie îndestulătoare. Satisfa ductivitatea muncii cu 4,8 la şi B de la laminorul de 650
în
sortimente
variate
dusele agricole care fac ca colae Marta, Ion Bobaia, cole, situîndu-se în primele cerea unui asemenea deziderat, se înţelege de la sine, nu este sută. De asemenea, în tri mm, care au obţinut peste
zilnic viaţa să ne fie tot mai Gheorghe Miş, Constantin Su- rînduri ale luptei pentru spo posibilă decit in condiţiile însilozării in toate unităţile a cel puţin mestrul III din acest an, s-a prevederile de plan aproape
Organizarea îndestulată se obţin cu efor ciu şi Emil Albar. Tractoarele, rirea rodniciei ogoarelor. cîte 2 tone de nutreţ pentru fiecare vacă, la care se adaugă su înregistrat la capitolul preţ de 350 tone de laminate, precum
turi şi trudă, cîteodată, în sub supravegherea inginerului Infruntînd frigul cu aceeaşi culentele rezultate de la culturile de sfeclă furajeră şi de zahăr. cost o economie de peste şi cei de la bluming cu 160
era
ca
schimbului II la condiţii cu totul deosebite. şef al S.M.A., Victor Lupules- bărbăţie, nevrînd să se lase jelor Firesc fie, dacă la nu această dată cel acţiunea de însilozare a fura 150 000 lei, fapt ce a condus tone.
finalizare.
de
să
încheiată,
aproape
puţin
Sînt oameni, mecanizatori cu o cu, ascultă docile comenzi întrecuţi, în plin miez de Contrar oricăror aşteptări optimiste, cantitatea de siloz realizată la creşterea eficienţei econo Desigur, rezultatele înregis
eliberarea înaltă conştiinţă muncitoreas le mecanizatorilor, răsturnînd noapte, tractoriştii Oliviu Lu- se situează abia undeva la jumătatea prevederilor de plan. In coo mice a întregii activităţi. trate de laminatorii hunedo
că, care atunci cînd situaţia,
tărăgănat
cu
nejustificat
perativele
agricole
mod
s-a
în
restanţe
brazde revene, care în zilele
oricît de grea, o impune, gă următoare vor primi sămînţa ca, Ion Pescar, Iosif Ţîr, Pam- lucrarea amintită, sub paravanul aşa-ziselor „cauze obiective“ as- Cu toţi indicatorii reni sînt o dovadă grăitoare
terenului de sesc resursele necesare să se recoltei viitorului an al cinci fil Cepălău, Sebastian Pădu- cunzindu-se serioase deficienţe organizatorice. Rău este că în a faptului că ei se vor achi
mobilizeze pentru a învinge nalului. Acum, cînd pentru re rcanu, Gheorghe Pop - şi Pavel majoritatea unităţilor s-a aşteptat ca însilozarea porumbului să de plan îndepliniţi ta cu cinste de angajamentul
coceni dificultăţile ivite, punînd ast se facă numai cu combinele, in timp ce tocătorile au fost lăsate pe care îl au de a da eco
fel o bază trainică recoltei, lip- cuperarea restanţelor se cere N. TiRCOB să ruginească. Aşa se explică de ce la C.A.P. Leşnic, Aurel Vlai- BARU. Colectivul Fabricii de nomiei naţionale 25 000 tone
laminate.
sindu-ne de griji şi de teama ca pe ogo'are activitatea să se cu, Geoagiu, Bretea Streiului, Va idei, Deva, ferma din Călan a produse refractare Baru este
că nu avem asigurate cele ne desfăşoare fără răgaz, 24 de (Continuare in pag. a 3-a) I.A.S. Haţeg — să amintim doar citeva exemple — s-au depre animat permanent de dorinţa Succese asemănătoare sînt
de 20 spre 21 octom cesare traiului. ciat mari cantităţi de porumb destinat însilozării. de a realiza integral sarcini semnalate şi la furnale, unde
brie, au lucrat în schim Cunoaştem condiţiile vitrege Sînt reale posibilităţi ca restanţele să fie recuperate în bună le de plan şi angajamentele s-au obţinut peste prevederile
bul II, pînă.aproape de măsură, paralel cu recoltatul şi însămînţările organizîndu-se te asumate pe anul in curs, de la zi aproape 1 300 tone fon
ora 1, ţăranii coopera ale acestei toamne, dar mai Orice am Triare meinic acţiunea de însilozare a porumbului şi cocenilor. In con a obţine depăşiri la toţi indi tă. Există deci posibilităţi cer
tori Adam Igraţ, Ioan puţin ştim despre cei care diţiile specifice acestei toamne, s-a indicat ca furajele să se In- catorii. Printr-o organizare ju te ca furnaliştii să realizeze
Păcurar, Albuţ Gropea- luptă să le învingă, despre este păgubitoare silozeze la suprafaţă, la marginea tarlalelor. Rău este' însă că fi dicioasă a muncii, prin folo
nu, Petra Turcu, Zalei hărnicia şi dăruirea mecaniza nalizarea lucrării respective întârzie să se concretizeze, fapt ce ri sirea la randamentul- maxim şi să depăşească angajamen
Lupaş, Nicolae Paşca şi torilor angajaţi trup şi suflet dică serioase semne de întrebare privind asigurarea nutreţurilor a capacităţilor de producţia, tul suplimentar de 1 800 tone
Sarcina
specia
primordială
Andronic Brînduşa. Fo în măreaţa bătălie ce se des liştilor din unităţile a agricole existau unele se suprafeţe elibera suculente. Acum, de maximă însemnătate este ca în fiecare la fabrica de produse refrac fontă luat pentru acest an.
puteau
executa
pe
care
te
losind patru remorci şi făşoară pentru pregătirea re este aceea ca zilnic, în condi arături, inginerul şef Maria Mi- C.A.P. şi I.A.S. să se întreprindă măsuri energice în scopul in
o căruţă, ei au trans coltei anului viitor. Cu cîţiva ţiile cînd la semănat s-au acu heţ, a refuzat să accepte intra tensificării însilozării furajelor, neadmiţlndu-se nici o restanţă
restanţe
portat cocenii de pe o dintre ei vă ajutăm să faceţi mulat recuperate, ce trebuie grab rea tractoarelor in lucru. faţă de prevederile planurilor, cunosciiul că orice minus înre
nic
să
urmărească
Desigur, este important ca lu
suprafaţă de 12 ha. cunoştinţă. starea terenurilor, să stabileas crările să se execute în condi gistrat în balanţa de nutreţuri afectează soarta producţiei anima
La transportul coceni La ora cînd, de regulă, li că cu precizie urgenţele de lu ţii de calitate cit mai bună. liere, realizarea efectivelor şi a veniturilor prevăzute a se ob
lor cu remorcile au cru pe fiecare tarla. Din păca Insă, cum nu se mai poate aş ţine din sectorul zootehnic. Jn pagina a lll-a
şi
întîlnesc
cînd
situaţii
te,
se
participat şi mecaniza niştea domină cîmpul, la cîţi- unii specialişti tărăgănează tre tepta un timp ideal pentru pre
torii Ioan Oprea, Vasi- va km de municipiul Deva, în cerea cu toate forţele la pre gătirea cu terenului, trebuie înlătu IOAN HERŢ
cazurile
desăvirşire
rate
de
le Dumitraş şi Dan Zu- tunericul este străpuns de lu gătirea terenului şi la semănat. tergiversare a lucrărilor, aces inginer principal
garcea. Aşa s-a întâmplat, spre exem tea soldîndu-se cu pierderi ire C A L E I D O S C O P
mina farurilor, iar tăcerea este plu, la C.A.P. Ribiţa unde, deşi cuperabile din recoltă. la Direcţia generală pentru agricultură,
spartă de zumzetul tractoare industrie alimentară şi ape
r
O „BRĂŢARA DE AUR" EXCURSII CU TINERII fonduri de mică mecani aprovizionat din abunden zinul „Gospodina“ din
5n pagina a ll-a PENTRU CEI MICI Ieri seara, 100 de tineri zare. Comunicaţia pupitrul ţă eu băuturi şi prepara Deva oferă celor intere VREMEA
intre
la
dispecerul
te, cu o bogată gamă de
de
din municipiul Deva au de comandă şi lăcătuşii ce mincăruri la bucătărie. saţi o gamă largă de se- : PENTRU 24 ORE
ar
cum
inipreparatc,
fi
• La Casa tip cultură a plecat spre Capitala ţării execută revizia tehnică şi ardei umplut cu carne,
Vremea
menţine
se
rece,
sindicat clor din Petroşani pentru a vizita Tirgul in verificarea frinclor auto SUPERMAGAZIN sărmăluţe ardeleneşti, to- mai ales noaptea şi dimi
CONŞTIINŢE Şl BRĂŢĂRI DE AUR s-a organizat, vineri, orien o ternaţional Bucureşti ’72 mate ia vagoane se face LA CRIŞCIOR cătură pentru chifteluţe şi neaţa. Cerul va li mai
lăudabilă
de
acţiune
cu ajutorul staţiilor de ra
— prima excursie de acest
tare profesională pentru fel organizată de Biroul dio emisie-rccepţie porta In larga acţiune de mo diferite alte preparate, mult noros. Vor cădea
şcolari. 300 de elevi din de turism pentru tineret, tive. dernizare a reţelei comer şniţel pane, semipreparate precipitaţii sub formă de
clasele a VUI-a au avut, agenţia Hunedoara-Deva. ciale desfăşurată in ulti de cofetărie. Preparatele ploaie şi lapoviţă, pe a-
şi
găsite
cu acest prilej, un fruc Majoritatea excursioniştilor LOCAL MODERN ma perioadă se înscrie şi respective pot fi alimentara locuri va ninge. Vint po
la
magazinele
H Portretul de muncă tuos dialog cu fruntaşi in (70) o formează tineri construirea noului super- cu autoservire (lin muni trivit din sud-vest. Tem
osci
peraturile
minime
muncă pe categorii de muncitori, tehnicieni' şi in După o perioadă de În magazin din Crişcior al cipiul Deva. lează între minus 2 şi zero
gineri de la Centrala ter cooperaţiei de consum. Lo
meserii — mineri, lăcătuşi chidere de aproape trei calul a fost terminat, a grade, iar maximele între
H Cînd simţi în palmă pulsul şi electricieni de mină de moelectrică Mintia. luni, timp în care a fost fost montat şi mobilierul „PRODUSE MAI MULTE, 8 şi 12 grade.
şi
in-
modernizat
renovat,
la exploatările din Valea COMUNICAŢII RADIO timizat, restaurantul „Re necesar. Zilele acestea se MAI BUNE“ PENTRU URMĂTOA
maga
meseriei Jiului, precum şi cu strun LA REVIZIA tezatul“, din Călan, s-a face aprovizionarea sortiment Acesta este titlul progra RELE DOUĂ ZILE
un
cu
zinului
gari de la Uzina de uti DE VAGOANE deschis aseară penlru pu complex de mărfuri. mului brigăzii artistice de
blicul consumator.
laj minier din Petroşani. La revizia de vagoane acum agitaţie a întreprinderii de Vreme închisă, cu cerul
cu comori Acţiunea s-a intitulat Simeria-triaj, a fost dată clientela cu primeşte nou, INVITAŢIE LA industrializare a laptelui mai nw.lt noros. Vor că
Localul
mobilier
MAGAZINUL
acest
Cu
pro
Simcria.
„Brăţara de aur“ şi s-a în exploatare instalaţia de la bar nou, cu sala de gram a fost inaugurat, vi dea precipitaţii sub formă
probă centralizată a frinc- „GOSPODINA" neri, clubul întreprinderii, de ploaie, lapoviţă şi nin
Perseverentă şi ingeniozitate dovedit o veritabilă lecţie lor automate tip „Dispe servire intimizată, cu pic Pentru a veni în spriji amenajat în incintă, prin soare. Viului va sufla slab
de educaţie pentru muncă. cer“, lucrare executată din turi şi desene pe pereţi, nul consumatorilor, maga mijloace proprii. din sud-vest. Temperatura
— uşor variabilă.
J