Page 74 - Drumul_socialismului_1972_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 532 © DUMINICĂ 22 OCTOMBRIE 1972

îndatoriri de înaltă răspundere pentru organizaţiile

de partid şi colectivele de muncă din economia judeţului

Sipetul cu comori
Â

Este unanim cunoscută mă­
iestria şi hărnicia în muncă a de 13 ani. Cu timpul, s-a per­
fecţionat în această muncă şi
colectivului cooperativei meş­ în urmă cu 5 ani s-a angajat
teşugăreşti „Haţegana" din o- la cooperativa „Retezatul".
(Urmare din pag. 1) * IV cu materiile prime, materia­ să se reflecte nu în sporirea ror cheltuielilor neecono- raşul Haţeg. Spre deosebire Mai întîi, împreună cu 4 uce­
lele şi piesele de schimb ne­ artificială a producţiei globa­ micoase, instituirea unui de alte unităţi meşteşugăreşti nice, apoi, cu alte muncitoare,
ganizaţiile de partid, sarcina cesare continuităţii fluxului le ci in depăşirea prevederi­ regim sever de econo­ din judeţul nostru — la fel s-a formal în cadrul coopera­
de căpetenie a consiliilor şi productiv, se impune o preo­ lor planului sortimental, în mii şi, pe această bază, de utile populaţiei — aici, la tivei o secţie de artă popu­
comitetelor oamenilor muncii, cupare permanentă pentru ex­ realizarea unui volum cit mai creşterea gradului de rentabi­ „Haţegana", se cere pe lingă lară. Activitatea s-a diversifi­
a tuturor colectivelor, impune ploatarea raţională, întreţine­ mare de produse de bună ca­ litate, accelerarea vitezei de executarea cantitativă şi cali­ cat, după cerinţe; au luat
o maximă concentrare şi pu­ rea şi repararea la timp şi de litate, cu desfacere asigurată, rotaţie a fondurilor cu care tativă a gamei de produse şi naştere secţii de plăpumărie,
nere în valoare a forţelor, calitate a agregatelor, pentru de certă utilitate pentru e- sînt înzestrate întreprinderile. un plus de fantezie creatoare, ţesătorie, broderie manuală,
mijloacelor şi resurselor de preîntîmpinarea şi înlăturarea conomia naţională. Subliniem „Indiferent de mărimea chel- un cumul, am putea spune, de mecanică etc. Din acestea, la
care dispune economia jude­ stagnărilor cauzate de goluri această necesitate întrucît în tuelilor — arăta tovarăşul calităţi artistice care trebuie începutul anului trecut a luat
ţului. Principala rezervă în a- în aprovizionare sau defec­ judeţ la unele întreprinderi Nicolae Ceauşescu în rapor­ să aibă o existenţă iniţială
cest sens o constituie recupe­ ţiuni tehnice, măsuri care să ca Centrala cărbunelui Petro­ tul prezentat la Conferinţa sub forma a ceea ce numim fiinţă cooperativa „Haţegana".
rarea grabnică a restanţelor asigure o folosire intensivă a şani, I. M. Hunedoara, I. M. Naţională a partidului — tre­ talent nativ. Desigur, orice ta­ — Dezvoltarea fiecărei sec­
faţă de Indicatorii de plan în­ capacităţilor productive. Barza, „Marmura" Simeria, buie întotdeauna stabilit cu lent căpătînd valoare doar da­ ţii în parte, inclusiv a celei
registrate după trei trimestre In strînsă legătură cu a- U.E.L. Haţeg, I.I.L. Deva şi precizie in ce termen şi cu că e cultivat, pentru perfec­ pe care o conduc — ne mărtu­
şi asigurarea tuturor condiţii­ ceasta, consiliile şi comitetele Brad se înregistrează restan­ ce beneficii vor fi restituite ţionarea înzestrărilor iniţiale risea comunista — a însemnat
lor necesare ca în trimestrul oamenilor muncii, organizaţi­ te la planul fizic — cărbune, societăţii fondurile avansate". şi o creştere a priceperii sa­
IV fiecare unitate economică ile de partid sînt datoare să concentrate de fier, plumb şi Organizaţiile de partid, con­ este necesară o ucenicie de lariatelor noastre care s-au a-
să se încadreze riguros în acţioneze pentru folosirea de­ zinc, placaje şi dale de mar­ ducerile întreprinderilor, spe­ mai lungă durată sub îndru­ daptat noilor Utilaje de mun­
prevederi şl angajamente. plină a forţei de muncă şi a mură, prefabricate din beton, cialiştii, toate colectivele de marea unor „dascăli" zeloşi. că, au învăţat să le mînuiască
Prin atingerea acestui obiec­ timpului de lucru, pentru mobilă şi alte produse. muncă au datoria de mare Una dintre aceste profesoare bine, să scoată cu ajutorul lor
tiv vom putea obţine in ju­ creşterea coeficientului de Recuperarea râminerilor în răspundere' să acţioneze cu In prestigiosul colectiv care deserveşte furnalul nr. 3 de 1000 ad-hoc, care a îndrumat paşii adevărate frumuseţi. Dacă la
obiectiv
mc
de
al
la
Hunedoara
deţ, peste sarcinile de plan a- schimburi în secţiile de bază urmă la aceste sortimente, neslăbită energie şi fermitate tn actualul cincinal — — mare nalistul Simlon siderurgiei se româneşti multor muncitoare, este şi co­ început existau cîteva maşini
prim-fur
remar­
Jurca
nuale, un mare volum de şi atelierele de prelucrări me­ concomitent cu depăşirea sub­ pentru a traduce în viaţă a- că printr-o activitate laborioasă. Prin priceperea, hărnicia şi res­ munista Neta Armioni, şefa de brodat, şi nu ruai mult de
produse, echivalînd cu o pro­ canice. Insistăm asupra aces­ stanţială a sarcinilor la alte ceastă sarcină majoră, trasa­ ponsabilitatea sa — acest auten tic meşter al producţiei de fontă, secţiei broderie’ mecanică a 7 muncitoare, în prezent sec­
—
Hunedoarei“
se
„veteran
ducţie marfă suplimentară în tor cerinţe întrucît în unele produse, trebuie să aibă loc tă de Conferinţa Naţională a muncitoreşti al care contribuie hotă afirmă ca la una din personalităţile cooperativei. Originară din- ţia este dotată cu 15 maşini,
rîtor
atingerea
parametrilor
valoare de 145 milioane lei, întreprinderi nici pînă acum în condiţiile îmbunătăţirii ge­ partidului. tehnico-economici proiectaţi, cu mult înainte de termen, la noul tr-un sat din Ţara Haţegului, iar efectivul — socotind şi fe­
depăşirea planului la export nu s-au luat măsurile cuveni­ nerale a calităţii, asimilării Tot ceea ce se întreprinde colos siderurgic hunedorean. şefa secţiei a învăţat brode­ meile care lucrează la domi­
cu 12 milioane lei valută, o te în direcţia asigurării for­ de noi produse cu grad de în industria judeţului nostru ria de la mama sa, la vîrsta ciliu — este de peste 100 de
reducere cu 80 milioane Iei ţei de muncă calificate, a ge­ tehnicitate şi valoare de în­ pentru îndeplinirea exemplară muncitoare. Comunistele Ro-
a cheltuielilor de producţie neralizării schimbului II şi trebuinţare ridicate. Acţionînd. a planului şi angajamentelor dica Ştefoni, Iuliana Socaci, cp
şi un volum de acumulări re- extinderii schimbului III, a fo­ pentru satisfacerea acestor ce­ pe anul în curs trebuie să şi Iuliana Boantă, Maria Hai-
prezentînd aproape 100 mili­ losirii întregului potenţial u- rinţe imperioase, organele şi fie conjugat cu acţiunile de magi şi alte muncitoare sînt
oane lei. man existent. Din aceste cau­ organizaţiile de partid, condu­ pregătire optimă a producţiei pe „Portretul de muncă 66 exemplu de conştiinciozitate,
Necesitatea absolută a valo­ ze, la C.M.N. Deva, I.M. Hu­ cerile întreprinderilor şi cen­ 1973. Anul viitor va fi hotărîtor au realizări valorice lunare de
rificării acestor rezerve obli­ nedoara, F.C. Orăştie, U. V. tralelor trebuie . să trate­ pentru îndeplinirea înainte de peste 6 000 lei.
gă conducerile întreprinderi­ Călan, U.M.M.R. Simeria, ze cu toată răspunderea termen a cincinalului. Este Primele ore ale dimineţii chip îl prinsese ultimul pe dus — ne-a spus Maria Pas­ Produsele secţiei broderie
lor şi centralelor, organizaţi­ U.Z.R. Mintia, C.E.I.L-, Deva, onorarea integrală şi la perioada cînd trebuie să ob­ trecuseră calme peste stră­ panou. cu — am mai executat teuri, mecanică sînt cunoscute şi
ile de partid din unităţile e- unităţile de industrie loca­ termen a contractelor eco­ ţinem, comparativ cu preve­ zile Orăştiei, învăluite în cu­ — Este comunista Maria coturi pentru diverse insta­ peste hotare. Costumele popu­
conomice, cu deosebire din lă din Deva şi Brad, coeficien­ nomice, îndeosebi a sarcini­ derile iniţiale, mari sporuri lori portocalii şi grele de Pascu, una din cele mai laţii şi alte repere. Totul lare din toate zonele ţării,
cele restanţiere, comitetele tul de schimburi in secţiile lor de export. Faptul că o de producţie industrială con­ toamnă. Freamătul oraşului conştiincioase operatoare din este să urmărim ca produ­ vestele din catifea cu mărge­
municipale şi orăşeneşti de de bâză şi auxiliare nu întru­ seamă de unităţi — între cffre cretizate în creşteri importan­ se concentrase în perimetrul secţie — ne-a spus Banu sele să nu iasă din maşină le, pardesiurile ornamentate,
partid să acţioneze cu tontă neşte un calificativ satisfăcă­ Centrala cărbunelui Petro­ te la cărbune, fontă, oţel, la­ de acţiune al colectivelor Cocard. Dinsa a fost califi­ cu lipsă ori cu bavuri (a- colierele de mărgele, poşetele,
energia şi fermitatea pentru tor. Aceeaşi situaţie se menţi­ şani, I.M. Barza, I. M. Hune­ minate, materiale de construc­ muncitoreşti, în unităţile in­ cată, în urmă cu cîţiva ani, dăugiri). diversele garnituri de pat cu
recuperarea în cel mai scurt ne şi în folosirea timpului, de doara, I.M.C. Bîrcea, „Marmu­ ţii, produse chimice şi altele, dustriale. Ne aflam tocmai în fabrica noastră. De a- — Aveţi şi rebuturi ? broderie sînt solicitate în
timp a restanţelor. Conside­ lucru. Apreciem că procentul ra" Simeria, „Vidra" Orăştie, în condiţiile în care producti­ într-unul din aceste locuri, tunci şi-a însuşit foarte bi­ — Despre asta aş putea multe ţări. De fapt, secţia şi-a
răm, în primul rînd, că este de 94,8 la sută obţinut pe ju­ J.P.V.I.L.F. Deva — nu au ono­ vitatea muncii' trebuie să unde persistă forfota mun­ ne tehnologiile de fabrica­ să vă vorbesc eu — a in­ adus o contribuţie substanţia­
o îndatorire de cea mai ma­ deţ — datorită indicilor slabi rat un mare număr de crească mai rapid, odată cu cii, în cadrul secţiei mase ţie ale produselor, ştie să tervenit Silvia Borza, con­ lă la realizarea integrală a
re răspundere a organiza­ înregistraţi la unităţile. Cen­ contracte, din care une­ diminuarea mai accentuată a plastice a fabricii chimice. lucreze cu mai midte tipuri troloare de calitate. Pot planului anual Ia export al
ţiilor de partid de Ia ex­ tralei cărbunelui Petroşani, le chiar la export, tre­ cheltuielilor de producţie şi de maşini, cunoaşte caracte­ spune că operatoarea Maria cooperativei.
ploatările miniere din Va­ F. C. Orăştie, „Vîscoza" Lu- buie să constituie un se­ sporirea beneficiilor. Toate a- Aici, în acest loc numit pe. risticile multor materiale — Pascu se străduieşte să dea — La pavilionul de mostre
lea Jiului, a conducerii cen­ peni, „Vidra" Orăştie, M.C. rios semnal de alarmă pentru cestea impun ca organizaţiile drept cuvinl simburele co­ policlorura de vinii, polieti­ produse de calitate. Acest din acest an — ne-a mai spus
tralei cărbunelui şi a organu­ Deva şi altele — nu cores­ factorii răspunzători de aceas­ de partid şi conducerile în­ lectivului demnităţii şi o- lena, relonul, polistirenu.1 fapt ne bucură pe' toţi, în- interlocutoarea — am avut
noarei, secretarul comitetu­
lui municipal de partid Petro­ punde posibilităţilor reale şi tă stare de lucruri. Este inad­ treprinderilor şi centralelor lui de partid al secţiei, to­ etc. Îşi depăşeşte, zilnic, trucit prin rebuturi secţia expuse o serie de produse ca­
şani să facă totul pentru tra­ mai ales cerinţelor actuale misibil şi nu poate fi îngădu­ să-şi intensifice preocupările varăşul Banu Cocard, se în­ norma cu 5-10 la sulă şi şi-ar irosi o parte din tim­ re au fost apreciate de vizita­
ducerea neintîrziată în viaţă privind folosirea integrală a ită nici o justificare ca uni­ pentru crearea tuturor condi­ răspunde la toate chemări­ pul său util pentru măcina­ tori. Mai multe întreprinderi
a indicaţiilor date de tovară­ potenţialului uman al în­ tăţile industriale din judeţ să ţiilor tehnico-materiale şi or­ deletnicea cu afişarea foto­ le secţiei. Am găsit-o in rea acestora şi introducerea comerciale din Bucureşti şi
şul Nicolae Ceauşescu cu pri­ treprinderilor. Aceasta este impieteze asupra funcţionării ganizatorice reclamate de ce­ grafiilor noilor fruntaşi ai hala de fitinguri a secţiei, lor, din nou, în maşinile de alte oraşe ale ţării au contrac­
lejul vizitei de lucra făcute o rezervă deosebit de normale a mecanismului eco­ rinţele planului pe anul care secţiei la panoul de onoare. lucrind la o maşină cu nu­ injecţie. tat cu cooperativa noastră a-
în Valea Jiului, să asigure în importantă pentru creşte­ nomic naţional, să diminueze vine. » Era un panou simplu, prins Aprecieri pozitive, unani­ ceste produse. u t-
cel mai scurt timp concreti­ rea producţiei şi productivi­ resursele valutare ale ţării, Atenţia principală se cere ca o hartă pe perete, cu o mărul de ordine 11. Cu a- me, despre activitatea co­ O concluzie se desprinde de
zarea faptică a- programelor tăţii muncii. Ridicarea indice­ prin nerealizarea obligaţiilor concentrată spre contractarea titulatură şi mai simplă, dar jutorul acestei maşini, ope­ munistei Maria Pascu. Un la sine: la ,.Haţegana" exis­
de măsuri şi acţiuni politice, lui de utilizare a timpului de către beneficiarii interni şi la integrală a necesarului de ma-" cu- semnificaţii adinei, adu­ ratoarea ,.multiplica“ un ,.portret de muncă“ reuşit, tă un adevărat „sipet cu co­
organizatorice şi tehnice în lucru pe judeţ, în primele 9 export. terii prime şi materiale, spre nate in două cuvinte: reper pentru tabloul de creionat de colegii săi de mori". Iar una dintre creatoa­
bord al autoturismului Da­
vederea redresării extracţiei luni, la 96 la sută — procent Etapa finalizării celui de-al stabilirea sortimentelor ce ,.Cinste lor !“ L-am rugat pe activitate. rele acestor comori este şi
de cărbune şi realizarea unor pe deplin realizabil prin eli­ doilea an al cincinalului tre­ vor fi fabricate şi asigurarea secretar să ne vorbească cia 1 300. MARIN NEGOIŢA comunista Neta Armioni.
— In afară de acest pro­
ritmuri de producţie care să minarea întreruperilor în pro­ buie să se caracterizeze prin desfacerii lor la beneficiarii despre muncitoarea al cărei M. LIVEZEANU
conducă la îndeplinirea inte­ cesul de producţie şi reduce­ măsuri şi acţiuni desfăşurate interni şi la export, prin con­
grală a indicatorilor de plan rea absentelor nemotivate şi cu cea mai mare competenţă tracte ferme. In acelaşi timp,
pe acest trimestru şi recupe­ învoirilor, echivalează cu un şi responsabilitate pentru este necesar să se ia măsuri
rarea în proporţie cit mai spor de producţie în valoare creşterea eficienţei economi­ pentru pregătirea tehnică a u prilejul sărbătoririi că i-am simţit perfect tempe­
mare a râminerilor în urmă. de peste 100 milioane Iei, cu ce. Deşi în acest domeniu de capacităţilor productive prin pentru prima dată a ratura la rece, îneît la cald
Asemenea măsuri se impun şi consecinţe favorabile asupra însemnătate primordială s-au se de schimb, efectuarea revi­ C „Zilei metalurgistului", dilataţia să nu depăşească li­
crearea stocurilor materiale,
la I.M. Hunedoara, I.M. Bar­ creşterii productivităţii mun­ făcut unele progrese, biroul asigurarea necesarului de pie­ la Casa de cultură din Hu­ mitele. Sau la furnale. Am
za, E.M. Deva şi în alte uni­ cii. Din acest exemplu, orga-„ Comitetului judeţean de par­ nedoara se adunase lume trăit o mare bucurie cînd am
tăţi care nu şi-au îndeplinit nizaţiile de partid, con-* tid consideră că situaţia pe ziilor şi reparaţiilor. Se impu­ multă. Momentul cel mai terminat reparaţia capitală a
integral sarcinile de plan şi ducerile unităţilor trebuie trei trimestre nu este satis­ ne, de asemenea, să se acţio­ semnificativ şi emoţionant in furnalului nr. 4. Şi iată de
angajamentele aferente prime­ să tragă concluzia că, pentru făcătoare. Ca urmare a sla­ neze în direcţia acoperirii ne­ aceiaşi timp l-a constituit ce: Exista o cantitate apre­
sporirea productivităţii mun­
lor 9 luni. bei preocupări a specialişti­ cesarului de forţă de muncă decernarea de ordine şi me­ ciabilă de blocuri carbonice
cii peste nivelul planului şi lor şi cadrelor de conducere calificată, a perfecţionării pre­
In ansamblul măsurilor ce angajamentelor, se cer depu­ din unele întreprinderi şi gătirii cadrelor, astfel ca în­ dalii unui mare număr de care nu puteau fi folosite în
se cer a fi întreprinse, tre­ se strădanii deosebite în ve­ centrale pentru reducerea treprinderile să facă faţă cu metalurgişli pentru . meritele alte scopuri. Noi am hotărît
să le utilizăm la furnalul 4.
lor deosebite în muncă. A-
buie să primeze utilizarea in­ derea folosirii raţionale a for­ consumurilor specifice, pentru succes sarcinilor calitative tunci l-am văzut pentru pri­ Lucrarea ne-a dat destulă
tegrală, cu randament maxim, ţei de muncă şi a timpului de buna gospodărire a fonduri­ superioare ale anului viitor. ma dată pe maiştrul Mihai bătaie de cap dar a reuşit
lucru, extinderea muncii în a- lor materiale şi financiare —
a maşinilor, utilajelor şi in­ cord, organizarea superioară îndeosebi la Centrala cărbu­ Colectivele de oameni ai Zink, de la secţia cuptoare de minune.
stalaţiilor, a tuturor capacită­ a producţiei, întărirea ordinii nelui Petroşani, I. M. Hune­ muncii, conducerile întreprin­ industriale a C.S.H Cînd şi-a A simţi la rece, în palma ta
derilor şi centralelor, organele
ţilor productive. In acest scop, şi disciplinei. doara, I. M. Barza, C.E.I.L. şi organizaţiile de partid din auzit numele, a tresărit. De caldă, temperatura cărămizii
Eforturile îndreptate spre Deva, ..Marmura" şi U.M.M.R.
pe lingă asigurarea unei a- creşterea producţiei şi pro­ judeţul nostru sînt confrunta­
provizionări corespunzătoare ductivităţii muncii vor trebui Simeria, „Vidra" Orăştie şi te cu probleme economice
altele — atît cheltuielile ma­
teriale cit şi cele totale de complexe, cu sarcini şi înda­
toriri de mare însemnătate,
producţie au fost depăşite înfăptuirea lor cere, fără în­ Cînd simţi în
considerabil, în timp ce nu doială, o activitate intensă,
s-au realizat beneficiile şi to­ de maximă competenţă şi res­
berari de îndiguire talul acumulărilor planificate. ponsabilitate, eforturi pline de
abnegaţie şi dăruire. Succese­
înlăturarea acestei stări de
lucruri necorespunzătoare şi le de prestigiu dobindite pî­ palmă pulsul
respectarea de către toate în­ nă acum, capacitatea.de an­
treprinderile a sarcinilor tra­ gajare, înalta conştiinciozita­
SARMIZEGETUSA. In satul Păucineşti s-au termi­ sate de Conferinţa Naţională te muncitorească şi hotărîrea
nat, prin munca patriotică a cetăţenilor, lucrările de a partidului în domeniul ri­ unanimă a comuniştilor, a tu­ meseriei
colegul
îndiggire a pîrîului ce trece prin această localitate. dicării rapide a eficienţei e- turor oamenilor muncii hune- Vrednicul strungar Gali loan (Iu dreapta), alături de pentru
Acest pîrîu, cînd, din cauza ploilor, se revărsa din conoinice se impun ca o înda­ doreni de a îndeplini cu cinste său, Vasile Dragtxf, lucrează la o nouă piesă Importantă
stllpii hidraulici.
matcă, deteriora dramul de acces în sat şi inunda torire centrală în faţa cadre­ sarcinile trasate de partid
o parte din terenurile agricole. Pentru prevenirea u- lor din economie, a organelor constituie temelia solidă a în­
nor asemenea calamităţi, s-a construit, cu sprijinul şi organizaţiilor de partid din crederii biroului Comitetului
consiliului popular comunal, un dig de piatră în lun­ judeţul nostru. Se cere ca judeţean de partid că, în emoţie, poate. A păşit uşor, refractare — iată un secret
gime de 60 ml, cu 10 ral mal mult decît se stabilise pentru încadrarea fiecărei u- cinstea aniversării Republicii a primit înalta distincţie — al meseriei de zidoi-şamotor
iniţial. De asemenea, faţă de costul lucrării prevă­ nităţi în cheltuielile planifi­ noastre socialiste, puternicul Steaua Republicii Socialiste pe care nu-1 descoperi decît
zut în deviz — 13 000 Iei — s-au realizat, prin mun­ cate şi realizarea angaja­ detaşament muncitoresc din România clasa a V-a —, în­ prin muncă pasionată, prin Perseverenţă şi ingeniozitate
ca patriotică a cetăţenilor, economii în valoare de mentelor anuale la economii judeţul Hunedoara va asigu­ soţită de felicitări şi strîn- talent şi hărnicie.
8 221 lei. Construcţie mică — vor spune poate unii. şi beneficii să se întreprindă ra realizarea exemplară a geri de miini, apoi s-a întors
Aşa cum este, noi ne mîndrim cu ea, ca dealtfel cu cu operativitate măsuri care planului şi angajamentelor pe in bancă, mai emoţionat decît — Pe lîngă faptul că este Cu cît cunoaştem astăzi mai mulţi oameni, cu o gin-
fiecare lucra nou pe care II realizăm pentru înfru­ să conducă la reducerea con­ acest an şi pregătirea optimă înainte. foarte bine pregătit profesio­ dire şi ingeniozitate tehnică ca ale muncitorului strungar
museţarea satelor noastre. sumurilor specifice de mate­ a producţiei pe 1973, aducînd Intr-o recentă convorbire, nal, vrednic şi conştiincios, Gali Ion, de la Fabrica de stîlpi hidraulici din Vulcan, cu
rii prime, materiale, combus­ prin aceasta o nouă şi valo­ maistrul principal Mihai Zink atît ne vine mai greu să dăm o definiţie îndrăznelii teh­
Prof. EMIL NEMEŞ maistrul Mihai Zink mărturi­ este şi un excelent organiza­
corespondent tibili şi energie, lichidarea re­ roasă contribuţie la progresul sea : „Ziua aceea a fost una tor al producţiei, lucrează a- nice. îndrăzneala rămîne în continuare o muncă perseve­
buturilor şi declasatelor, a multilateral al României so­ din cele mai frumoase din rentă, îndîrjită, pentru obţinerea unor rezultate care vin
pierderilor şi risipei, a tutu­ cialiste. viaţa mea, chiar dacă afară... tent cu oamenii, este înţele­ greu, uneori nespus de greu.
gător, dar şi exigent —sub­
ploua cu găleata". linia cu mulţumire inginerul — Nu am obţinut niciodată nimic ca urmare a z.vîcni-
Zile frumoase nu fost însă Katra Francisc, şeful secţiei rii inspiraţiei — ne spunea interlocutorul. Acest lucru nu
multe în viaţa acestui vred­ cuptoare industriale. Munci­ poate fi generalizat. Sînt oameni care se trezesc peste
nic şi priceput constructor de torii îl stimează şi îl respec­ noapte în faţa unei inovaţii ingenioase. Uneori îmi este
materiale refractare, născut tă. Lucrările efectuate sub ciudă pe mine că ajung aşa de greu la o soluţie tehnică.
la Timişoara, dar pe care supravegherea sa sînt de — De cînd lucraţi în fabrică ?
Hunedoara l-a adoptat de 20 cea mai bună calitate. — Mă număr printre primii care, acum trei ani, au
de ani ca fiu de nădejde al început să lucreze la stîlpii de abataj. Era ceva nou. A fost
ei. Cea mai dragă îi este a- — Nici nu s-ar putea altfel greu, nu aveam prea mulţi oameni calificaţi. Dar am învins.
ceea în care a primit carne­ — completează maistrul Astăzi sînt asigurate condiţiile de lucru pe trei schimburi,
Zink. Pentru lucrările noas­
tul roşu de comunist (in 1958). tre, cel mai sever control de am reuşit să folosim bine maşinile din dotare.
De 10 ani e maistru princi­ Cei trei ani care au trecut de cînd aici, la Vulcan, se
pal, şef al atelierului de zi- calitate este focul. Focul nu producea primul stîlp hidraulic, au dovedit pe deplin uti­
dari-şamotori. Lucrează cot admite nici o indulgenţă. Da­ litatea lui Gali. A fost ales secretarul organizaţiei de bază
la cot cu cei peste 80 de oa­ că n-am făcut lucru bun — la secţia mecanică, funcţie ce o deţine şi în prezent. De
la furnal, la cuptor, la alte
meni din subordine, cu care sub mîna lui au ieşit mulţi tineri calificaţi, unul dintre n-
se înţelege foarte bine, pe agregate care funcţionează ceştia fiind si Vasile Dragoş, alături de care lucrează şi
care-i îndrumă cu competen­ cu foc — focul ne trădează în prezent.
— Sufletul ne-a rămas la strungărie — se destăinuie el
tă, îi ajută omeneşte. cu maximă precizie şi since­ în continuare. Asta îmi este, sînt sigur, vocaţia...
ritate. El nu poate fi... dus
— Cea mai mare plăcere Şi la drept vorbind, asta şi este. Nu este cazul să fa­
mi-o dă lucrul la ruptoarele cu vorba. El nu închide cem o listă a lucrărilor tehnice. In ultimii doi ani a făcut
Siemens Martin — spune mais­ ochii... Noi ştim asta şi ne trei propuneri de inovaţii, în colaborare cu alte cadre din
trul Zink. Şi nu pentru că străduim să nu ne., jucăm cu fabrică, care au adus economii de peste 300 000 lei.
ar fi uşor, că nu e uşor de­ focul. —- Perspective 1
loc. Dar reclamă atenţie, cal­ Meseria, oricare ar fi ea, — Este depusă documentaţia pentru un nou dispozitiv
cul, minuţiozitate ; îţi dă pro­ devine brăţară de aur numai privind strunjirea cilindrilor Ia slîlpul hidraulic. La noi se
bleme care-ţi solicită şi efort atunci cînd o faci din toată aplică pentru prima dală acest procedeu, pînă acum ci­
intelectual nu doar fizic. inima, rînd îi stăpîneşti toa­ lindrii fiind aduşi din import. Se estimează economii de
— Şi totuşi rînd vine a- te secretele. Maistrul zîdnr- peste 100 000 lei. Creaţia tehnică nu trebuie să se onrească
ceastă plăcere ? şamotor Mihai Zink a ajuns aici. Perseverind, se pot obţine mult mai multe, există do­
— Cînd lucrarea e gala aici. L-a ajutat înalta lui con­ menii ale muncii noastre neinvestigate. Un succes obţinut
şi cuptorul merge bine. în­ ştiinţă de comunist.
Cooperativa „Haţegana“ din oraşul Haţeg este cunoscută in toată ţara, şi peste hotare, prin produsele sale confecţionate in­ astăzi trebuie să te conducă la altul pentru mîine. Şi noi,
tr-o gamă largă. Costumele populare din toate zonele ţării, colierele, poşetele, pardesiurile ornamentate sînt tot atitea mărturii ale seamnă că am prins exact comuniştii, ştim acest lucru.
frumuseţii şi indeminării harnicului colectiv. In fotografie vă prezentăm un aspect din secţia confecţii artizanale a cooperativei. pulsul materialului refractar, D. GHEONEA C. DUMITRU
Foto: V. ONOIU