Page 78 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 78
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 533 ® MARJI 24 OCTOMBRIE 1972
— In întreprinderea
noastră — ne spunea Unităţile C.F.R. la finalul pregătirilor de iarnă
tovarăşul Logliin Dineş,
secretarul comitetului
de partid al I.M. Barza
— se desfăşoară o sus
ţinută muncă politică în
direcţia popularizării po Să se urgenteze unele
liticii partidului nostru,
Poate mai mult ca oriclnd dare de seamă şi alegeri de la că nu e uşor, pentru că avem tarul organizaţiei de partid să a documentelor Confe
adunSrile generale de dare de lotul 13 Instalaţii al Şantieru lucrări dispersate pe toată ra se ocupe de educarea lor. Eu rinţei Naţionale din iu
seamă şi alegeri din această lui 1 construcţii Deva. Calita za oraşului şi mal greu se pot cred că fiecare comunist are lie a.c., a indicaţiilor şi
toamnă oferă imaginea unor te în munca profesională, cali Întruni membrii biroului, dar datoria să se ocupe de con recomandărilor făcute lucrări rămase în urmă!
dezbateri cu un profund carac tate în activitatea pe linie de nimic nu e greu şi imposibil duita profesională şi morală a de tovarăşul Nicolae
ter de lucru, a unei analize organizaţie, In munca de pri atunci cînd vrem, cînd dorim tinerilor. Vorbim de calitate. Ceauşescu cu diferite
temeinice pe care comuniştii mire a membrilor de partid, să realizăm un lucru bun. Şi aici e vorba tot de calitate, prilejuri.
o fac cu certitudine că tre în munca de educare, de ri Comuniştii au dezbătut cu de calitatea muncii noastre de Spusele secretarului
buie şi pot să-şi îmbunătăţeas dicare a conştiinţei, în însuşi răspundere problemele muncii comunişti. Sînt lucruri. pe ca de partid ne întimplnă începutul acestui anotimp montarea a peste 2 500 pa obiective propuse pentru re
că activitatea, că au resurse rea şi aplicarea in practică oiganizatiei de partid, rele- re nu avem voie să le trecem la tot pasul la I.M. Bar- înscrie cu fiecare filă de ca nouri de parazăpezi, iar plu zolvare in perioada de pre
pentru a-şi spori aportul la a indicaţiilor Conferinţei vînd că roadele acesteia se cu vederea. Şi cînd spun aceas lendar finalizarea unor pre gurile şi celelalte instalaţii gătire, 355 au fost termina
înfăptuirea sarcinilor impor Naţionale, a celorlalte docu vor materializa în îndeplini ta rnă refer şi la lucrările de gătiri pentru sezonul rece şi de curăţat zăpada au fost ve te, 44 sînt în curs de execu
tante ce le revin. Şi nu ar mente de partid. rea la timp şi de calitate a reţele şi centrale termice. Noi Susţfnufă în unităţile Regionalei C.F. rificate şi pregătite pentru tare iar altele 5 n-au fost
putea fi altfel, cînd aceste — Noi, comuniştii, colectivul sarcinilor profesionale. Ştefan vorbim de munca instalatorilor Deva. a putea interveni operativ atacate.
adunări se desfăşoară la scurtă lotului 13 vom face tot ce ne Buchman, Ştefan Andraş, Ioan doar iarna — exact cînd nu ar muncă politică In aceste unităţi erau de în caz de nevoie. Aici nu se prezintă o si
vreme după Conferinţa Naţio va sta în putinţă pentru ca Fătan, Vasile Smeu, Alexan trebui. In mai, iunie, iulie a- executat o serie de repara Toate garniturile trenuri tuaţie prea bună la lucrările
nală a partidului, care ne-a toate lucrările să fie încadrate dru Brujan, Ioan Dragotă, A- ceştia au „dispărut". In 15 a- şi educativă ţii curente, capitale, unele lor de călători au fost verifi de reparat acoperişurile, a
pus la îndemînă un program prilie totul se lasă baltă şi ne renovări. O atenţie deosebită cate amănunţit şi supuse pro celor de etanşeizare a uşilor
de lucnl de o inestimabilă va amintim în septembrie că la za. La gazetele de pe impunea aprovizionarea cu belor de încălzire şi presiune şi ferestrelor la sălile de
loare teoretică şi practică. 15 trebuie să facem recepţia rete, mal multe articole combustibilul necesar încălzi de aburi. aşteptare, magazii de mărfuri,
— Noi, comuniştii, toţi oa centralelor. Să luăm nişte mă remarcă excepţionala în rii sălilor de aşteptare şi a La depourile de locomoti cabine pentru acari, de ase
menii lotului 13 instalaţii, lucru ku costă suri concrete. Sau nu sîntern semnătate a prevederi încăperilor de serviciu. ve din Simeria şi Petroşani menea, unele sobe n-au fost
ne-am alăturat cu dragă inimă în stare noi in Deva să luăm lor Conferinţei Naţiona Se au deci în vedere toa s-a făcut revizia locomotive încă revizuite, reparate sau
hotărîrii colectivului şantieru » nişte măsuri, trebuie să vină le pentru viitorul pa te aspectele care vizează pre lor pentru ca acestea să intre curăţate, deoarece secţiile L
lui nr". 1 de a realiza sarcinile aitii să ne arate cum să mun triei noastre, se referă gătirea pentru aşteptarea se în iarnă bine pregătite, capa duc lipsă de meseriaşi cali
ficaţi pentru această lucra
cim?" (Ioan Fătan). Stăruind
acestui cincinal în patru ani şi asupra necesităţii educării ti la sarcinile ce revin din zonului rece, menite să evi bile să remorcheze trenuri re (Secţia L 4 Petroşani). In
cinci luni. E un angajament
aceste documente isto
spornică, adică de pe acum mult, un lucru rău costă nerilor — Alexandru Brujan rice minerilor. In sala te orice surprize neplăcute revizuite instalaţiile de echi această perioadă fiecare uni
în condiţii optime. Au fost
care, zic eu, ne angajează pe
rare ar putea stînjeni sau
tate şi subunitate este contro
a criticat biroul organizaţiei
fiecare la o muncă mult mai
de apel a minei sînt a-
pare, spălare, cele de alimen
îngreuna desfăşurarea norma
specialişti din cadrul fiecă
mentele Conferinţei Na
leve această importantă pro
trebuie să ne realizăm mai de partid care a „uitat" să re fişate extrase din docu lă a transportului de călători tare cu apă şi păcură. lată de o comisie formată din
şi mărfuri, siguranţa circula
La pompele de apă şi co
grabnic sarcinile pentru a blemă în darea de seamă pre ţionale, din cuvîntările ţiei, în ultimă instanţă deser loanele hidraulice s-au făcut rui serviciu de ramură care
ajunge la dezideratul propus. zentată adunării, iar Alexan tovarăşului N i c o l a e virea publicului călător. amenajări împotriva îngheţu urmăresc şi verifică stadiul
Aici s-a arătat în darea de dru Hodnog sublinia obligaţia Ceauşescu la întîlnirile şi calitatea lucrărilor efectua
seamă — spunea comunistul si mei mult“ fiecărui comunist de a mani cu oameni ai muncii din Un volum apreciabil de lui. La dormitoarele persona te, se iau măsuri operative
Ilie Araşan — că ne-am rea festa grijă faţă de gospodări judeţele vizitate în ul pregătiri s-au făcut de-a lun lului de drum s-au făcut re pentru impulsionarea lor.
paraţiile necesare.
lizat sarcinile pe perioada tre rea materialelor, de calitatea tima vreme, printre ca gul a peste 700 km de cale Trebuie urgentate unele lu
cută din acest an atît la pro muncii lor. „îmbunătăţirea ca re şi judeţul Hunedoa ferată, cit cuprinde Regiona Serviciul regional de apro crări care au rămas în urmă
la C.F. Deva, printre acestea
ducţie cît şi la productivi lităţii e problema cheie a mun ra. De asemenea, în a- fiind şi numeroase lucrări vizionare, la rîndul său, a în privinţa pregătirilor de
1
tate. E adevărat. Dar mai avem în termen şi predate cu califi lexandru Hodnog, toti comu cii noastre. De cite ori n-am gitaţia vizuală sînt pre repartizat personalului ce iarnă. Călătorilor nu le pu
de dat în folosinţă pînă la cativul bine şi foarte bine — niştii care au participat activ fost nevoiţi să refacem o lu zente lozinci cu pasaje ce concură nemijlocit la si concură Ia siguranţa circula tem explica la iarnă că noi
sfîrşitul anului încă 497 de se angaja Moise Tomuş, mais la dezbateri au cerut noului crare de două, trei ori ! Ştim din documentele Confe guranţa circulaţiei trenurilor. ţiei îmbrăcăminte groasă, pîs- am avut greutăţi. Să le ofe
apartamente. Sarcina, după tru la electrice. Angajamentul birou, conducerii lotului, fie cu toţii, ne-am convins că un rinţei Naţionale, care-i O mare importantă s-a a- lari, şube îmblănite, scurte rim, alunei cînd vor fi oaspe
cum bine ştim cu toţii, nu-i de a fost luat după ce comunis cărui membru al organizaţiei lucru bun costă mult, dar un mobilizează pe comu cordat consolidării malurilor, îmblănite, costume vătuite, ţii gării, pentru cîteva minu
loc uşoară, iar ca s-o realizăm tul a cerut in cuvîntul său ca de partid să-şi onoreze cu răs lucru rău costă şi mai mult. nişti, pe toţi salariaţii protejării aparatelor de cale, căciuli ele. De asemenea, a te sau mai mult, condiţii de
trebuie bine să ne mobilizăm. adunarea să ceară conducerii pundere partinică sarcinile ce Acest adevăr să-l avem tot întreprinderii Ia realiza instalaţiilor de telecomunica asigurat cantitatea suficientă confort, pentru a se simţi cît
rea „mai iute, mal bine,
Şi dacă noi, comuniştii, nu ne şantierului să analizeze cu res Ie revin. „Lucrările pe care timpul cu noi în muncă" — mai eficient" a sarcini ţie C.T. Mai mult de 5 000 ml de sare necesară pentru topi mai bine.
vom strădui mai mult, nu vom ponsabilitate. problemele orga le dăm de slabă calitate se cerea inginerul Ioan Dragotă. lor de plan, îi îndrumă de linie ferată supusă înză- rea zăpezii. IOAN JURA
fi primii care să mergem în nizării lucrărilor ce urmează datorează faptului că lucrăm Dezbaterile din adunarea ge în întreaga lor activi pezirilor va fi protejată prin In sectorul clădiri, din 400 corespondent
schimburi prelungite, să lu să fie executate. „Altfel vom în salturi. Două săptămîni nu nerală de dare de seamă şi a- tate.
crăm şi noaptea dacă e cazul merge într-un ritm care nu ne ni se asigură condiţii de lucru legeri a organizaţiei de la lo
atunci nu ne atingem scopul ajută să ne onorăm sarcinile. şi apoi dăm lucru de mîntu- tul 13 instalaţii au fost mature,
propus. In fiecare echipă sînt Avem prea multe rupturi în ială" (Ştefan Andraş). „Eu partinice. Ele au cerut comu
3-4 membri de partid şi dacă muncă, nu se concordă lu ca şef de echipă nft pol să fiu niştilor sa nu arunce vina u- Mecanizarea
ei dau exemplu nu se poate crările constructorului cu ale mulţumit pentru că nu se lu nor neglijente pe seama alto
să nu se antreneze toti. Ni se noastre, dăm calitatea peste crează ritmic, ca să mergem ra, ci fiecare la locul său de
cere să muncim mai mult şi cap, remedierile costă, costă după constructor cu lucrările, muncă să se facă responsabil să-şi aducă din
mai bine, şi să mergem mină scump. Şi tot de calitate tine aşa cum se cuvine. Iată, şi a- de sarcinile sale, să se orga
în mînă cu constructorul, să şi problema blocurilor execu cura, ne lipsesc nişte inele de nizeze temeinic activitatea de Spectacol pentru reunit brigada artistică de a- doric al Casei de cultură din plin aportul la
fie o legătură strînsă între el tate din panouri. Noi lucrăm cauciuc pentru blocul G. Nu producţie pentru a se evita gitaţle, formaţia de muzică Petroşani, cu prelucrarea fol
şi noi, instalatorii. Ştim cu to de mai puţin timp cu panouri, putem lucra. Cind le primim, munca în saltbri şi de aici fruntaşi uşoară „Atlas", echipa de mu clorică „Păcală argat". Şi-au
ţii cît ne-a fost de greu la ne-ar prinde foarte bine un trebuie să facem nişte eforturi calitatea slabă a lucrărilor. S-a zică populară a exploatării dat concursul la reuşita aces realizarea produc
şcoala cu 24 săli de clasă din schimb de experienţă în aceas foarte mari ca. în 3-4 zile să discutat responsabil, cerîndu-se miniere şl grupul vocal al că tui spectacol plin de haz
Gojdu, ale cărei lucrări au tă direcţie. Avem în fată lu dăm lucrarea gata. Sint lucruri noului birou să acorde atenţie Minerii din Uricani au minului cultural Cîmpu lui formaţiile de teatru şi de
fost abandonate la jumătate, crări cu care vrem să ne mîn- pe care biroul organizaţiei de deosebită muncii de educaţie trăit, zilele trecute, clipe de Neag. dansuri, soliştii Casei de cul ţiei de cărbune
cînd instalaţiile făcute s-au drim — casa de cultură, ma bază trebuie să le aibă în a- politică a fiecărui membru de plăcută relaxare. In mijlocul
deteriorat. Ca să le refacem şi gazinul universal. Numai ca tentie, să le analizeze, să in partid, pentru ca normele ela lor, omagiind realizările frun tură din Petroşani.
au
să predăm la timp obiectivul litatea muncii noastre ne va tervină la conducerea şantieru borate la Conferinţa Naţiona taşilor în producţie, Casei sosit (Urmare din pag. 1)
ai
de
artiştii
amatori
am depus mari eforturi. Tre da mulţumirea aşteptată. Dar lui" (Ştefan Buchman). „Aici, lă să devină codul de muncă cultură din Petroşani : Gheor- Seară de epigram© Succese
buie să ne eşalonăm munca, pentru aceasta trebuie să spo la noi, 70 la sută dintre mun şi conduită al fiecărui comu ficelor de revizii şi reparaţii,
numai aşa vom munci mai bi-* rească responsabilitatea fiecă citori sint tineri. Ştim bine că nist, să-i dirijeze activitatea ghe Sereş, Cornel Olaru, Ri- In cadrul serii de epigrame dar acest fapt nu scuteşte co
ne, şi de fapt asta ni se cere ruia dintre noi, comuniştii, iar împreună cu ei ne realizăm în realizarea tuturor sarcinilor chard Buşneag, Ioan Velica, In cadrul săptămînn cultu lectivul uzinei de un autocon
nouă : mai bine. biroul organizaţiei va trebui sarcinile. Dar nu e suficient, economice şi politice pe care Ioan Pop, Dan State, Iile Ta- „Cincinat Pavelescu", organi rale de la Tirgu Jiu, ce a cu trol mai sever.
Calitatea muncii a fost pro să acţioneze mult mai prompt le are de înfăptuit, brea şi alţii. zată de curind la Petroşani, prins acţiuni educative dedi
blema numărul unu a dezba şi eficace în îndrumarea acti nu e bine ca numai secretarul membrii formaţiei de teatru a cate cunoaşterii artei gorje- — In fiecare lună unităţile
terilor adunării generale de vităţii economice. E adevărat organizaţiei U.T.C. sau secre LUCIA, L1CIU Spectacolul, bucurindu-se casei de cultură au recitat ne, parada portului popular, miniere raportează respectarea
de un binemeritat succes, a din sclipitoarele creaţii sati concursuri de muzică uşoară acestor grafice — ne informea
rice ale lui Cincinat Paveles şi populară, 4 din cei 9 so ză ing. Gheorghe Mihut, şeful
cu. lişti petroşăneni prezenţi la serviciului planificare din ca
In continuare, epigramlştl festival au fost premiaţi. La drul C.C. Petroşani. Din car
Concursurile profesionale din municipiu au citit din muzică populară, locul II l-a tea de avarii constatăm însă
versurile lor. ocupat prof. Veronica Cordoş, prea dese întreruperi la funi-
cularul Aninoasa-Coroeşti, la
iar la muzică uşoară, premiul putui 2 est Petrila, precum şi
în alimenfafsa publică „Păcală argat" I l-a cucerit Victor Pop, mun la benzile de transport de la
citor in subteran la Aninoasa. Paroşeni şi Uricani, ceea re
De curînd, la Deva s-a tele bucătăriei româneşti, să Ricu Tudoran, miner la Lu- fără îndoială denotă atît o ca
desfăşurat faza judeţeană a asigurăm în restaurante me Duminică, pe scena cămi peni, a obţinut premiul II, iar litate incertă a acestora cit şi
concursului republican de niuri care au în permanentă nului cultural din Pul, local elevul Marius Pienaru premiul o întreţinere necorespunzătoa
artă culinară pentru calitate baza de materie primă asi nicii au urmărit cu multă plă re.
şi bună servire. Din 80 de gurată. Bucătarilor aflaţi în cere evoluţia ansamblului fol- special al tinereţii. Restantele semnalate în li
participanţi au fost desem concurs li s-a recomandat să vrarea unor utilaje de către
naţi cei mai buni ospătari, aibă preocupare ipentru di Intre orele 17-20 la Hunedoara U.U.M. Petroşani, calitatea ne-
bucătari şi cofetari care vor versificarea preparatelor de corespunzătoare în unele ca
reprezenta judeţul nostru la tip „Gospodina", ştiut fiind O duminică de toamnă, o zl de odihnă pentru oamenii zuri a acestora, precum şi nu
faza zonală. Iată rezultatele: că unităţile de acest tip muncii. O zi în care Instituţiile culturale sînt mal mult decit mărul de ore — nepermis de
Ospătari: 1. Petru Popa, de sînt aprovizionate de către oricînd chemate, datoare chiar, să dea adevărata măsură a ca mare — afectat staţionării u-
la T.A.P.L. Deva, 2. Malte- bucătăriile celor mai bune pacităţii lor organizatorice. tilajelor sînt cauze directe a-
zan Ana, de la T.A.P.L. Hu restaurante. De asemenea, ...Intre orele 17-20, in „perimetrul" cultural al Hunedoa supra dezvoltării şi asigurării
nedoara, 3. Gabor Armina, li s-a recomandat — şi s-a rei, foarte mulţi cetgţeni (tineri mai ales !) se plimbau, dă
de la T.A.P.L. Deva ; Bucă tinut seama de aceasta la deau tircoale casei de cultură şi clubului „Siderurgistul". Ciţi- din plin a producţiei de căr
tari: 1. Iuliana Kendy de la clasificare — realizarea de va, neavînd altceva de făcut, şi-au cumpărat bilete la film, bune. Se impune conducerii
T.A.P.L. Petroşani, 2. Ion Al- mîncăruri şi preparate iefti cei mai mulţi ascultau tranzistoarele sau se-nghesuiau la cofe uzinei, factorilor de răspun
bu de la T.A.P.L. Deva, 3. ne, uşor accesibile. Multe tăria „Violeta", căutînd un loc liber... dere din compartimentul elec
Ne-am „încercat" norocul şi la clubul „Constructorul". De
geaba. Tot film. tromecanic al centralei o mai
grabnică luare de măsuri adec
...Intre orele 17-20 nu am intilnit la cele trei Instituţii pe
Un mijloc care poate nimeni din personalul însărcinat cu organizarea activităţii cul vate pentru înlăturarea aces
tural-educative. Şi conform regulamentului acest personal be tei stări de fapt. Numai în a-
neficiază luni de zl liberă („relache"). cest fel minerii, cadrele de
spori intereso! pentru al clubului „Siderurgistul" că în ziua de 22 octombrie a.c., ora specialişti în frunte cu comu
17-20,
...Intre
orele
programul
citit
de
am
activitate
în
11, va avea loc la... casa de cultură deschiderea expoziţiei „50 niştii vor putea contribui din
calitatea servirii ga.ua“ Tinăra oraşul Haţeg, pe Mardan, v-o din cadrul In faţa ţesătorle manuală de a ţesut, execută, „Ilaţe- de ani de la înfiinţarea teatrului de amatori din Hunedoara". plin la realizarea exemplară a
Aurica
cooperativei
ţesătoare
secţiei
Am căutat expoziţia, dar... nu fusese încă deschisă.
intre
prezentăm
care
din
războiului
său
alte produse, şl frumoase cergi pentru pat, apreciate mult de cumpărători. Pe această cale, oferim conducerilor celor trei Instituţii sarcinilor de plan rămase de
Foto: V. ONOIU amintite o Informaţie preţioasă : stagiunea culturală de toam înfăptuit pînă la sfîrşitul aces
Iolanda Stan de la T.A.P.L. din produsele aduse în ex nă a început cam de multişor... tui an.
Petroşani; Cofetari: 1. Iosif poziţia de la faza judeţeană
Demeter de la T.A.P.L. Pe a concursului au fost reali
troşani, 2. Doina Pop de la zate la faza de masă şi s-a
T.A.P.L. Deva, 3. Nicolae Be- urmărit existenta lor pe par
jan de la T.A.P.L. Hunedoa curs pe listele de bucate ale
ra. Dintre aceştia, primii doi unităţilor. Prin toate aceste i SÂRBÀTORIT „ZIUA UECOlTfr M MÜ IUI!
clasaţi vor reprezenta jude elemente se urmăreşte per
ţul noslru la faza zonală. sonalizarea profesiei de bu
Faza de masă a concursu cătar.
lui, cea mai importantă şi Ospătarii aflaţi în con (Urmare din pag. 1) stantin Suciu, ajutaţi de Pan- vel Popa au recoltat siloz cu
care se întinde pe cea mai curs, de asemenea, au fost fil Copălău, Aurel Oprea, Ioan combina. Elevii Şcolii profe
mare parte a anului, a an urmăriţi în activitate înce- Pescar, Oliviu Luca, veniţi in sionale de construcţii din De
trenat în concursul actual pînd de la faza de masă. In sprijinul Ca şi în unităţile amintite, sprijin de la secţia de mecani va au încărcat în camioane
260 de lucrători din secto Sînt mulţi ospătari cu bună duminică s-au transportat din zare din Hărău, au arat o su 68 000 kg porumb şi 10 000 kg $e extinde lucrul cu tractoarele
rul de alimentaţie publică al pregătire profesională, în re ţăranilor cooperatori cîmp sau la bazele de recep prafaţă de 35 ha de teren pe
comerţului de stat. La expo ţeaua noastră, care pot — ţie cantităţi apreciabile de care în aceste zile se va însă- cartofi care s-au transportat la
ziţia judeţeană, bucătarii a- atunci cînd vor — să asigu produse de la cooperativele niînţa griu. In lanurile de po bazele de recepţie. Primarul
flati în concurs au prezen re o servire la un înalt ni In aceste zile, elevii con agricole din comunele Şoimuş, rumb, alături de cooperatori, comunei Şoimuş, Ilie Rădulea,
tat 180 de sortimente de vel de exigenţă. Unii nu au stituie un sprijin de nădej Finirea, Geoagiu, Rapoltu Ma au lucrat şi salariaţii de la avea numai cuvinte de laudă in schimburi prelungite
mîncăruri iar cofetarii — 200 •promovat în fazele superioa de al cooperatorilor în bă re, Ilia, Brănişca, Veţel etc. cooperativele meşteşugăreşti
de sortimente de prăjituri şi re tocmai pentru faptul că tălia pentru stringerea Acţionind energic pentru „Progresul" şi „Mureşul" din h adresa elevilor şi a condu
produse de patiserie. Multe nu au dovedit aceeaşi exi grabnică a recoltei de pe materializarea chemării cuprin Deva. Rccoltînd ştiuleţii direct cătorilor auto care i-au ajutat
ce
eliberate
se
măresc
suprafeţele
măsură
ele culturi tl....
Pe
clin aceste sortimente sînt gentă şi între fazele con cîmp. Pretutindeni, pe cu se în mesajul adresat de to în saci şi coşuri, cei 60 de pe cooperatori să transporte ca urmare a mobilizării unor forţe sporite ia recoltat, centrul de
realizate pe bază de retete cursului. . prinsul judeţului, alături de varăşul Nicolae Ceauşescu ţă salariaţi de la cooperativa în bază obligaţiile contractua greutate al activităţii pe ogoare se deplasează spre realizarea unui
proprii şi iarăşi multe sînt T.A.P.L. Hunedoara a avut cooperatori, vezi lucrînd cu rănimii cooperatiste, mecani „Progresul", printre care co î'itm intens la semănat. Pentru îndeplinirea acestui deziderat s-a
noutăţi fată de alţi ani. între alţii şi un ospătar pre mult zel şi dăruire sute de zatorilor şi specialiştilor, tutu muniştii Minerva Savu, Aurel le. trecut la extinderea lucrului pe tractoare In schimburi prelun
gite.
Iată suficiente premise ca miat. elevi. Zilele trecute, 200 de ror lucrătorilor din agricultu
Referindu-se
mecanizatorilor
in
in
noi, consumatorii, să aştep — In general sînt premiaţi elevi din clasele a X-a şi ră, stă în posibilitatea orga Noje, Hie Manea, Constantin perioada actuală, Ia sarcinile ce ing. stau Valentin faţa Cruceru, directorul
tovarăşul
Puiu, muncitoarele Paraschiva
tăm de la aceste concursuri oameni cu o bună pregătire a Xl-a ale Liceului din Pe nelor şi organizaţiilor de par S.M.A. Ilia, ne spunea că in cooperativele agricole deservite s-au
reprezintă
25
peste
profesionale modalitatea prin profesională — spunea tova troşani, sub îndrumarea tid, a consiliilor populare şi Resiga, Aurelia Prigoreanu, S-au însilozaf lnsâminţat mai mult de 400 ha, ceea ce grăbirii semănatului, la
prevederile
In
in
din
vederea
sută
planului.
care să se ridice ştacheta răşul Pompiliu Trifan, di profesorilor lor, au ajutat conducerilor unităţilor agri Rodiră Ogner, Aurica Kulcear, fiecare cooperativă agricolă s-au făcut verificări iu teren, rtopis-
bunei serviri, a diversifică rectorul T.A.P.L. Hunedoara. pe cooperatorii din Ostrov cole să asigure o amplă mo Dorica Modola, Elena Ogner, aproape 140 tindu-se tarlalele unde se poate lucra cu tractoarele. Unde a fost
rii listelor-meniu din restau Concurentul nostru dovedeş I la stringerea cartofilor, iar bilizare a forţei şi mijloacelor au recoltat 11500 kg de po cazul, suprafeţele iniţiale destinate insăminţărilor fiind acoperite
rantele noastre. te aceasta şi noi am folosit alţi ppsto 200 de elevi ai mecanice la grăbirea strîngerii rumb care apoi a fost trans tone cartofi de apă, care nu se poate evacua prin săparea canalelor de scurge
supra
alte
culturilor
reamplasarea
făcut
terenuri.
s-a
re,
pe
Pe
Cum urmăresc direcţia cunoştinţele lui pentru a îm Grupului şcolar minier din recoltei şi însâmînţărilor de portat la baza de recepţie. Şte feţele eliberate s-a organizat lucrul cu tractoarele grupate în
comercială şi trusturile de bunătăţi pregătirea unor os Petroşani nu dat un preţios toamnă, astfel dovedind prin fan Iordache, secretarul comi schimburi prelungite, pregătlndu-sc terenul la lumina farurilor.
alimentaţie publică să reali pătari din reţea, sau în ca ajutor cooperatorilor din fapte ataşamentul ţărănimii tetului de partid de la coope Tovarăşul Nicolae Za- Acţiuni eficiente in acest sens s-au organizat la C.A.P. I.eşnie,
Burjuc, Gurasada, Boz, Bretea Murcşană şi Ilia.
zeze şi pe această cale lificarea altora prin cursuri Toteşti şi Densuş. cooperatiste faţă de politica rativa „Mureşul" Deva, ne-a mora, secretarul Comitetului Deoarece semănatul este rămas In urmă, iar pe o tarla pre
spor-ul aşteptat de bună ser fără scoatere din producţie. înţeleaptă a partidului noslru. informat că şi meseriaşii de la orăşenesc de partid Haţeg, gătită In lunca Mureşului n ieşit şl bălteşte apa, conducerea C.A.P.
vire ? Cîteva puncte de ve Premisele pentru a face unitatea lor au făcut treabă ne-a informat că o atenţie Leşnic a indicat tractoriştilor să execute arături pe terenurile
dere urmărite ni le-a făcut din concursurile profesionale Timp de două zile, pe Mesajul tovarăşului Nicolae bună. Cu 150 de oameni s-au sporită s-a acordat însiloză- zvintate, care in prealabil au fost fertilizate cu Îngrăşăminte chi
mice. Aici, după ee tractoriştii Ion Urs şi Laurenţiu Goia au pre
cunoscute tovarăşul Olimpiu în alimentaţia publică un frig şi ninsoare, studenţii Ceauşescu adresat cu prilejul recoltat aproximativ 30 000 kg rii produselor agricole, gătit patul germinativ, mecanizalorul Acltim Sclteau a trecui
Bota, directorul adjunct al mijloc de ridicare a nivelu Institutului de subingineri „Zilei recoltei" i-a însufleţit porumb care a şi fost trans pentru a asigura o bună a- imediat Ia semănat. Asemănător au procedat, pe ogoarele C.A.P.
Ilia.
Mureşană,
Brănişca,
Boz.
Bretea
direcţiei comerciale. lui servirii cît mai aproape din Hunedoara au lucrat în mult pe membrii cooperatori portat direct în magazii. Din provizionare a populaţiei. şi Gurasada, tractoriştii Visalon Popovici, Cimpuri Surdue. Burjuc
Axcnte
Negrilă,
Cornel
— Am urmărit în perma de pretenţiile consumatorilor cadrul fermei agricole Bre de la C.A.P. Deva, pe meca tre salariaţii care s-au remar Ca urmare, pînă ieri, s-a Bedea, Vlore! .Turca, Simion Blrlş, Ion Dimperiu. Roman Dănilă.
nentă ca acest concurs să nu sînt multe. Străduinţele în tea Română, a I.A.S. Haţeg, nizatorii repartizaţi să lucreze cat în mod deosebit ne-a a- reuşit să se însilozeze, in Gheorghe Sorea, Hemus Bolea, Cornel Ungur şi Miron Costea. In
reprezinte un scop în sine, această direcţie ale unor la culesul recoltei. Rezul aici, care în această toamnă mintit pe Ioan Veţan, Ioan tre altele, aproape 140 tone ultimele două zile, ei au reuşit să Insămlnţeze peste 100 hectare.
ci să devină un prilej de factori cu munci de răspun tatul: aproape 40 tone car capricioasă, cu vreme instabi Poscaru, Eleonora Pogan, Fica cartofi din cele 150 plani Organizarea lucrului mecanizatorilor In schimburi prelungite
stimulare a iniţiativei, să dere din comerţ şi alimenta tofi. In condiţiile arătate, lă, au depus eforturi lăudabi Eftimie, Alexandru Gulaci, Gh. ficate. La realizarea acţiu stă şi în preocuparea conducerii S.M.A. Geoagiu. Astfel, în noap-
pibă puterea de a influenta ţia publică încearcă de ase i viitorii subingineri au obţi- le pentru stringerea recoltei Mălai şi Ana Samson. nii respective au contribuit, ten dinspre 21 octombrie a.c., pe ogoarele C.A.P. Vaidei s-a lu
în bine stilul de muncă al menea să se afirme tot mai j nut totuşi note mari la o- şi însâminţatul griului. Dumi I a Şoimuş ploaia care a că în frunte cu cadrele de crat cu patru tractoare la arat, iar alte 4 au fost folosite la dis
cît mai multor lucrători din bine de la un concurs la I bieclul „hărnicie". Un .cu- nică deşi a plouat, în unitate zut sîmbălă noaptea spre du conducere, salariaţi de la cuit. De asemenea, ia C.A.P. Komos s-a arat şi pregătit terenul
sectorul de alimentaţie pu altul. Să aşteptăm rezulta vînt de laudă în plus pen munca nu' a 'ontenit în tot minică i-a împiedicat pe me unităţile economice şi in- cu şapte tractoare, /speclcle relatate evidenţiază interesul major
blică. De asemenea, pe lua tul lor, pe care-1 dorim cil tru studenţii din anul II e- timpul zilei. Mecanizatorii Ni canizatori să iasă la arat. In j stituţiile din oraş, precum a! mecanizatorilor faţă de soarta recoltei viitoare, răspunderea lor
tă etapa desfăşurării lui. ur mai bogat. lectrotehnică, conduşi de i şi elevi de Ia şcoala gene- pentru a grăbi finalizarea Insăminţărilor pe toate suprafeţele pla
mărim să impunem prepara- ION CIOCLEI profesorul R. Gruiţă. colae Lupuţ, Nicolae Marta, unitate însă totuşi s-a lucrat. ! rală şi liceul din localitate. nificate.
Gh. Nih, Ioan Bobaia şi Con Mecanizatorii Iosif Ţir şi Pa-