Page 81 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 81
VIZITA PREŞEDINTELUI
Proletari din toate farlle, unlfi-vă|
NICOLAE CEAUŞESCU
IN BELGIA
Plecarea din Capitală
Marţi dimineaţa, a părăsit In acesle vizite, şeful sta Cioară, Florian Dănălache, E-
Capitala, îndreptîndu-se spre tului român este însoţit de mil Drăgănescu, Janos Faz.e-
Bruxelles, preşedintele Consi tovarăşii Ilie Verdeţ, prirn- kas, Petre Lupu, Dumitru Po-
liului de Stat al Republicii vicepreşedinte al Consiliului pescu, Leonte Răutu, Gheor
Socialiste România, tovarăşul de Miniştri, George Macoves- ghe Stoica, Iosif Banc, Cornel
Nicolae Ceauşescu, care, îm cu, ministrul afacerilor exter Burtică, Miron Constantinescu,
preună cu tovarăşa Elena ne, Ioan Avram, ministrul in Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion
Ceauşescu, va face vizite ofi dustriei construcţiilor de ma Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion
ciale în Belgiei, la invitaţia re şini, de consilieri şi experţi. Păţan, Ion Stănescu, Ştefan
gelui Baudouin şi a reginei Pe aeroportul Bănensa erau Andrei, Ion Dlncă, împreună
Fabiola, şi în Marele Ducat de faţă, la plecare, tovarăşii cu soţiile.
_ -N de Luxemburg, la invitaţia Emil Bodnaraş, Manea Mă- Erau prezenţi de asemenea,
Marelui Duce Jean de Luxem nescu, Paul Niculescu-Mizil, membri ai C.C. al P.C.R., ai
burg şi a Marii Ducese Jo- Gheorghe Pană, Virgil Trofin,
N CINSTEA CELEI DE-A 25-A
sephine-Charlotte. Maxim Berghianu, Gheorghe (Continuare in pag. a 4-a)
ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICS
Dineu oferit in onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu
Comandamentul de acţiune al organizaţiilor de partid, LAMINATURI! HUNEQ0REN1 şi a tovarăşei Elena Ceauşescu
al tuturor oamenilor - muncii AU ÎNDEPLINIT 8! DEPASîT In marele salon al Palatului nistrul afacerilor externe, mi Cei doi şefi de stat, împreu
tovarăşa
cu
Elena
nă
ANGAJAMENTUL ANUAL regal din Bruxelles, Maiestăţi niştri, procurorul general Val- Ceauşescu şi regina Fabiola,
ter, Jganshof, generali şl ofiţeri
le lor regele şl regina belgie
Unităţile industriei locale— In toate secţiile care formează grupul tic laminoare al oferit un dineu în cinstea pre superiori, guvernatorul pro cu prinţul Albert şi prinţesa
nilor, Baudouin şi Fabiola, au
Paula, s-au fotografiat îm
vinciei de Brabant, rectorul
Combinatului
Hunedoara
cere susţinută siderurgic indeplinirea se desfăşoară o intre- şedintelui Consiliului de Stat universităţii din Bruxelles, preună înaintea începerii di
îna
cincinal
pentru
actualului
al Republicii Socialiste Româ
neului, şi i-au primit apoi pe
inte de termen. nia, Nicolae Ceauşescu, şi a membri ai Senatului şi ai Ca invitaţi. 1
Cu citeva zile in urmă, aici s-a realizat o performanţă
conectate integral în procesul laminoare: s-a produs cea tle-a 30 ono-a tonă de laminato tovarăşei Elena Ceauşescu. merei Reprezentanţilor, alte In timpul dineului, caro s-a
de
deosebită
care
atestă
oamenilor
la
hărnicia
şi
talentul
persoane oficiale. Au partici
Au participat prinţul Albert
producţie
peste
depăşit
fost
angajamen
dublă prevederile de A plan. O îndeplinit şi record care are o şi prinţesa Paula, A. van Ac- pat, de asemenea, persoanele desfăşurat într-o atmosferă
semnificaţie.
de cordialitate, regele Bau
tul anual luat in cinstea aniversării Republicii, iar jumă ker, preşedintele Camerei Re oficiale române care îl înso douin şi preşedintele Nicolae
ridicării eficienţei zat O aceste succese elementele găsit deosebite laminorul care s-au reali prezentanţilor, G. Eyskons, pri Ceauşescu în vizita sa în Bel Ceauşescu au rostit toasturi.
tate din producţia amintită reprezintă laminate finite pline.
ţesc pe preşedintele Nicolae
din
parte
prin
mm.
le-am
la
de
„650“
Au fost intonate imnurile
mul ministru, A. Cools, vice-
Mo-
Primul
raru. interlocutor a fost maistrul de schimb Nicolac gia. nationale ale celor două ţări.
— Laminatorii din schimbul din care fac parte au con prim-ministru, P. Harnici, mi
tribuit la producţia deosebită realizată în sectorul lami
La fel ca celelalte colective lei, iar cel al beneficiilor pe productive. In acest scop, pe noare cu 2 170 tone de laminate. Este semnificativ faptul că
de muncă ale economiei ju ste plan la mai mult de 1,5 lingă asigurarea unei aprovi sporul de producţie pe care l-am amintit s-a realizat in
deţului, unităţile industriale milioane lei. Este vorba de zionări corespunzătoare cu principal prin folosirea mai deplină a capacităţilor de pro Toastul reqelui Toastul preşedintelui
ducţie şi creşterea productivităţii muncii.
locale se află ancorate cu În spre eforturile făcute în di materiile prime, materialele şi — Cum s-a ajuns la această producţie importantă ?
treaga lor capacitate şi forţă recţia reducerii cheltuielilor piesele de schimb necesare — Pentru a ilustra şi a susţine această afirmaţie pot
creatoare la transpunerea în materiale de producţie, şi continuităţii fluxului produc spune că indicele de utilizare realizat piuă In prezent este
cu l.ll la sută mai marc dccit cel planificat.
faptă a hotărîrilor Conferinţei deci despre o mai bună folo tiv, se impune o mai susţinu De fapt, rezultate deosebite au obţinut .şi celelalte BAUDOUIN NICOLAE CEAUŞESCU
Naţionale a partidului pentru sire a fondurilor băneşti, de tă preocupare pentru exploa schimburi care deservesc laminorul de „650“ mm. Acestea
finalizarea înainte de termen spre creşterea productivităţii tarea raţională, întreţinerea şi ne-au fost prezentate de inginerul Ion Banciu. din secţia noastră sînt Domnule Preşedinte, Maiestate,
toate
—
Intr-adevăr,
schimburile
a sarcinilor acestui an şi ale muncii cu 8 la sută pe sala repararea la timp şi de calita preocupate pentru indeplinirea exemplară a sarcinilor do înainte de toate, tin să vă mulţumesc pen
cincinalului. Conştienţi de im riat prin îmbunătăţirea utili te a utilajelor. In strinsă le plan şi a angajamentelor asumate in cinstea aniversării România eăe un stat al cărui dinamism s-a tru amabila invitaţie de a vizita Belgia şi să
portanţa impulsionării între zării timpului de lucru şi a gătură cu aceasta, comitetele Republicii. manifestat in mod deosebit în cursul ultimi exprim plăcerea deosebită a soţiei mele şi
— Care este situaţia la zi ?
gii activităţi productive, de maşinilor şi utilajelor din do oamenilor muncii, organizaţi — Cu depăşirile realizate In schimburile acestei zile lor ani, atît pe plan intern, cît şi internaţio a mea de a putea cunoaşte nemijlocit fru
ridicarea acesteia pe treptele tare. ile de partid sînt datoare să s-au produs peste sarcinile de plan de la inreputul anului nal. şi relaţiile sale cu Belgia poarta ampren moasa dumneavoastră tară, viata, munca şi
superioare ale eficienţei eco Dacă aşa se prezintă situa acţioneze pentru folosirea de 6 280 tone de laminate, ceea ce înseamnă că angajamentul înfăptuirile poporului belgian. Doresc să vă
nomice, muncitorii, tehnicienii ţia pe ansamblul judeţului, nu plină a forţei de muncă şi a reinnoit ai colectivului a fost realizat cu peste 2 luni mal ta acestei evoluţii. salut în mod cordial şi, totodată, să adresez,
devreme.
acestei
in
Explicaţia
constă
realiza
performanţe
şi inginerii acestei importante ne putem declara mulţumiţi timpului de lucru, pentru creş rea unui indice de utilizare superior celui planificat cu cir Contactele dintre ţările noastre au devenit poporului belgian salutul meu cordial şi un
ramuri a economiei hunedore- cu modul în care unele între terea coeficientului numărului ca 1 tonă de laminate pe oră. In aceeaşi perioadă, timpul mai frecvente din ziua în care dialogul a fost cald mesaj de amiciţie din partea poporului
ne, îndrumaţi şi conduşi cu prinderi de industrie locală de schimburi. de funcţionare a laminorului a crescut cu 0,3 la sută. reînnoit de către preşedintele Consiliului de român.
Vă propun să amintiţi formaţiile de lucru care prin
—
competenţă de organizaţiile şi-au onorat obligaţiile la une rezultatele lor se află in primele rîmluri ale întrecerii. Miniştri al României şi de către miniştrii noş Intr-adevăr, între ţările noastre au existat
întregului
reflectă
realizări
co
—
aceste
de partid, înscriu pe zi ce le capitole ale activităţii lor. LAURENŢIU LUCACIU lectiv de Deşi muncă, aş remarca in activitatea contribuţia lami- din cele mai vechi timpuri raporturi priete
special
trece noi fapte edificatoare Astfel, I.I.L. Orăştie nu şi-a directorul Direcţiei natorilor din brigăzile conduse de maiştrii Morarii Nicolae tri de externe, mai întîi la Bruxelles şi apoi neşti, care s-au menţinut, în ciuda încercă
pe'măsura competenţei şi realizat planul la piese turna de planificare şi salarizare şi Jitaru Ioan, echipa de cuptorari condusă de Lică Nico- lâ^ Bucureşti. Lipsea însă acestei reînnoiri rilor istoriei — şi sînt bucuros să pot apre
responsabilităţii cu care tra te din fontă, înregistrînd o a Consiliului popular lae. a echipelor de la finisarea laminatelor, conduse de consacrarea propriei Dumneavoastre vizite. cia, împreună cu dumneavoastră, evoluţia as-
Hoicescu Dumitru, Pustclnicu Vasile şi Bâloiu Ioan.
tează problemele majore cu restanţă de 386 tone, iar I.I.L. al judeţului Hunedoara
care este confruntată econo Brad a rămas datoare cu MARIN NEACŞU
mia noastră. 213 000 cărămizi. Nu s-au li (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 4-a)
Este edificator faptul că pe vrat mărfuri către fondul pie
9 luni ale anului colectivele ţei în valoare de 900 000 lei,
industriei locale hunedorene cauzele localizîndu-se la în-
au realizat o producţie globa treprinderile din Brad, Deva EARZA. Harnicii mineri
lă suplimentară cu 10 la sută şi Haţeg. de la orizontul 120 al sec Lucrătorii de pe ogoare, toţi ca unul, angajaţi
[ieste prevederi, ceea ce a Nesatisfăcătoare este şi torului II Musariu, din ca
condus la depăşirea angaja preocuparea unor întreprin drul I.M. Barza, înscriu noi
mentului anual cu 9,2 milioa deri privind asimilarea noilor succese în întrecerea de
ne lei. In acelaşi timp, volu produse, fapt ce determină ca clanşată pentru întimpina-
mul producţiei marfă şi marfă dintr-un volum de 14,5 milioa rea celei de-a 25-a aniver cu forţe sporite în marea bătălie pentru
vîndută şi încasată a fost de ne lei prevăzut în planul n- sări a Republicii cu faple
păşit cu 11, respectiv 8 la su cestui an să fie realizat pînă
tă, fapt ce a permis livrarea în prezent doar 31 la sută.
către nenumăraţi beneficiari Numai la asimilarea, unor noi
din judeţ şi din tară a unor garnituri do mobilă restanţa
cantităţi suplimentare de pro este de aproape 4,5 milioane Cantităţi STRINGEREA GRABNICĂ A RECOLTEI
duse, printre care amintim: lei.
24 700 tone dolomită, 1 800 to Şi în ce priveşte indicele de sporite de
ne bentonită? 10 000 mp fîşii utilizare a maşinilor şi utila
pentru planşoe, 46 000 rac a- jelor mai sînt rezerve însem minereu
gregate grele, mobilă în va nate. La strunguri semiauto : Mesajul adresat de tovară Pop, directorul unităţii, ne re luni, ţăranii cooperatori mun Nici un kilogram de cartofi
loare de peste 1,6 milioane lei mate indicele de utilizare este î şul Nicplae Ceauşescu cu pri lata că salariaţii C.L.D.C. s-au ceau de zor la culesul porum
bului. Toate culturile s-au lu
angajat să recolteze porumbul
etc. Edificator este şi faptul doar de 46,7 la sută, la ma i lejul Zilei recoltei a găsit un şi să taie cocenii de pe o su
că sarcinile la export au fost şinile de filetat de 22 la sută, larg ecou în rînduriie tutu prafaţă de 15 hectare. In timp crat aici în acord global. La şi legume rădăcinoase să nu
îndeplinite exemplar, pe 9 la maşinile de găurit de 53,6 de prestigiu. Astiel, pină în ' ror lucrătorilor de pe ogoare de 2 zile, muncind cu hărni sfecla de zahăr, ca urmare a
luni ale anului pieţei externe la sută, iar la cele de frezat : prezent, planul la extracţia j care, înfruntînd cu bărbăţie cie, el au recoltat aproape ju întreţinerii în condiţii bune,
s-a obţinut de pe 15 ha un
livrîndu-i-se suplimentar măr de 46,5 la sută. In primele i de minereu a ¡ost depăşit i ploile şi frigul, nu-şi precupe mătate din suprafaţă. Salariaţi spor de producţie de 80 000 rămînă în cîmp!
furi în valoare de 8 000 lei va 9 luni ale anului nu s-au uti ; cu 3,2 la sută, fapt ce a i ţesc eforturile pentru strîn- ca Mihai Turc, Simion Mol kg. Pină acum numai de la a-
gerea cîUjnai grabnică a re
i condus la livrarea către u-
Întreaga
Precipitaţiile
lută. lizat 53 000 ore-maşină, ceea 1 zina de preparare a unei coltei. Alături de ţăranii coo dovan, Gh. Trif, Iosif Nemeş, ceastă cultură s-a obţinut un ceastă toamna abundente din a- colta de cartofi de nu pe se mai
au
o
constituit
Deoarece
suprafaţă.
Fără îndoială, realizările ce putea compensa o produc | cantităţi sporite de minereu peratori, participă zilnic la Elena Mihăltan, Gabriela Sap- beneficiu de aproape 150 000 frină serioasă in desfăşurarea poate aştepta un timp ideal pen
sînt bune şi atestă grăitor per ţie de peste 8 milioane lei. i de bună calitate. strînsul recoltei salariaţi din la, Maria Stoleru, Elena A- lei. Preocuparea principală a normală a lucrărilor de recoltat tru efectuarea recoltatului, maxi
determinind
şi
insăminţărilor,
in-
severenta cu care colectivele Coeficientul de schimburi la I Printr-o organizare mal întreprinderi şi instituţii, e- vram şi alţii dovedesc o ma cooperatorilor de aici este a- tirzierea şi prelungirea termene mă importanţă se cere a fi acor
cursul
dată
încheierii
acestei
in
industriei locale hunedorene utilajele din dotare este de judicioasă a lucrului în levi. Ei îşi aduc în acest fel re conştiinciozitate şi răspun cum recoltarea porumbului, lor de realizare a acţiunilor res săptămlni a acţiunii respective in
Reţin
dau bătălia cu timpul pentru 1,6, fapt ce denotă existenta subteran şi folosirea mai o contribuţie deosebită pentru dere faţă de această acţiune pregătirea terenului pentru pective. Sînt însă şi unele produse, toate cooperativele agricole. situaţiile
cartofii
ră
legumele
îndeosebi
primul
atenţia,
in
rinei,
onorarea sarcinilor de plan şi unei slabe preocupări pentru deplină a timpului de lu ca întreaga producţie de le deosebit de importantă pentru însămîntatul griului. Din su dăcinoase, la care, din cauza u- întîlnite la C.A.P. Bircea Mică,
angajamentelor asumate în utilizarea intensivă în mai cru, s-a ajuns ca majorita gume, cartofi, sfeclă şl po to{i cetăţenii. Asemenea’ lor prafaţa de 85 ha cultivată cu miditâţii excesive sau a eventua Foit, Bărăşti, Ostrov şi Boşorod,
se
cinstea celei de-a 25-a ani multe schimburi a maşinilor tea echipelor să-şi realizeze rumb să fie strinsă şi depo sînt şi meşteşugarii de la co porumb, s-au recoltat ştiuleţii lelor îngheţuri, recolta pot produce aceste unităţi pe avind de strîns
chiar
de
cîtc
pierderi
mari,
de
fiind
8—25
producţia
versări a- proclamării Repu unelte. în bune condiţii sarcinile zitată cît mai grabnic. operativele „Mureşul" şi „Pro şi tăiat cocenii de pe 30 ha. in pericol de compromitere în hectare. Conducerile cooperative
gresul" din Deva, care de trei
blicii. Am amintit aceste deficien de plan. La C.A.P. Deva, de exem zile — despre acest lucru am Deşi pămîntul e moale, zil cazul ciad nu se intervine ener şi lor agricole cu restanţe la recol să
gic
grabnică
pentru
stringerea
au
căpetenie
de
tat
obligaţia
Aceste succese privite prin te pentru a atenţiona asupra La loc de frunte se si plu, au participat luni după- mai scris — îi ajută cu tra nic peste 100 de cooperatori depozitarea ei în condiţii cores concentreze toate forţele existen
sînt in lanurile cu porumb.
prisma eficacităţii lasă să se faptului că ridicarea eficientei tuează brigăzile conduse de amiaz.ă la culesul porumbu gere de inimă pe membrii co punzătoare. te la scosul cartofilor. Concomi
şi
Lucrînd
abnegaţie
cu
dărui
întrevadă că lozinca „Mai iu activităţii în întreprinderile de Ioan Vlăgea, Ioan Cleju, lui peste 40 de salariaţi de la operatori de la C.A.P. Deva la Inginerul şef, Inocentiu Tetea, re, cu sprijinul acordat de sala tent cu aceasta, pentru evitarea
se
deosebită
grijă
pierderilor,
o
te, mai bine, mai eficient!" a industrie locală depinde în C.L.D.C. Deşi după ora 16,00 N. PANAITESCU riaţi şi elevi, cooperatorii din impune să fie acordată sortării
găsit corespondentă deplină in măsură hotârîtoare de elimi Gheorghe Florea şi Adrian ploaia s-a înteţit, nici unul recoltatul porumbului. zona consiliilor intercooperatiste producţiei, depozitării ei în ve
derea păstrării, cit şi onorării o-
mai buna organizare a mun narea neajunsurilor consem Poenar. dintre salariaţi n-a întrerupt La unitatea C.A.P. din Cris- Orăştiej Dobra, Hunedoara, Brad bligaţiilor faţă de fondul de stat.
cii, într-o mai judicioasă folo nate. Trebuie să primeze în lucrul. Tovarăşul Vladimir tur, în după-amiaza zilei de (Continuare in pag. a 2-a) şi Ghelar au reuşit să strlngă re Cu asemenea imperative sînt con
C.A.P.
şi
sire a potenţialului uman şi această perioadă — după cum fruntate Bobilna, conducerile Sintămă-
Sirbi,
Şoimuş,
material de care dispun uni sublinia tovarăşul Nicolae ria-Orlea etc.
tăţile industriei locale. Volu Ceauşescu — utilizarea inte O subliniere aparte sc cuvine
mul economiilor la preţul do grală cu randament maxim a în legătură cu recoltatul legume
cost se cifrează pe ansamblul maşinilor, utilajelor şi instala lor rădăcinoase. Există încă su
prafeţe însemnate — la unele co
judeţului la peste 3,4 milioane ţiilor, a tuturor capacităţilor operative agricole însumlnd clte
5—15 hectare — pe care nu s-a
făcut recoltatul. Astfel de ca
zuri se Intîlnesc la C.A.P. Deva,
Geoagiu, Aurel Vlaicu, Riu Băr
Evitarea
pierderilor
La 1 noiembrie 1972 va Intra în vigoare bat şi în altele. tuturor cooperatori
faţa
pune
lor sarcina de a se mobiliza zil
nic, In orice condiţii climate
rice, la salvarea producţiei.
Majorarea pensiilor de asigurări bită a chemării cuprinse in deose
Inţelegînd
semnificaţia
me
sajul adresat de tovarăşul Nicolae
Ceauşescu lucrătorilor de pe o-
sociale de stat, pensiilor I.O.V.R., goare, de a face totul pentru a
întreaga
sţringe
grabnic
recoltă
şi a insămînţa suprafeţele plani
ficate, stă in posibilitatea organi
ajutoarelor sociale şi îmbună zaţiilor de cooperatori, la mecaniza a
sate.
de
partid
ţăranilor
torilor şi cadrelor tehnice din u-
nităţile ale agricole ca toamne condiţii’«
în
acestei
să
grele
facă
tăţirea unor prevederi ale dovada înaltei lor conştiinţe pa
triotice în şi condiţii cit prin fina
cetăţeneşti
lizarea
bune
mai
Pe ogoarele cooperativei agricole din Toteşti se desfăşoară o susţinută activitate la finalizarea recoltării cartofilor de pe ultimele 15 hectare din cele 100 cul
legislaţiei pensiilor tivate. Zilele trecute, la recoltat au fost prezenţi peste 300 de cooperatori şl 250 elevi de la liceul din Petroşani. Foto: V. OXOIU a sarcinilor cu care sint confrun
campanie
actuala
taţi
agri
în
colă.
Dezvoltarea permanentă şi în majorarea pensiilor militare
ritm susţinut a economiei na de stat. In acelaşi timp cu a-
ţionale şi, pe această bază, coste majorări, prin Decret ririlor de toamnă pe o su
se
sporirea an de an a venitului al Consiliului de Stat au fost PESTE 2 500 LOCURI NOI prafaţă de peste 300 ha. DRUM MODERNIZAT cută lucrări de tăbăcire a din evidenţă 14 sportivi — dafiri, 2 000 bucăţi pomi
exe
La
noua
secţie
naţional fac posibilă ridicarea aduse modificări corespunză IN CREŞE Şl CĂMINE După cum ne informează O parte din pavatorii pieilor de capră şi oaie, se plecaţi sau neconfirmaţi ele ornamentali, 1 000 ml gard
rezultate —, urinind ca lis
viu, precum şi peste 3 000
continuă a bunăstării poporu toare actualei legislaţii de Munca a mii de mame Inspectoratul silvic va jude fi întreprinderii de construc vopsesc aceste piei, se ta lor să fie completată bucăţi arbuşti de diferite
Împădurirea
ţean,
de
lui — scopul fundamental al pensii, astfel ca drepturile salariate din judeţul nos Încheiată pină Ia jumăta ţii forestiere Deva acţio confecţionează a haine înca cu cei ce s-au afirmat mai specii.
fost
Secţia
piele.
aceştia
de
Printre
recent.
nează
luni
din
mai
multe
uşuraţii
politicii Partidului Comunist persoanelor ce vor obţine tru a fost acest an, prin a tea lunii noiembrie. în zona Teliuc—Ghelar, drată cu meseriaşi buni. \ urmă se numără şi Mul- VREMEA
crearea,
în
Român. Concomitent cu măsu pensie în perioada de după numeroase locuri pentru pentru modernizarea dru ţescu, Rozsnai, Szabadoş
rile complexe luate de partid majorare să fie corelate cu copii In creşe, cămine şi PENTRU mului care leagă cele două „RECENSĂMÎNTUL" ş.a. Pentru 24 ore
localităţi.
pentru majorarea salariilor, o nivelul pensiilor majorate. grădiniţe. Prin a construirea O MAI BUNA DESERVIRE Drumul — executat din SPORTIVILOR PENTRU Vreme schimbătoare, cu
spa
noi
şi amenajarea
atenţie deosebită a fost a- Totodată, au fost aduse unele ţii, de la Începutul anului A CETĂŢENILOR calupuri de piatră — a NOMINALIZAŢI ÎNFRUMUSEŢAREA cerul mai va mult noros.
slab.
ploua
Temporar
cordată îmbunătăţirii pensi modificări ale legislaţiei, a locuri In creşe şl alte 2 120 fost terminat pină în cen ORAŞULUI Vintul va sufla slab pînă
pină In prezent 400 de noi
Ghelar,
trul
comunei
per-
dorinţa
de
Din
ilor. După cum este ştiut, căror necesitate a rezultat In cămine şi grădiniţe au mai eficient în a veni miţlnd o circulaţie cores In şedinţa de ieri a Bi la potrivit din vest. Tem
sprijinul
Conferinţa Naţională a parti din aplicarea legii pensiilor. fost ocupate de către cei cetăţenilor pensionari, O- punzătoare a tuturor mij roului C.J.E.F.S. a fost a- Deşi e toamnă şi frig. peraturile minime vor fi
cuprinse intre 0 şi 2 gra
aso
nalizalâ
zone
dului a aprobat măsurile de Prin noile reglementări se miel. ficiul de prevederi socia loacelor de transport. ciaţiilor, preocuparea orga angajaţii secţiei i.G.C.L. verzi de, iar maximele intre 8
cluburilor,
din
cadrul
Deva
majorare a pensiilor, măsuri asigură majorarea cu precăde SE ÎNMULŢESC... le Deva a înfiinţat un bi SECŢIE DE TĂBĂCĂRIE nelor sportive, antrenori manifestă o deosebită pre şi 10 grade.
hotărîte anterior de Comite re a pensiilor mici de limită rou de informaţii cu orar lor şi tehnicienilor asupra ocupare oraşului, pentru vii Pentru următoarele
pentru
înfrumuse
modului de pregătire şi re
de funcţionare în zilele de
ţarea
tul Central al P.C.R. Urmare de vîrstă şi invaliditate în PĂDURILE luni, miercuri şi vineri, Zilele acestea, pe strada zultatelor obţinute de spor toarea lui haină din pri doua zile
a acestoi hotărîri, la 1 noiem cuantum de pînă la 550 lei. De la pepiniera centra intre orele 7—11 dimineaţa. Morii, nr. fost din Hune o tivi nominalizaţi din jude măvară. S-au depus efor Vremea se menţine
10,
doara,
a
deschisă
brie vor inlra în vigoare de Acesle pensii se majorează lă Reia, de lingă Haţeg, a Relaţii suplimentare se pot nouă secţie de tăbăcărie, ţul nostru, adică cei mai turi pentru unui procurarea şi schimbătoare, cu cerul mai
obiective
buni
sportivi,
cu
şi
bogat
plantarea
noros,
favorabil
cretele privind majorarea pen începînd de luna viitoare cu Început scosul pulcţilor de solicita şi la telefonul aparţinătoare cooperativei de dezvoltare, de perspec divers material dendrolo- mult slabe. Vintul va ploi
lor
sufla
gorun, salcîm, pin etc., In
siilor de asigurări sociale de 30 la sută. vederea realizării Împădu 11850 — 1, Interior 57. meşteşugăreşti „D rum tivă şi performanţă. Cu glc. Astfel, au fost deja din vest. Temperatura —
nou",
acest prilej au fost scoşi
stat, pensiilor I.O.V.R. şi a- procuraţi 8 000 bucăţi tran staţionară. ^
jutoarelor sociale, precum şi (Continuara in pag. a 3-a)