Page 82 - Drumul_socialismului_1972_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr.5 534 • MIERCURI 25 OCTOMBRIE 1972
«QSS

întărirea ridurilor organizaţiilor de bază— însemnări despre ostaşi

Meseria de reporter militar setea de a cunoaşte, de a se noi, îl iubim. Ştiţi, acrie şi nînd la tragerile executate
sarcină principală, permanentă a comuniştilor resc, un Contact nemijlocit perfecţiona, de a ajunge un la cimpul de instrucţie, ln ■la fel. Şi totuşi, oâtaşul pă­
numai calificative de bine şi
versuri. Uneori, la orele de
Îmi prilejuieşte, cum e şl fi­
activitate culturală, sau chiar
foarte bine. De acbaStă dată,
luptător destoinic. ŞI am Înţe­
les că flacăra Jurămîntulul
cu preocupările ostăşeşti co­
tidiene, Cu realităţile atit de arde viu ln conştiinţa sa, la repaus, ne recită clte ceva. rea a fi oârecum abătut. Pri­
bogate ln semnificaţii ale vie­ fel ca ln conştiinţa tuturor — Adevărat, cochetez cu cina ? Acumulase abia püric-
ţii din cazarmă. Tumultul a- militarilor noştri. poezia, am şl publicat, ml s-au tajul mihim derut de acest
Referindu-se la creşterea in vedere, la ¡primirea In Pentru argumentarea afir­ leaşi preocupări pentru pri­
rolului conducător al parti­ partid, cele 140 organizaţii maţiei pozitive la adresa ac­ mirea in partid şi, ca o con­ restor realităţi 11 inspiră deo­ — Eu Sînt tunâr antiaerian, transmis din versuri Şi la ra­ calificativ şl nu pe tel ma­
dului nostru în această eta­ de bază din cadrul C.S.H., tivităţii unor organizaţii de secinţă, Întreaga lor activi­ potrivă pe poeţi şi prozatori, ne spune cu mlndrie capora­ dio. (Şi tlnărul ofiţer ne în­ xim. Un altul ar fi fost, poâ-
lul Grîgore Dascălu, am în
te, mulţumit de rezultat-, nu
tinde un bloc-notes in care,
pe dramaturgi şi compozitori,
pă de edificare a societăţii care au crescut considerabil bază de la C.Ş.H., privind tate s-a desfăşurat ihsufb- pe sculptori şi pictori care, subordine numai ostaşi des­ Sub titlul rtEroului", citim a- şi-ar fi făcut probleme. El
socialiste multilateral dez­ în perioada ultimilor doi primirea in partid,_ vom veni cient de activ şi de convin­ eu forţa intuiţiei şi talentu­ ceste trei strofe: ¿Din ţărmul insă era afectat. Ne-a mărtu­
voltate, tovarăşul Nicol'ae ani de zile. cu cîteya exemplificări. In gător în cadrul colectivelor lui lor, descoperă — mereu toinici. Nu de mult am exe­ carpat pînă-n Tatra/ Cu-atî- risit i „Am făcut treptat pro­
cutat trageri asupra ţintelor
Ceauşescu sublinia în Rapor­ Despre modul în care se ultimii doi ani de zile, or­ de muncă respective, a Înre­ îmbogăţite, redimensionate — gres la Instrucţia focului, la
tul prezentat la Conferinţa organizează şi desfăşoară ganizaţia de bază de la a- gistrat unele scăderi reflec­ şi cîntă cu un sentiment de trageri, şi mi-am pro.pus pen­
Naţională a partidului, din aici munca de primire în glomerâtdrul TÎ7B, al cărei tate ln însăşi act ivim ea vibraţie patriotică virtuţile tru acum să realizez puncta­
iulie a.c.: „Partidul trebuie partid, tdvârăş'ul Nîcolae secretar este tovarăşii! Mâr- productivă a întreprinderi­ spirituale şi de luptă ale apă­ jul maxim. De té oaré nu
să dispună de organizaţii pu­ lor. rătorilor Înarmaţi ai gliei stră­ l-am atins ? Iată ce mă fră-
ternice în toăte 'cotnpăfti- Aşa â fost, de pildă, orga­ bune. Asemenea virtuţi, cum 25 octombrie, ziua
iaehiele societăţii, prin in­ nizaţia de bază a sectorului sînt iubirea de ţară, setea de mînlă !". cuvintele caporalului
In
termediul cărora să desfă­ XIII B al E. M. LupenI — TîbSrtâte, 'dăruirea Şi abnega­ descifram limpede o máré şi
şoare o intensă muncă orga­ secţia electrică — care, la ţia, eroismul urcat pînă pe forţelor noastre armate sinceră dorinţă d'e autfadepă-
nizatorică, de conducere şi un efectiv de 73 membri de piscul sacrificiului de sine, âl
control, să asigure unirea partid, nu a primit în doi jertfei caracterizează dintot- şire, sentimentul răspunderii,
eforturilor luturbr oameni­ ani de zile decît un singur deauna poporul şi ostaşul ro­ âl autoexigenţei. „Aş fi foarte
lor muncii în înfăptuirea membru de partid (!). Apro­ mân. Azi însă ele sînt dăl­ bucuros — ne declară coman­
programului de edificare a ximativ la fel se prezintă si­ tuite lâ scara timpului con­ aeriene. A fost un examen al tea doruri in suflet al mers,/ dantul său — dacă fiecare din
socialismului şi comunismu­ tuaţia şi la organizaţia de temporan — mai âdînci şi mâi iscusinţei, âl măiestriei. Ne-am Iţi mîngîie florile piatra/ subordonaţii mei ar dovedi
ambiţia şi energia lui Petcu.
lui". bază a sectorului II al E.M. fierbinţi ca niciodată — fer­ întors din poligon cu califica­ Olaltă cu caldul meu vers./ Flăcăul acesta, zămislit parcă
Această linie a politicii Nandrea, locţiitorul secreta­ lin Salontai, şi-a întărit TÎh- Dîlja (fost secretar de partid tilizate lâ izvorul viu al idei­ tivul foarte bine. Din vremuri adine te salută/ din cremene, tînăr comunist,
partidului nostru este urma­ rului comitetului de partid durile cu 17 noi membri de Tudor Zaharescu). Această lor partidului, al convingeri­ Un tinăr ofiţer — locote­ Prin vuietul vechi de obuz,/ contribuie efectiv prih exem­
tă cu consecvenţă de marea pe C.S.H., nè-a relatat : partid, la un efectiv de 60 organizaţie numără ?1 mem­ lor comuniste. nentul mâjor Gheorghe Filip, Străbunul căzut pe redută,/ plul său personal, prin atitu­
majoritate a organizaţiilor — Flecare organizaţie de de comunişti, ceea ce vor­ bri de partid, încluzîndu-i şi comandant de pluton. Comu­ Bunicul rămas la Oituz./ Gră­ dinea sa la infuzareâ spiritu­
de bază din cadrul unităţilor bază este Îndrumată să se beşte elocvent despre mun­ pe cei numai trei noi mem­ Cu cîtva timp în urmă, sub nist. Pasionat pentru cariera dină bogată ni-i vatra/ Cum lui muncitoresc în conştiinţa
ecdnomice şi al instituţiilor préociiRe Îndeaproape de cei ca de partid conâistentă des­ bri primiţi in perioada ulti­ térúl înalt şi albastru, un armelor. La cimpul de in­ ai visat-o in lupta cea grea,/ ostaşilor din subunitate".
din judeţ, preocupare ce se care au perspectiva de a fi făşurată aici. O altă organi­ milor doi ani de zile. In nou contingent depunea, lin­ strucţie, urmărind exigent Iţi mîngîie florile piatra/ Şi Tineri care se pregătesc cu
reflectă pregnant în creşte­ primiţi în Hhdurile membri­ zaţie de bază puternică — schimb, numărul sancţiunilor gă flamura tricoloră, legă- desfăşurarea exerciţiului, ne versul din inima mea". dăruire pentru a atinge cote
rea nUmăr'uluî membrilor de lor de pârtid. In acest scop, cea de la O.S.M. II/B — ca­ aplicate pe linie de partid mînliil ostăşesc faţă de po­ spune că plutonul său s-a Nu, nu-i plac versurile ce tot mai înalte ale măiestriei
părtid, în sporirea roiului cëi dâre urmează să fie puşi re numără 86 membri de a fost de şase ori mâi mare. por şi patrie. Ii văd parcă aie­ angajat să cucerească titlul nu pot fi înţelse, poezia de
de luptă. Ostaşi, veghind cu
organizaţiilor de bâză în în discuţia adunării generale partid, a primit în aceeaşi Nu vom formula acum vea pe tinerii soldaţi rostind mult rîvnit de âiibunitate de factură ermetică, impenetrabi­ arma în mină pacea tării,
activitatea de organizare 'şi pentru a deveni membri de perioadă 19 noi membri, iar alte concluzii. Ele au fost plini de emoţie cuvintele ju­ frunte. Succesele de pînă a- lă, după cum îi repugnă fil­
conducere a activităţii eco­ partid sînt pregătiţi cu grijă organizaţia de bază de la subliniate ln adunările ge­ rământului. In préajmá solem­ cum, spiritul de disciplină şi mele şi cărţile ce propagă glia străbună.
nomice, a întregii vieţi so­ de comunişti mâi vechi. Pri­ fabrica de oxigen şi-a sporit nerale ale organizaţiilor de nului eveniment, unul dintre organizare, climatul sănătos idei străine gîndirii şi eticii Dar pe âceşti sbldaţi şi pfe
ciale a oamenilor muncii, a mirile se fac cu multă exi­ numărul cu 13 noi membri bază respective, urmînd să ei, soldatul Ion Stejerean, şi-a de exigenţă şi autoexigenţă ce noastre noi, sănătoase. In comandanţii lor li întîlnim
înfăptuirii politicii partidului genţă şi responsabilitate. Se de partid, ajungîrtd lâ un constituie preţios îndreptar aşternut pe hîrtie vibraţiile caracterizează m'uncâ subuni­ munca educativă pe care o frecvent nu rtumái lingă fau-
şi statului. întîmplă însă şi cazuri cînd număr total de 05 de comu­ în activitatea noilor birouri gmdului şi ále inimii, sub tăţii sînt o chezăşie a atinge­ duce cu ostaşii, pentru a le ternicele lor arme, ci şi aco­
forma unui mic eseu, inlitu-
cultiva convingeri şi idealuri,
întărirea rîndurilor parti­ adunarea generală a orga- nişti. Dar nu alît cifra pri­ alese, în întreaga activitate lîndu-1 sugestiv' pentru ceea rii obiectivului urmărit. se călăuzeşte fârm după cri­ lo unde se înalţă mari obiec­
tive industriale sau urbanis­
1
dului se face, după cum bi­ nizăţi'ei de b'ăză nu esté de mirilor contează, ci In pri­ de viitor a organizaţiilor de ce exprimă jurămînlul osta­ — Tovarăşul locotenent teriile spiritului partinic, ale tice, unde se nasc şosele în
ne se ştie, 'prin promovarea a'cord cu primirfea celui re­ mul rînd faptul că toate bază, a tuturor comuniştilor. şului: CUVINTE DE JAR. Ia­ major Filip, comandantul nos­ combativităţii, urmărind dez­ slíñcá muntelui sau vaste sis­
fn rîirdurile sale a celor comandat de birou, aşa cum cele trei organizaţii de ba­ Numai aşa va creşte forţa tă ce scria soldatul: „O forţă tru, ţine să explice soldatul voltarea la militari a unei teme de irigaţii în cîmpie.
mai înaintaţi oameni ai mun­ a fost nu de mult o situa­ organizaţiilor de bază, rolul ce străluceşte de mult în mi­ loniţă. Angliei, posedă marea Înalte conştiinţe socialiste, Muncind şi aici cu aceeaşi
cii, bine pregătiţi profesio­ ţie la secţia cuptoare indus­ ză s-au orientat just asupra lor de mobîlizâtdâre şi în­ ne a desprins aceste cuvinte artă de a şti să lutreze cu revoluţionare.
nal, cu o înaltă conştiinţă triale. Comuniştii sînt foarte muncitorilor celor mai buni, drumătoare ale colectivelor de pe fila pe care 'âu fost ti­ omul, îţi citeşte pînă şi tai­ abnegaţie, adueîndu-şi astfel
aportul la propăşirea ţării, Ia
partinică, capabili să înde­ exigenţi cu cei pe care ur­ forţa lor politică crescînd părite Şî mi le-a ghavat adine nele sufletului. E fOârte exi­ Acest spirit generator de
plinească în cele mâi bune mează să-i primească în rin- astfel considerabil. de muncă, de înfăptuire a pe hîrtia memoriei, pentru ca gent cîrid e vorba de muncă, energii şi succese il găsim înfăptuirea înainte de termen
a măreţelor sarcini ale cinci­
condiţiuni sarcinile încre­ durile lor. Exigenţi dar şi politicii partidului nostru. flacăra lor fierbinte să-mi lu­ de îndatoriri — şi pe bună pretutindeni în unităţile noas­
dinţate de partid. Aceste ar­ principiali, sinceri, obiec­ Alte organizaţii de bază mineze totdeauna cugetul şi tre. Deunăzi, l-am cunoscut nalului. Iată, cit cuprinzi ..cu
ochii, pe inţindere de kilo­
gumente le-au avut mereu tivi. nu au manifestat însă ace­ DUMITRU QHEONEA să-fiii toíjéze mâi puternic dreptate — dar la fel se inte-, pe caporalul Constantin Pet-- metri, se profilează sub cerul
cu. In viaţa civilă a lucrat
voinţa, braţul, pieptul, simţă­ retează şi de problemele ca şofer la Trustul de con­ irizat al toamnei salba de re­
mintele. Am căutat să aflu ce noastr'e personale, fie ele cit strucţii şl montaj minier din torte argintii ale platformei
lo'fţă este aceasta şi am aflat de mărunte. E apropiat de Motru. îndrăgise tirul, obţi- petrochimice din Piteşti. Aici,
Lucrătorii de pe ogoare, toţi ca unul, angajaţi că ea se cheamă nestinsa dra­ alături de miiíe de muncitori,
goste faţă de patria mea li­
beră, faţă de încercatul şi te­ lucrează şi un detaşament de
militari. „Pe şantiere sau la
merarul partid al comunişti­ strinsul recoltei, noi, ostaşii
cu forte sporite în marea bătălie pentru lor, care ne călăuzeşte spre — explică 'firesc de natural
Viitorul de aur al României.
Dé aceea, în clipa cînd am in­ cápdrálül Nicbláé Aiighei, có-
maftdânt dé gftipă — púftéfñ u-
trat pe poarta cazărmii, m-am mâr de nădejde la realizarea
GRABNICĂ A RECOLTEI întrebat: cum trebuie să mun­ in patru ahi şi jumătate a
cesc şi să mă comport pen­
actualului cincinal. Nu uităm
tru ca să pot ţine riiéréu frun­
tea sus , şi să pot spune că ln'să nici o clipă că sîntem
militari, münci'm aşa cum ne
inii servesc .eu demnitate pa- cere ordinul - comandantului
(Urmare din pag. 1) Dacă numărul celor sosiţi In cooperativele agricole din râzaoraşuluî Călan Iriă, poporul, partidul ? Răs­
în sprijin de la Simeria a fost n-bsitu suprem, împletind ac­
mare, cel al membrilor coope­ punsul la întrebare mi-î dă în­ tivitatea de instruire tu efor­
irecum şi preşedintele coope- ratori prezenţi în cîmp a fost suşi Jurămîntul militar, ale tul constructiv pé şantierele
ativei agricole, I'Oan Peter, cam subţire. Preşedintele coo­ Prezenţă activă cărui cuvinte de jar îmi lumi­ tării". Sînt gînduri şi simţă­
,e-au relatat că membru coo- perativei, Mihai Hueţ, preocu­ nează viu drumul ln viata de minte efe expriniă dimensiuni
lerâtori şi mecanizatorii de­ pat în plină zi cu rezolvarea ostaşi". alé profilului moral, ale con­
mn eforturi 'de-a dreptul e- unor probleme personale, nu Soldatul care a scris aceste vingerilor militarilor armatei
oice pentru adupatul recol- ştia cum se prezintă pulsul ia recoltări rinduri vine dintr-un saţ de noastre populare. Ideile Con­
ei. Remorcile sint tractate cu lucrărilor. Ne relata că la re­ munte, a fbst cooperator, iar ferinţei Naţionale a partidu­
îte 2-3 tractoare, iar carele coltatul porumbului sînt 30 iii armată face parte din e- lui, ale ordinului comandan­
u -2-3 perechi de cai. După de cooperatori. Cam putini © Cooperatorii din Smerai porumb la hestâr, mult superR chipajul unui tanc, îndeplinind tului suprem > luminea’Ză ca o
:
r
elul cum muncesc oamenii, mi fâţă ' de" ritirriărul de "braţe de au terminat culesul, porumbu­ oară celei planificate. La recoL funcţia de încărcător la tunul făclie conştiinţa , apărătorilor
ifirmau interlocutorii, există muncă: 300 pe care le are lui. In cooperativele agricole tarea ultimelor suprafeţe cul­ dé‘ pe' colosul d'e otel. L-am patriei.
[aranţia ca nu numai recol- unitatea, mai âles că cu sta­ din Batiz, Nădăştia de J§s, Nă- tivate cu porumb se munceşte văzut mâi apoi în tancodrom, Ostaşi-cetăţeni, ostaşi-con-
atul dar şi însămînţatul grîu- diul lucrărilor nu se stă deloc daştia de SUS se lucrează la îh prezent şi la C.A.P. Batiz, în poligonul de trageri, în a- structori, slujitori devotaţi
ui să se facă de calităţe^JDin bine! S-a recoltat porumbul culesul porumbului de _pe ulti­ Nădăşlia de Jos, Nădăştia de plicaţie. I-am admirat puterea ai intereselor poporuiui, ai
uprafaţa de YUQ ha planTfî- de pe numai 35 ha din 241. mele suprafeţe. La C.A.P. Strei- Sus şl în allé unităţi. Lâ C.A.P. de mancă, tăria în faţa vicisi­ României socialiste.
ată să se însămînţeze cu Mai sînt de adunat din cîmp sîngeorgiu se strînge recolta Strei-Sâcel s-au terminat de re­ tudinilor vieţii de campanie, Locotenent colono! N. POP
[rîu, s-au realizat 45, restul pătrunjelul de pe 6 ha, sfecla de cartofi de pe ultimele 2 ha. coltat cartofii de pe întreaga
le teren este eliberat, din de zahăr de pe 10 ha, mor­ In unităţile cooperatiste din suprafaţă, iar cooperatorii din
•are 20 ha sînt arate şi pre- covi de pe 3 ha. Cu aseme­ raza oraşului Călan mal sînt C.A.P. Streisingeorgiu lucrea­
jătTte pentru a fi şi eîe însă- nea mobilizare a cooperatori­ de recoltat 76 ha cultivate cu ză la strînsul càftôîîlbf dë pe
nînţate. lor la muncă nu se va putea porumb. ultimele 2 ha. ? . *
Interes şi preocupare pen- strînge repede recolta acestei In activitatea ce se desfă­ In toate unităţile agricole so­
ru strîngerea grabnică a re- toamne capricioase. Membrii şoară pentru strîngerea recol­ cialisto din răZâ Oraşului Că­
:oltei manifestă Şi membrii consiliului de conducere, în tei, prin munca depîisă zi ele lăii, deşi 'îh uitimèië Zile au că­ . . -• j* -—-■-A-'.'--**•''' ¡'i— -
:.A.P. Sîntandrei. Aici au lu- frunte cu preşedintele, au o- zi, se evidenţiază ţărânii coo­ zut în continuare ţdoi, munca
:rat luhi — ne-a informat to­ bligaţia de a face tot ce le peratori din C.A.P. Sîricrai, ca­ n-a ctlndScUt nici tui fel de
varăşul Ioan IrimiS, 'prifnârnl stă ln pUtiftţă ţjeiitru ca lu­ re 'au terminat 'primii recolTâ- stagnare. Ţăhaftil 'cooperatori,
>raşului Simeria — şi un nu- crările agricole să se încheie reâ porumbului. De remarcat în frunte cu comuniştii, mun­
năr de 200 de salariaţi de Ia intr-un timp scurt şi fără esle şi faptul că s-a obţinut o cesc Cu hărnicie pentru stringe­
:omplexul C.F.R. din Simeria. pierderi. producţie medie de 2 400 kg ntă cit mai grabnică a recol­
tei, răspinizind cü noi fapte de
muncă mesajului cé îe-,a
fost adresat cu prilejul ^Zi­
f lei recoltei" de tovarăşul
„Săpfămîna economiei" — 25-31 octombrie Niéèiâe Ceauşescu, secretarul
Subunitate fle tancuri Int r-o aplicaţie tactică.
general al partidului nostru.
Economisirea, buna chibzuinţă îndeplinirea sarcinilor reie­ producţia de lapte marfă cu
şite diri programul naţional de 0 cerinţă imperioasă in faţa trei luni mai devreme. Fireşte, Unităţile industriei
dezvoltare a zootehniei şi un sirnpiu calcul demonstrea­
pătrund rapid în rîndurile populaţiei creştere a producţiei animalie­ ză că succesul putea fi mult locale - conectate
re este condiţională hotăritor
amplificat dacă unitatea res­
de realizarea exemplară in pectivă îşi realiza tot mai de- •
— Azi începe „Săptămlna 30 septembrie a.c., Iii càdrül ultlmfll äh, pe liniă îmbună­ fiecare unitate agricolă coo­ vreme şi efectivul de vaci
planificate. Un simplu calcul integrai in procesul
economiei", manifestare de­ judeţului nostfu, peste tăţirii condiţiilor de servire peratistă a efectivului matcă
venită tradiţională în anii 199 500 locuitori ëfâü depu­ a depunătorilor ? de bovine. Analiza modului denotă că dacă cele 70 de ■ sk.» .. u
din urmă. Deşi s-a scris pe­ nători la C.E.C., repïëZën- — Cu sprijinul şi înţele­ cUm este satisfăcut acest de­ vaci, aflate acum în minus,
riodic despre evoluţia acţiu­ tînd peste 42 la sută din to­ gerea organelor locale, .pen- ziderat in cooperativele agri­ întregeau efectivul în primul
nii de economisire în rîndu­ talul populaţiei, iar soldul tru îmbunătăţirea condiţii­ cole din judeţul nostru evi­ semestru al anului, cooperato­
rile populaţiei judeţului nos­ general al depunerilor pe lor de servire a populaţiei denţiază o serie de aspecte la bovine să fie rii aveau posibilitatea să su-
tru, credem că acum este total judeţ a crescut cu 12 s-au executat lucrări de ex­ pozitive şi negative, reflec- blimenteze contractul peste (Urmare din pag. 1)
nimerit să facem un bilanţ. la sută, comparativ cu 30 tinderi şi amenajări lâ fi­ tînd nemijlocit preocuparea , depăşirile deja acumulate eu
— Desigur. Aş sublinia septembrie 1971. lialele din Deva, Brad, Hu­ sau lipsa de preocupare â realizat integral! cel puţin 30 000 1 lapte, obţi- Iată de ce considerăm că va­
că o urmare, o reflectare —• Ce avantaje au fost â- nedoara şi Haţeg, iar în lo­ preşedinţilor C.A.P., brigadie­ nînd astfel un plus de pes'e lorificarea în mai mare măsu­
firească a creşterii nivelului cordate depunătorilor la calităţile Dobrâ şi Certeju rilor zootehnici, inginerilor 50 000 lei la planul de veni­ ră şi la un nivel superior a
de trai, pe baza dezvoltării C.E.C. ? de Sus, la parterul unor şefi, şefilor de ferme, medici­ tul i băneş'l rezervelor interne constituie
întregii vieţi economice, so­ blocuri, s-âu creat noi spaţii lor veterinari şi a crescători­ e Cu trei luni mai devreme, în 20 de coopera­ Preşedinţii şi cadrele tehnice o sarcină de primă Urgentă
ciale şi spirituale a poporu­ Convorbire cu tovarăşul necesare agenţiilor C.E.C., lor de animale pentru a înde­ din ufiităţile vizate ca exem­ pentru toate întreprinderile
lui, acţiunea de economisire LEON BAţ, ce îşi vor începe în curînd plini prevederile planului de tive agricole efectivul matcă este peste sau la nive­ ple negative au uitat oare că industriei locale hunedorene.
în ţara noastră, in cadrul director adjunct la Direcţia activitatea. producţie la toţi indicatorii. lul planuldl anual de realizarea efectivului mat­ Se cer puse în valoare şi va­
judeţului Hunedoara, prezin­ judeţeană C.E.C. — Vă rugăm să vă refe­ Datele statislice indică o si­ 9 O situaţie inadmisibilă în unele C.A.P. In loc că depinde nemijlocit creşte­ lorificate superior materiile
tă un ritm rapid de pătrun­ riţi şi la măsurile luate pen­ tuaţie nu tocmai favorabilă, e- să crească, numărul vacilor şi juninciior a scăzut rea producţiei de lapte şi car­ prime din resurse locale, ge­
dere în rîndurile maselor. tru educarea lucrătorilor din fectivul de vaci şi juninci, pî­ ne, cît şi îndeplinirea sarci­ neralizarea schimbului II şi
Numărul celor care apelează — In cele 4 trimestre a- unităţile C.E.C. nă la începutul lunii octom­ faţă de Cel existent la 1 ianuarie 1972. nilor care stau în faţa unităţi­ extinderea treptată a schim­
la serviciile oferite de uni­ nalizate — din octombrie — In perioada la care ne brie a.c., fiind realizat numai © Sint necesare măsuri temeinice pentru orga­ lor în actualul cincinal pri­ bului III, asigurarea forţei ttb
tăţile C.E.C. creşte de la o pînă în prezent, au fost li­ referim, am acordat o aten­ în proporţie de 94 la sută. Ca nizarea judicioasă a reproducţiei, pentru ca matca vind dezvoltarea sectorului muncă calificată şi a asisten­
zi la alta. In cadrul judeţu­ vrate populaţiei prin unită­ ţie deosebită pregătirii pro­ exemple demne de evidenţiat să se asigure din prăsită proprie. Zootehnic ?. In vederea redre­ tei tehnice în toate schimbu­
lui nostru, Servirea popu­ ţile C.E.C. din judeţ 570 fesionale şi educării între­ se detaşează cele oferite de sării situaţiei este imperios rile, îmbunătăţirea calităţii şi
laţiei pe linia depunerii şi autoturisme, în valoare de gului aparat, pentru asigura­ cooperativele agricole din Foit, prăsilă proprie a vRelelor la glijenţă şi lipsă de preocupa­ necesar ca în timpul cel mai diversificarea sortimentelor,
păstrării economiilor băneşti, 37 100 000 lei şi s-au acordat rea servirii operative şi în Bărăşti, Sîncrai, Brănîşca, Din­ categoria juninci şi a junin- re în vederea organizării pro­ scurt în fiecare unitate să se livrarea ritmică a pretinselor
temporar disponibile, este 1 570 credite, în valoare de condiţiuni civilizate a popu­ eu Mic; Brîznic, Sibişel, Valea cilor lâ categoria vaei cu lap­ cesului de reproducţie, în spe­ creeze condiţii, printr-o bună destinate fondului pieţei şi la
asigurată prin 47 unilăti 56 500 000 lei, pentru con­ laţiei, asigurarea integrităţii Singeorgiului, Lunca, Teliuc, te, s-au făcut din timp şi cial la viţele, cît şi în buna furajare şi îngrijire, pentru a export, Trebuie urmărită cu
C.E.C. proprii — 5 filiale struirea locuinţelor proprie­ proprietăţii socialiste, preve­ Rin Alb, i-Tăşdat, Nucşoara, cumpărările stabilite din ete- conducere a acţiunii de diag­ se gesta un număr cît mai exigenţă realizarea prevederi­
şi 42 de agenţii — şi 8l u- tate personală, in antrepriză nirea creării pagubelor, reu­ Chelar, Mărtineşti, Orăştioara dite şi fonduri proprii. nosticare a gestaţieii Reţine în mare de animale care să poa­ lor din planul tehnic şi d n
;
nităţi P.T.T., autorizate să şi regie. Pentru produsele a- şind să nu avem nici un fel -de Sus, Btrei-Săcel, -Rîu de Sînt însă şi cooperative a- mod cu totul aparte atenţia tă fi trecute la categoria ju- planul peritfu asimilarea de
efectueze şi operaţiuni gricole predate la fondul de pagube produse de sala­ Mori şi Sîrbi în care planul gricole unde se ridică nume­ situaţia întîlnită la cooperati­ iiinci pînă la sfîfşitul anului. noi produse, modalitatea în
C.E.C. central al statului de către riaţii proprii. pe anul 1972 ta indicatorul a- roase semne de întrebare în vele agricole din Livâdiâ, U- Totodată, în unităţile cu res­ care âre loc reducerea cheltu­
Pentru asigurarea servirii producătorii agricoli indivi­ Organizaţiile de partid din mintit s-a îndeplinit cu trei legătură cu creşterea efecti­ nirea, Ilia şi Peştişu Mare ielilor de producţie şi în sne-
populaţiei în condiţii tot duali şi membrii C.A.P., s-au cadrul filialelor, de sindical Iutii mai devreme. Sint şi alte unde, faţă de începutul anu­ tanţe trebuie să fie completat cial a cheltuielilor materiale.
mai bune, în perioada de plătit prin unităţile C.E.C. şi U.T.C., conducerea direc­ cooperative agricole unde se velor, îndeosebi â niălcib Res­ efectivul prin procurări de a-
un an la care ne referim, am peste 79 000 000 lei. ţiei judeţene, cele ale filia­ tante inadmisibile s-au înre­ lui, se semnalează o dimi­ nimaie din credite şi fonduri Desigur anul 1972 va fi în­
înfiinţat 5 agenţii : 3 Urba­ Iii perioada analizată s-au lelor şi agenţiilor din mu­ preiimină ca pînă Ia sfîrşitul gistrat mai ales la C.A.P. Pri- nuare a efectivului matcă cu proprii. De felul cum se va ac­ cheiat cu un bilanţ pozitiv de
ne — două în Deva, cartie­ obţihut rezultate mai bune nicipii, oraşe şi comune âu acestei luni să se realizeze caz, Deva, Livâdiâ, Orăştie, cîte 8-39 de capete vaci şi ţiona lh vederea realizării u- către unităţile industriei loca­
rul Dacia şi autogară, una şi în rîndul elevilor, numă­ acţionat cu mai multă per­ prevederile anuale ln efecti­ Pui, Silvaş, Birsău, Toteşti, juninci (!). De asemenea, la ntiiâ din Gei mai importanţi le. Dar sarcinile mobilizatoare
în cartierul Aeroport din rul celor cuprinşi 'iii acţiu­ severenţă pentru ridicarea vul de bovine matcă. Printre Vaidei. Batiz, Rapoltu Mare, C.A.P. Simeria, Orăştie, Geoa­ indicatori ai sectorului zooteh­ ale anului viitor, ahgajamen-
Petroşani şi două comunale, nea de economisire a cres­ nivelului politic şi profesio­ ele se situează C.A.P. Ţebea, Boz, Hărău, Geoagiu, Ilia si giu, Toteşti, Deva şi Pui creş­ nic — efectivul de bovine mat­ tele acestor unităţi de a fina­
la Rapoltu Mare şi Muncelu cut de la 23 000, cit erau nal al lucrătorilor, în nume­ Gînţaga, Aurel Vlaicu, Bre­ altele, fiecare din unităţile terile sînt cu totul neînsem­ că — depinde decisiv şi asigu­ liza înainte de termen cinci­
Mic. la 30 septembrie 1971, la le dezideratului major pus tea Mureşană, Cigmău, Din­ amintite avînd un minus 1a nate. Desigur, pentru rezultate­ rarea condiţiilor necesare în­ nalul impun o mobilizare mai
Creditarea populaţiei pen­ peste 29 000 elevi-depunători în faţa noastră de către con­ eu Mare şi altele. Sfe poa­ vaci şi juninci de cîte 20-70 le slabe nu sînt scutiţi nici deplinirii creşterii producţiei susţinută. încă de pe acum
tru construirea locuinţelor la C.E.C., prin sistemul foi­ ducerea partidului şi statu­ te aprecia că factorii răspun­ clo capete. lucrătorii din feţeauâ de în- şi a efectivelor prevăzute pen­ trebuie să se ia măsuri pentru
proprietate personală este lor cu timbre de economii, lui de a asigura o circulaţie zători de soarta dezvoltării Pe bună dreptate se pline în­ sâmînţări artificiale,'cărora le tru anul următor. Iată de ce pregătirea temeinică a produc­
asigurată prin cele 5 filiale cecuri de economii şcolare bănească echilibrată, o sursă zootehniei din unităţile res­ trebarea : cum s-au preocupat revine o mare răspundere în nu se admite nici o restanţă ţiei anului 1973, atenţia prin­
din Deva, Hunedoara, Brad, sau librete C,E.C. Menţionăm de finanţare a reproducţiei pective au urmărit cu răspun­ şefii fermelor zootehnice, me­ realizarea efectivelor de ani­ faţă de plan la nici unul din cipală trebuind să se îndrep­
Orăştie şi Petroşani. în mod deosebit înţelegerea lărgite — dovezi de netăgă­ dere Încă de la începutul anu­ dicii veterinari şi inginerii male plamficate în fiecare u- indicatorii de plan în sectorul te spre contractarea integrală
Pentru reflectarea gradului şi sprijinul obţinut pe a- duit ale unui popor chibzuit lui modul cum se îndeplinesc şefi din unităţile amintite pen­ nitate. zootehnic. a . necesarului de materii şi
de pătrundere în rîndurile ceastă linie de la şcolile din şi econom, cum este poporul sarcinile de plan in zooteh­ tru a finaliza obiectivele cu­ Un caz care comportă re­ Dr. LIV1U BEJAN materiale, spre stabilirea sor­
populaţiei a acţiunii de eco­ Valea Jiului, Brad şi Hu­ român ! nie, Pe lingă faptul că s-a a- prinse în programele tfe dez­ flecţii este evidenţiat de coo­ şeful serviciului timentelor ce vor fi fabricate
nomisire, a efectelor econo­ nedoara. Convorbire realizată de cordat grija cuvenită hrânirii voltare a znotelmîcl ? Răspun­ perativa agricolă din Sime- de creştere a animalelor si asigurarea desfacerii lor la
mice concrete, arătam că. la — Ce s-a întreprins, in GH. I. NEGREA raţionale a animalelor, ceea sul ia întrebare nu poate fi fiâ. Se ştie că această unita­ de la Direcţia agricolă beneficiarii interni şi externi
ee â favorizat trecerea din altul dacît că an dovedit s§- te a realizat planul anual la judeţeană prin contracte ferme,