Page 84 - Drumul_socialismului_1972_10

^vssrm
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr.5 534 MIERCURI 25 OCTOMBRIE 1972

VIZITA PREŞEDINTELUI BREVIAR INTERNAŢIONAL

■telegrame ■ note ■ informaţii ■
Î
NICOLAE CEAUŞESCU N BELGIA Plenara Conferinţei generale

Toastul regelui Toastul preşedintelui Sosirea la Bruxelles a UNESCO

BAUDOUIN NICOLAE CEAUŞESCU Vizita în Belgia a preşedin­ fată de poporul belgian, şefu­ net, ministrul afacerilor eco­ PARIS 24. — Coresponden­ membrilor Consiliului de la
6 la 4 ani.
telui Consiliului de Stat al lui statului nostru i s-au re­ nomice, alte persoane oficia­ tul Agerpres, Paul Diacones- In cadrul dezbaterilor, şeful
Republicii Socialiste România, zervat cele mai înalte onoruri, le, precum şi I. Adriaenssen, cu, transmite: Plenara Confe­
(Urmare din pag. 1) (Urmare din pag. 1) rinţei generale a UNESCO a delegaţiei române, ambasado­
Nicolae Ceauşescu, împreună iar populaţia Bruxelles-ului a ambasadorul Belgiei la Bucu­ examinat şi adoptat, cu o lar­ rul Valentin Lipatti, a spriji­
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, tinut să-l întîmpine cu căldu­ reşti. Iau parte, de asemenea,
Astăzi, acest lucru a devenit fapt împlinit cendentă a acestor relaţii în cursul ultimilor marchează o nouă etapă în is­ ră, să-l salute cu bucurie. înalţi demnitari belgieni, care gă majoritate de voturi, bu­ nit aceste propuneri, subli­
, şi slntem fericiţi. Domnule Preşedinte, să vă ani. Schimbul de vizite la nivel guvernamen­ toria relaţiilor de prietenie Aceste simţăminte de caldă ii vor însoţi pe oaspeţii ro­ getul organizaţiei, propus de niind necesitatea ca la activi­
avem ca oaspete aici, In seara aceasta, îm­ tal, precum şi frecventele contacte au deter­ dintre cele două ţări şi po­ prietenie le-am regăsit, de a- mâni în cursul vizitei lor — directorul general, pentru anii tatea Consiliului Executiv să
1973—1974. Plafonul bugetar
participe, prin rotaţie, cît mai
preună cu Doamna Ceauşescu, şi salutăm pre­ minat mai buna cunoaştere reciprocă şi in­ poare, reprezentînd, în acelaşi semenea, exprimate Intr-o se­ general-locotenent Ludovicus a fost fixat la aproximativ 119 numeroase state membre, în
tensificarea colaborării noastre multilaterale.
zenta Dumneavoastră printre noi ca expresie Menţionez cu satisfacţie, în mod deosebit, timp, o contribuţie de prim rie întreagă de manifestări Teysen, aghiotant al regelui, milioane dolari. sensul realizării unei judicioa­
Jacques Graeffe, ambasador al
care stau, la rîndul lor, mărtu­
sigură a unei prietenii destinate să se întă­ amplificarea schimburilor economice şi teh- ordin la cauza păcii,, cooperă­ rie despre ecoul larg al vizitei Maiestăţii Sale Regale, maior Marti, au început dezbate­ se rotaţii geografice şi al asi­
rii şi destinderii pe continen­
rească de-a lungul anilor şi ca o promisiune nico-ştiinţifice desfăşurate într-un spirit de tul european. preşedintelui Consiliului de Bem Jose Charlier, ofiţer al rile pe marginea propunerilor gurării concursului tuturor
a înfloririi acestei prietenii. stimă, încredere şi avantaj reciproc. Fără în­ încă din cele mai vechi tim­ Stat al României în Belgia, regelui. privind creşterea numărului regiunilor din lume la execu­
membrilor Consiliului Execu­
doială că această vizită va marca o nouă e-
Fără îndoială, relaţiile dintre români şi bel­ tapă în__ dezvoltarea relaţiilor economice, po­ puri, între popoarele noastre despre simpatia nutrită aici Sînt de fată Alexandru Lă- tiv al UNESCO de la 34 la tarea programului organiza­
gieni nu datează de ieri-alaltăieri. Mul­ litice, 'ştiinţifice şi culturale dintre ţările s-au statornicit bune rapor­ faţă de ţara noastră, fată de zăreanu, ambasadorul Româ­ 40 şi reducerea mandatului ţiei.
te lucruri s-au schimbat însă. Belgia noastre, în conlucrarea româno-belgiană pe turi şi, în ciuda tuturor în­ poporul român. In semn de niei în Belgia, şi membri ai
tărîmul eforturilor pentru pace, cooperare şi cercărilor la care le-au supus deosebită preţuire faţă de ambasadei.
care a avut atît de suferit din cauza războa­ destindere internaţională. timpurile vitregi, ele s-au înaltul oaspete, la Bruxelles La coborîrea din avion, pre­
ielor, a văzut în ideea europeană posibilita­ Sîntem cu toţii martori ai unor mari trans­ menţinut şi s-au consolidat. In a apărut volumul „Scrieri po­ şedintele Consiliului de Stat, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru
tea încheierii rivalităţilor seculare şi a ade­ formări şi mutaţii în viata societăţii contem­ anii din urmă, legăturile pe litice" .de Nicolae Ceauşescu, Nicolae Ceauşescu, şi soţia,
rat la aceasta cu entuziasmul cunoscut. porane, pe arena mondială. Se afirmă tot mai multiple planuri s-au amplifi­ volum ce se află expus Elena Ceauşescu, sînt întîmpi-
România, la rîndul ei, s-a evidenţiat prin viguros un nou curs în relaţiile dintre state, cat, cunoscînd o evoluţie con­ acum la loc de onoare nati de Maiestăţile Lor Regale, anunţarea contribuţiilor la O.N.U.D.I.
generat de voinţa imperioasă a popoarelor de
tinuu ascendentă. Şi este fi­
hotărîrea cu care şi-a luat destinele în pro­ a trăi în pace şi înţelegere, de a-şi consacra resc să fie aşa, pentru că ele în vitrinele multor librării bel­ Rege şi Regina Belgienilor, NAŢIUNILE UNITE 24 — te de O.N.U.D.I. în vederea
giene. Presa situează şi ea vi­
Baudouin şi Fabiola.
priile mîini, rupînd cu trecutul agricol, pen­ resursele progresului şi prosperităţii, de a e- sînt aşezate pe fundamentul zita şefului statului român în Preşedintele Nicolae Ceauşescu Trimisul special Agerpres, sprijinirii, prin promovarea u-
1
tru a se consacra foarte activ dezvoltării in­ vita declanşarea unor noi conflagraţii, de a trainic al stimei şi respectului centrul preocupărilor sale, şi suveranul belgian se salu­ Corneliu Vlad, transmite: La nei largi cooperări internaţio­
dustriei sale. Succesele acestei opere sînt nu­ lichida raporturile internaţionale bazate pe reciproc, ambele ţări actio­ subliniind însemnătatea aces­ tă cu cordialitate, îşi strîng sediul O.N.U. s-au desfăşurat nale, a eforturilor de industri­
forţă şi inegalitate, pe dictat şi ingerinţe în
nînd pentru cooperare fruc­
meroase şi, uneori, spectaculoase. treburile altora. România care, după cum cu­ tuoasă atît pe plan bilateral, tui eveniment pentru dezvolta­ călduros mîinile. lucrările Conferinţei Naţiuni- alizare ale ţărilor aflate în
urm noaşteţi, face eforturi mari şi constante pen­ rea continuă a raporturilor Regele Belgiei şi şeful sta­ , lor Unite pentru anunţarea plin proces de dezvoltare. El
•V Dar ' îudu-ne fiecare calea născută din cît şi pe arena mondială. româno-belgiene. tului român iau loc, apoi, pe contribuţiilor la O.N.U.D.I. (Or­ a exprimat interesul cu care
condiţiile istorice diferite, am fost şi slntem tru a se ridica la nivel superior de civiliza­ Sub aceste auspicii a înce­ De la Bucureşti la Bruxel­ un podium special amenajat. ganizaţia Naţiunilor Unite pen­ România înţelege să participe
printre cei mai hotărîţi să promovăm apropie­ ţie materială şi spirituală, este profund inte­ put vizita în Belgia a şefului les, aeronava prezidenţială Răsună acordurile imnurilor tru Dezvoltarea Industrială). la lărgirea acestor activităţi
resată în dezvoltarea acestui curs pozitiv,
rea dintre ţările mici şi mijlocii de pe acest promovînd neobosit o politică activă de co­ statului român. încă din pri­ survolează teritoriile R.P. naţionale ale celor două ţări. In cadrul lucrărilor confe­ în viitor şi a anunţat contri­
buţia tării noastre pentru anul
mele clipe ale sosirii, pe pă-
continent european, care se găseşte divizat laborare şi pace, aducîndu-şi contribuţia la mîntul acestei frumoase ţări, Ungare, Austriei şi R.F. a Cei doi şefi de stat trec în rinţei, reprezentanţii diferite­ 1973 la activităţile O.N.U.D.I.
lor ţări membre au anunţat
de mai bine de un sfert de secol. eforturile generale pentru destindere şi apro­ cu o cultură şi o istorie stră­ Germaniei. După trei ore şi revistă garda de onoare re­ contribuţiile statelor respec­ Totodată, el a informat că gu­
piere între naţiuni. jumătate de zbor, ea ateri­
Am convingerea că, actionînd în acest fel, vechi, mărturie a hărniciei şi zează pe aeroportul capitalei prezentînd toate armele, în ţi­ tive pentru anul 1973 la acti­ vernul român are o importan­
Considerăm că pentru consolidarea păcii
răspundem aspiraţiilor profunde ale compa­ mondiale o importantă primordială are reali­ talentului unui popor iubitor belgiene. nută de -paradă, care prezintă vităţile O.N.U.D.I. Luînd cu- tă contribuţie financiară şi u-
onorul.
trioţilor noştri şi deschiderea, nădăjduiesc zarea unei securităţi trainice pe continentul de pace, care şi-a adus con­ Este ora 11,00 ora locală, In încheierea ceremoniei, vîntul, reprezentantul Româ­ mană la realizarea programelor
Centrului comun O.N.U.D.I. —
niei, ambasadorul Constantin
apropiată, la Helsinki, « convorbirilor pre­ european — căruia îi aparţin şi România şi tribuţia la tezaurul civilizaţiei 12,00 ora Bucureştiului. Clă­ preşedintele Nicolae Ceauşescu Ene, a subliniat că tara noas­ România de la Bucureşti pen­
umane, solii României socia­
liminare pentru Conferinţa pentru securitate Belgia. înfăptuirea securităţii corespunde in­ liste s-au bucurat de o primi­ direa aerogării este împodo­ şi Regele Baudouin se retrag tră acordă o importantă parti­ tru industriile chimică şi pe­
europeană va confirma, cred, convergenta tereselor vitale ale tuturor popoarelor din re deosebit de cordială. în­ bită festiv cu drapelele Româ­ în salonul oficial, unde se în­ culară activităţilor desfăşura­ trochimică.
Europa, ca, dealtfel, intereselor întregii lumi. niei şi Belgiei.
punctelor noastre de vedere şi temeinicia co­ Noi concepem securitatea 'europeană ca un tregul şir al manifestărilor o- La ceremonia sosirii parti­ treţin cu cordialitate. Preşe­
operării noastre deja îndelungate în acest do­ sistem de relaţii interstatale noi, care să nu ficiale au stat sub semnul sen­ cipă personalităţi de seamă dintelui Consiliului de Stat şi
tovarăşei Elena Ceauşescu le
meniu. Căci, încă din 1966, noi am prezentat fie îndreptate împotriva nici unei naţiuni şi timentelor de aleasă preţuire, ale vieţii politice belgiene: sînt prezentate aici persoanele de către forţe regulate ale
împreună la Organizaţia Naţiunilor Unite un care să^ as'gure convieţuirea şi conlucrarea al stimei fată de personalita­ Van Boogaert, prim-vicepreşe- oficiale belgiene venite în în- armatei portugheze, la 12 oc­
tombrie 1972.
activă â' tuturor Statelor pe baza deplinei e-
proiect de rezoluţie zis al „Grupului celor galităti în drepturi, a respectării independen­ tea marcantă a preşedintelui dinte al Senatului, A. Van tîmpinare. La rîndul său, şe­ CADRAN Rezoluţia cere Portugaliei
nouă", prin care preconizam,. împreună cu tei şi suveranităţii naţionale, a dreptului fie­ Consiliului de Stat, Nicolae Acker, preşedintele Camerei ful statului român face pre­ ¿V.-. - ' ' ' să înceteze imediat şi defi­
alte şapte ţări europene, atît din Est, cît şi cărei . naţiuni de a-şi hotărî soarta aşa cum Ceauşescu, a cărui neobosită Reprezentanţilor, G. Eyskens- zentarea personalităţilor care nitiv orice acţiuni de vio­
doreşte. Securitatea europeană trebuie să sta­ îl însoţesc : Ilie Verdet, Geor- MOSCOVA. — Agenţia
din Vest, stabilirea, la nivel regional, a unor tueze, după părerea noastră, înlăturarea pen­ activitate consacrată păcii şi primul ministru, A. Cools, ge Macovescu, Ioan Avram. lenţă şi distrugere împotriva
relaţii de bună vecinătate între state cu regi­ tru totdeauna din viata continentului a poli­ înţelegerii între toate statele, viceprim-ministru, P. Harmel, Conducătorii României şi TASS informează că o dele­ teritoriului senegalez, să res­
gaţie de ziarişti comunişti
muri diferite. Iniţiativa noastră fiind primită ticii de forţă, ameninţare cu forţa sau inti­ destinderii şi apropierii între ministrul afacerilor externe, Belgiei iau loc, după aceea, din Franţa, condusă dé Eti­ pecte principiul autodetermi­
nării şi independenţei.
favorabil, am deschis calea spre destinderea midare, asigurînd punerea la adăpost a fie­ naţiuni, este unanim aprecia­ A. Vranckx, ministrul justi­ într-o maşină escortată de mo- enne Fajon, director politic
cărei naţiuni de pericolul unei agresiuni sau tociclişti, îndreptîndu-se spre NAŢIUNILE UNITE. —
intereuropeană, pe care avem datoria absolu­ a presiunilor din afară. O importantă deo­ tă. Purtător al mesajului de ţiei, L. Nameche, ministrul al ziarului „L’Humanité", a In cadrul unei sesiuni spe­
Bruxelles. Pe mari artere, pe
tă să o stabilim, o dată pentru totdeauna în sebită ar avea, în acest sens, reducerea trep­ amiciţie al poporului român prevederilor sociale, H. Simo- frontispiciul unor impunătoare făcut o vizită în U.R.S.S. la ciale a Organizaţiei Naţiuni­
viaţa popoarelor noastre. tată a forţelor armate din Europa, precum şi clădiri, vedem fluturînd trico­ invitaţia C.C. al P.C.U.S. De­ lor Unite pentru Dezvoltare
legaţia a fost primită de Mi­
Trebuie să nădăjduim, de asemenea, că în alte măsuri de dezangajare militară, inclusiv lorul românesc. hail Suslov, membru al Bi­ Industrială (O.N.U.D.I.), s-a
desfiinţarea blocurilor militare opuse. Afir­ anunţat crearea unui fond
curînd vor începe negocierile exploratorii în Plecarea din Capitală Coloana de maşini străbate roului Politic, secretar al
marea în viata continentului nostru a unor de 2,2 milioane dolari, desti­
vederea unei reduceri reciproce şi echilibra­ atari principii de , relaţii şi colaborare între largile artere ale oraşului. C.C. al P.C.U.S., şi de Boris nat promovării procesului de
Cortegiul oficial se opreşte
te a forţelor militare în Europa. naţiuni ar marca, fără îndoială, o etapă nouă la Palatul Regal, unde se află Ponomariov, membru suple­ industrializare a ţărilor in
In ceea ce priveşte cooperarea noastră bi­ în istoria popoarelor, în existenta întregii (Urmare din pag. 1) neşti adresate de mulţime, ca­ reşedinţa înalţilor oaspeţi. ant al Biroului Politic, secre­ curs de dezvoltare, pentru
tar a) C.C. al P.C.U.S. Zia­
laterală, un pas foarte important a fost rea­ omeniri. România acţionează pentru tinerea re îi adresează urări de drum Aici, în inima capitalei, se află riştii francezi au făcut o vi­ anul 1973.
cît mai grabnică a unei conferinţe general- Consiliului de Stat şi ai gu bun, de succes deplin în a-
lizat prin semnarea unor convenţii diploma­ europene, care să netezească drumul spre vernului, conducători ai insti ceastă nouă solie de pace şi numeroşi localnici, vîrstnici, zită ia redacţia „Pravdei" şi PEKIN. — Agenţia Khme­
tice care reglementează, pe baze noi, rapor­ înfăptuirea acestor deziderate. Realizarea a- tuţiilor centrale şi organizaţi colaborare între popoare, ex­ şi tineri, Sînt locuitori ai ca­ au avut convorbiri ia Secţia ră de Informaţii, citată de
pitalei, care, aflînd de sosirea
internaţională a C. C. al
turile consulare, comerciale, culturale şi teh­ cestui obiectiv reclamă contribuţia acti.vă a ilor obşteşti, generali, ziarişti presie a politicii externe a în Belgia a preşedintelui Con­ P.C.U.S. China Nouă, anunţă că Svay
Bory, fost director al c^bjţţg;
tuturor statelor de pe continent, participarea
nice. Fiecare fază a perfectării acestor con­ fiecărei naţiuni la lărgirea cooperării, la so­ români şi corespondenţi ai stalului nostru. siliului de Stat al României, MOSCQVA. — Alexei Ko- tului primului miniştrii’ ai
presei străine.
venţii a prilejuit, în special în ultimele luni, ' luţionarea problemelor litigioase pe cale po­ Vizita pe care preşedintele au tinut. să-l întîmpine să-l sîghin, preşedintele Consiliu­ „guvernului" de la Pnom
Au fost de faţă însărcinatul
contacte personale din ce în ce mai nume­ litică. cu afaceri ad-interim al Bel­ Consiliului de Stat al Repu­ salute călduros şi să-i ureze lui de Miniştri al U.R.S.S., Penh, a declarat, ^ la Paris,
blicii Socialiste România, to­
roase, care au dat posibilitatea unora şi al­ îmi exprim speranţa că România şi Bel­ giei la Bucureşti, Lionel de varăşul Nicolae Ceauşescu, o bun sosit pe pămîntul tării l-a primit, la Kremlin, pe că se alătură Frontului Unit
tora să se cunoască şi să se aprecieze mai gia, care au cooperat de atîtea ori în cadrul Mey, cu soţia, şefii misiuni­ întreprinde în Belgia şi în lor. Ei rostesc, cu caldă ministrul de externe al Ja­ Naţional al Cambodgiei —
„Vive
F.U.N.C.
cuvintele
O.N.U. şi al altor organizaţii internaţionale,
simpatie,
bine. vor conlucra rodnic şi în viitor, în scopul în­ lor diplomatice acreditaţi la Marele Ducat de luxem­ Ceauşescu, Vive la Rouma- poniei, Masayoshi Ohira, ca­
re face o vizită la Moscova,
In sfîrşit, pe plan economic, Belgia a fost tăririi securităţii pe continent, în slujba cau­ Bucureşti, alţi membri ai cor­ burg constituie o nouă nie" („Trăiască Ceauşescu, ca oaspete al guvernului so­ CAIRO. — Preşedintele
ascen­
evoluţia
etapă
în
pului diplomatic.
fericită să poată contribui la programul dum­ zei păcii şi colaborării între popoare. La plecare, preşedintele dentă a raporturilor de prie­ trăiască România"). vietic. Republicii Arabe Egipt, An-
war Sadat, a semnat un de­
neavoastră de Industrializare. Convorbirile In fata omenirii stau numeroase probleme Consiliului de Stat al Repu­ tenie dintre tara noastră si In marea piaţă a Palatului, După cum relatează agen­ cret în baza căruia „Egiptul
care urmează să aibă loc cu prilejul vizitei de însemnătate majoră, la soluţionarea căro­ blicii Socialiste România a aceste state, în promovarea o fanfară militară şi detaşa­ ţia TASS, întrevederea a oferă forţelor armate frăţeşti
ra România esle hotârîtă să-şi aducă contri­
mente ale forţelor terestre dau
dumneavoastră în Belgia vor permite să se buţia activă. Am în vedere stingerea flăcări­ fost salutat cu multă căldură unei cooperări fructuoase în onorul şefului statului român. prilejuit o convorbire referi­ ale Sudanului taberele cole­
toare la evoluţia relaţiilor
precizeze formulele şi să se sporească volu­ lor războiului care mai ard în lume, înlătu­ de mii de cetăţeni ai Capitalei. interesul înţelegerii între po­ Se trag salve de tun. dintre cele două ţări şi la giului militar egiptean de la
Gabal Awlia, de lingă Khar-
mul acestei colaborări. Sînt încredinţat că rarea stărilor de încordare şi animozitate, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu poare, al păcii şi securităţii în probleme internaţionale de tum“ — a anunţat postul de
a răspuns îndelung, cu cordia­
sţăvilirea ciîrsei înarmărilor, dezarmarea ge­
ceea ce s-a realizat pînă în prezent consti­ nerală şi, în primul rînd, înlăturarea perico­ litate manifestărilor priete- Europa şi în lume. ION MÂRGINEANU interes reciproc. radio Cairo, reluat de agen­
NICOLAE VAMVU
tuie deja o legătură solidă şi trainică între lului unui război termonuclear. Realizarea a- NAŢIUNILE UNITE.. — ţia France Presse. Comunica­
ţările noastre. cestor aspiraţii presupune participarea tot Consiliul de Securitate a a- tul postului de radio preci­
mai intensă la întreaga viată internaţională doptat, luni seara, o rezolu­ zează că acest decret a fost
Acesta este, pe scurt, bilanţul elementelor a tuturor naţiunilor lumii, fie ele mari, mij­ Oaspeţi ai primăriei ţie în caro condamnă viola­ promulgat ca urmare a hotă-
pozitive al cooperării noastre. Fie ca ea să locii sau mici, abordarea problemelor spinoa­ rea frontierelor Senegalului rlrii Egiptului de a închide
se amplifice în viitor sub semnul păcii, pe se în concordantă cu interesele tuturor po­ şi atacul întreprins împotri­ şcoala militară egipteană de
care cu aceeaşi ardoare şi noi şi Dumnea­ poarelor. din Bruxelles va postului militar Nianao lingă Khartum.
voastră voim să o vedem statornicită defi­ In cursul actualei vizite, ca urmare a con­
vorbirilor pe care le vom avea, vor fi per­
nitiv în Europa şi în lume. Deoarece nu ar fectate noi înţelegeri între statele noastre,
fi dureros ca, în momentul în care se ridică îmi exprim încă o dată convingerea că se P r e ş e d i n t e l e Nicolae a primi pe şeful statului ro­ colabora în condiţii de pace, Fotbal.
glasuri pentru a denunţa ameninţările pe vor deschide noi şi tot mai largi căi de apro­ Ceauşescu, împreună cu tova­ mân. pentru edificarea unei lumi Cinema xandru Ţitruş; 21,00 la Vie-
de
directă
Transmisiune
piere şi colaborare reciproc avantajoasă în­ răşa Elena Ceauşescu, precum Iată de ce doresc să evoc mai bune, în care fiecare na­ na: Rapid Viena — Rapid Bucu­
care o creştere dezordonată le face să plane­ tre România şi Belgia. Aceasta va fi o dova­ şi persoanele oficiale care în­ aici călătoria pe care am fă- ţiune să se poată dezvolta co­ reşti, In Cupa cupelor; 22,20
ze asupra umanităţii, oamenii să nu se poată dă în plus că două ţări cu orînduiri sociale soţesc pe şeful statului român, out-o, în aprilie 1966, în respunzător voinţei sale, în tria“) ; Ferma din Arizona — Radiojurnal; 22,30 Concert de
(„Pa­
Despre
DEVA:
dragoste
înţelege pentru a le remedia cu toţii împreu­ diferite pot convieţui în pace şi bună înţe­ au fost, marţi după-amiază, România, cu cîţiva dintre co­ care fiecare popor să poată seriile I-II („Arta“); SIMEHIA: seară; 24,00 Buletin de ştiri;
0,03—6,00 Estrada nocturnă.
Toamna
clicyennilor
—
seriile
nă, sub semnul fraternităţii regăsite ? legere, pot coopera în modul cel mai fruc­ oaspeţi ai primăriei din legii mei belgieni, la invita­ trăi în siguranţă şi libertate. X-II („Mureşul“) ; HUNEDOA­
tuos, atît pe plan bilateral, cît şi pe arena Bruxelles. ţia municipalităţii Bucureştiu­ Sper că vizita pe care o fa­ RA: Binccuvîntaţi animalele şi
mondială, dacă îşi clădesc raporturile pe sti­ In întîmpinarea preşedinte­ lui. Am fost impresionaţi de cem în aceste zile în Belgia, copiii („Siderurgistul“) ; Anche­ Radio Timişoara
Doamnelor şi domnilor, mă şi respect reciproc, pe egalitate în drep­ lui Nicolae Ceauşescu a ve­ programul dezvoltării econo­ la invitaţia Maiestăţii Sale, tatorul („Constructorul“); TE-
I turi şi neamestec în treburile interne. nit primarul oraşului Bruxel­ mice, sociale şi urbanistice pe întîlnirile pe care le vom a- LIUC: Copiii mării („Minerul“) ; 18.00 Actualitatea radio; 18,15
După
(„Mine­
vulpe
GHELAR:
Vă invit să ridicăm paharele în sănătatea Animat de, această convingere, ridic paha­ les, L. Cooremans. care îl realizează poporul vea cu primul ministru, cu rul“) ; PETROŞANI : Explozia „Pas voios de tineret“ — pro­
Excelentei Sale, Domnului Preşedinte şi a rul în sănătatea Maiestăţii Sale, Regele Bau- O gardă militară prezintă dumneavoastră. Am putut con­ membrii guvernului, cu popu­ albă („7 Noiembrie“) ; Timpul gram de cintece; 18,35 Emisiu­
nea „Cercetarea şi producţia“ —
douin, a Maiestăţii Sale Regina Fabiola, pen­ stata roadele înfăptuirii aces­ berzelor („Republica“) ; LU-
in
Doamnei Ceauşescu, pentru prosperitatea Re­ tru prosperitatea şi fericirea poporului bel­ onorul. laţia din Bruxelles, cu autori­ PENI: Odiseea generalului José realizări valorificării superioare di­ a
şi
perspective
recţia
(„Cultural“) ; Cazul C.L. („Mun­
publicii Socialiste România şi pentru priete­ gian, pentru prietenia şi colaborarea româno- înaltul oaspete este invitat tui program amplu. tăţile şi populaţia din alte o- citoresc“) ; LONEA: Aventuri In lemnului ; 18,45 Drag rni-c cin-
Sub impresia acestor , reali­
jocul
de
nia belgo-română ! belgiană 1 apoi în sediul primăriei, unde zări, evocate pe scurt, ţinem raşe pe care urmează să le Ontario ¿Minerul“); PETRELA: tccul şi populară — program as­
la
muzică
cererea
de
îi sînt prezentaţi membrii Co­ să vă exprimăm, domnule pre­ vizităm, vor constitui o nouă Mărturisirile unui comisar re­ cultătorilor; 19,40 Emisiunea
poliţie
procurorului
făcute
împliniri,
Solemnitatea schimbului de decoraţii legiului consilierilor comu- _ şedinte, bucuria pe care expresie a dorinţei popoarelor publicii Zestrea domniţei ; Ralu — „Tinereţe, tinerilor ostaşi răspunderi",
(„Muncitoresc“)
VUL­
noastre de a întări colabora­
pri­
dedicată
cu
CAN:
nali, ai Comisiei de asistenţă
publică, ai Casei publice de ne-aţi făcut-o, prin venirea rea lor şi de a contribui la seria a Il-a („Muncitoresc“) ; U- lejul sărbătoririi Zilei forţelor
armato ale R.S.R.
Tabla
No­
(„7
RICANI:
viselor
La Castelul Regal Laeken a P r e ş e d i n t e l e Nicolae colan al ordinului Leopold". împrumuturi şi asociaţiilor. dumneavoastră, precum şi do­ realizarea securităţii şi păcii iembrie“); ORAŞTIE: Pe pote­
/ut loc, marţi, solemnitatea Ceauşescu a înmînat suvera­ Schimbul de decoraţii româ­ Adresîndu-se şefului statu­ rinţa de întărire n relaţiilor în Europa şi în întreaga lume. ca neţărmuritei iubiri („Pa­
ihimbului de decoraţii între nului belgian ordinul „Steaua neşti şi belgiene reprezintă o lui român, primarul oraşului fructuoase statornicite, în di­ In acest spirit, aş dori, încă tria“) ; Avlnt („Flacăra“) ; HA­ Televiziune
marinar
şi
reşedinţele Consiliului de Republicii Socialiste România, nouă expresie a bunelor re­ Bruxelles a spus: îmi este verse domenii, între cele două o dată, să vă mulţumesc şi să ŢEG: 19 fete BRAD: un B.D. in 9.00 Deschiderea emisiunii.
(„Popular“);
:at al Republicii Socialiste clasa I". laţii, în continuă dezvoltare, deosebit de plăcut ca, în nu­ ţări. vă urez succese în realizarea acţiune („Steaua roşie“) ; GU- Telex;
omânia, Nicolae Ceauşescu, La rîndul său, regele Bau­ mele autorităţilor Consiliului Răspunzînd, preşedintele misiunii dv. de a asigura con­ RABARZA: Mirii anului H („Mi­ 9,05 Bucureştiul necunoscut; •
Maiestatea Sa Baudouin, douin a înmînat preşedintelui dintre cele două ţări H po­ Nicolae Ceauşescu, a spus: diţii bune pentru toţi locuito­ nerul“) ; ILIA: 12 scaune — se­ 9.25 Prietenii lui Aşchiuţă — e-
(„Lumina“)
;
I-II
GEOA-
riile
misiune pentru preşcolari;
rgele belgienilor. Nicolae Ceauşescu „Marele poare. capitalei, să vă urez dumnea­ Aş dori să mulţumesc pentru rii din Bruxelles. (Aplauze). GIU-BAI: Doamna şi vagabon­ 9,55 Publicitate;
voastră un bun venit în clădi­ cuvintele amabile pe care Pentru prietenia dintre po­ dul. 10.00 Curs de limba franceză.
rea primăriei. Prezenţa dum­
Lecţia a 25-a;
Primirea şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi neavoastră constituie un eve­ le-aţi rostit aici. Este adevă­ poarele noastre 1 (Aplauze). Radio Bucureşti 10.30 Comentariu la 40 de steme:
rat că între România şi Bel­
judeţul Brăila;
Şeful statului român sem­
la Bruxelles niment excepţional : căci, da­ gia, ale căror relaţii datează nează în Cartea de aur a pri­ 10.50 neret: „Prizoniera din ti­
Ţelecincmateca
pentru
că noi am avut plăcerea de a
Caucaz“;
PROGRAMUL I: 6,00 Muzică
Preşedintele Consiliului ds Au venit să aducă omagiul vată de România socialistă. primi în anul 1967 o delegaţie de mult, se dezvoltă, după cel măriei. şi actualităţi; 7,00 Radiojurnal; 12.20 Parada micilor interpreţi;
Stat al Republicii Socialiste lor 52 de ambasadori şi 27 După solemnitatea prezen­ a primăriilor din ţara dum­ de-al doilea război mondial, P r e ş e d i n t e l e Nicolae 8.00 Sumarul presei; 9,30 Viaţa 12.50 Telejurnal;
Bob
Io-
9,50
România, Nicolae Ceauşescu, de însărcinaţi cu afaceri, re- tării, la care au participat neavoastră şi în 1970 o dele­ Taporturi multiple de colabo­ Ceauşescu se întreţine, apoi, cărţilor; 10,00 Orchestra de ştiri; 13.00 închiderea emisiunii de di­
mineaţă;
sifescu;
Buletin
împreună cu tovarăşa Elena prezentînd ţări de pe toate persoanele oficiale ce-1 înso­ gaţie a Marii Adunări Naţio­ rare, cu toate deosebirile de cordial cu oficialităţile muni­ 10,05 Melodii populare olteneşti; 14,55—16,50 Fotbal: F.C. Argeş —
Ceauşescu, a primit, marţi continentele, mărturie grăitoa­ ţesc pe preşedintele Nicolae nale, este pentru prima dată, orînduire socială. Aceste rela­ cipalităţii oraşului Bruxelles, 10.30 Vreau să ştiu; 10,50 La Real Madrid, in optimile
Andres
11,00
după-amiază, la reşedinţa sa re a prestigiului de care se Ceauşescu în vizita sa în Bel­ după cel de-al doilea război ţii constituie o expresie a do­ vizitează cu interes sălile pri­ chitară, de ştiri; Segovia; Duetul de finală ale „Cupei cam­
Buletin
europeni“.
11,05
Trans­
pionilor
din Palatul Regal, pe şefii bucură pe arena internaţio­ gia, şeful statului român s-a Dagmar Friederich şl Siegfried misiune directă de la Pi­
misiunilor diplomatice acre­ nală preşedintele Nicolae întreţinut cordial cu repre­ mondial,- cînd avem onoarea de rinţei popoarelor noastre de a măriei. Uhlcnbrock; 11,15 Consultaţie teşti;
Descinderea
ditaţi la Bruxelles, împreună Ceauşescu, politica de pace, zentanţii diplomatici a nume­ juridică; 11,30 Arii din opereta 17.30 după-amiază. emisiunii de
„Timpul
chitarelor“
Lopez;
de
cu soţiile. prietenie şi colaborare promo- roase ţări. 11,40 Corul Palatului culturii Curs de limba germană.
Primirea grupului parlamentar din Ploieşti, dirijat Discul Gheor- 18.00 întrebări şi răspunsuri;
Lecţia a 24-a;
de
gho
Ionescu;
12,00
zilei:
Preşedintele Nicolae Ceauşescu a depus o Rica Zarai; 12,15 Recital Ale­ 18.25 Tragerea Pronoexprcs;
xandru Racolţa; 12,30 Intilnire 18.30 Ziua Forţelor Armate aJe
cu ■ melodia populară şi inter­ Republicii Socialiste Româ­
coroană de flori la Mormîntul soldatului necunoscut Belgia-România nal; 13,15 Avanpremieră Radiojur­ 19.00 nia;
13,00
preferat;
pretul
Timp şi anotimp in agri­
cotidia­
nă; 13,30 Concert de prinz; 13,50 cultură ;
Compozi­
editorial;
Preşedintele Consiliului de soldaţilor în frumoase costu­ persoanele oficiale române, Fişier săptăminii 14,00 Igor Stra- 19.20 1001 de seri;
19.30 Telejurnal.
torul
—
Stat, Nicolae Ceauşescu, îm­ me, a străbătut o arteră deve­ precum şi ambasadorul ţării In după-amiaza zilei de România, Roland Gillet — cial-creştin, Richard Gondry vinski; 14,40 Melodii populare In cinstea aniversării Re­
publicii
preună cu persoanele oficiale nită un adevărat culoar viu, noastre în Belgia. marţi, preşedintele Consiliu­ deputat liberal, Constant de — deputat socialist, Fortune româneşti pe meridianele lumii; întreceri; — cronica marii
care îl însoţesc, a depus, marţi format din locuitori ai capita­ După depunerea coroanei de lui de Stat al Republicii So­ 15.00 Fotbal. Cupa campionilor 20,10 Teleobiectiv;
directă
europeni.
Transmisiune
la amiază, o coroană de ga­ lei, sosiţi să-l întîmpine pe flori, şeful statului român a cialiste România, Nicolae Clerg — senator social-creş- Lambiotte — senator socialist, de la Piteşti: F.C. Argeş — Real 20.30 Telecinemateca : „Iulius
roafe roşii şi albe la Mormin- înaltul oaspete. păstrat un moment de recule­ Ceauşescu, împreună cu to­ tin, Van Geyt — deputat co­ Jacgues Lepaffe — senator, Madrid. In pauză: Radiojurnal; Caesar“ — producţie a stu­
americane.
tul soldatului necunoscut. Pe La ceremonie au participat gere. varăşa Elena Ceauşescu, a munist, vicepreşedinţi ai gru-. F. D. Francofon, Joaha The- 16,50 Muzică uşoară; 17,00 Pen­ diourilor Mankiewicz. Regia:
dedicată
Joseph
tru
Emisiune
Cu:
patrie.
panglica tricoloră era scris : P. Vandenbboeynants, minis­ P r e ş e d i n t e le Nicolae resia Nauwelaers — senator Zilei Forţelor Armate ale Re­ Marlon Brando şi James
Mason. Premieră pe ţară;
„Din partea preşedintelui Con­ trul apărării naţionale, colonel Ceauşescu a fost invitat să a- primit membri ai Grupului pului, Robert Urbain — de­ socialist, membri. publicii Socialiste România; 22.25 Teleglob: Persepolis;
siliului de Stat al " . ablicii L. Nerinck, comandantul mili­ prindă flacăra amintirii, în parlamentar Belgia—România. putat socialist, secretar al gru­ 17.30 Muzică uşoară; 17,45 Cin- 22,35 24 de ore;
tecc populare; 18,00 Orele serii:
Socialiste România". tar al provinciei de Brabant, timp ce muzica militară into­ La primire au participat pului, Andre Baudson — de­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae 20.00 Republica la un sfert de 23,00*Fotbal: Rapid Viena — Ra­
Pină la desfăşurarea acestui L. Cooremans, primarul oraşu­ na cîntecul „Ultima gardă". Edmond Machtens — senator putat socialist, Herve Brou- Ceauşescu s-a întreţinut cor­ veac; 20,10 Zece melodii prefe­ pid Bucureşti in „Cupa
moment solemn, coloana prezi­ lui Bruxelles, alte persoane o- hon — deputat socialist, Jean rate; 20,45 Consemnări de Ni­ cupelor“. înregistrare de
colae Balotă;. 20,50 Cintă Ale­
la Viena.
denţială, însoţită, de la Pala­ ficiale. Şeful statului român a sem­ socialist, preşedintele Grupu­ Debucguoy — senator so- dial cu membrii Grupului par­
tul Regal, de o gardă călare a Au luat parte, de asemenea, nat apoi în Cartea de aur. lui parlamentar Belgia — lamentar Belgia—România.
Redacţia şl administraţia zlarulnl t Deva, itr. Dr. Petro Groza, nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85, 1 15 85 — Tiparul întreprinderea poligrafica Deva.