Page 85 - Drumul_socialismului_1972_10

VIZITA PREŞEDINTELUI
Proletari din toate tarile, unlţi-văi

NICOLAE CEAUŞESCU

ÎN BELGIA

Cea de-a doua zi a vizitei La sosirea în oraşul Arlon, cative privind profilul şi acti­
oficiale în Belgia a preşedin­ centrul administrativ al pro­ vitatea întreprinderii. Acest
telui Consiliului de Stat al vinciei Luxemburg, tovarăşul important obie'ctiv, intrat în
Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, ceilalţi funcţiune în anul 1964, a cu­
Nicolae Ceauşescu, şi a tova­ oaspeţi români, sînt întîmpi- noscut, ulterior, mai multe
răşei Elena Ceauşescu a ofe­ naţi de guvernatorul provin­ etape de dezvoltare, numărîn-
rit solilor poporului român pri­ ciei, M. Brasseur, de primarul du-se astăzi printre cele mai
lejul de a lua un contact di­ oraşului, Ch. Simon, de oficia­ de seamă întreprinderi ale e-
rect cu realităţile tării gazdă, lităţi civile şi militare. In conomiei belgiene. Aici se
cu munca şi realizările popo­ faţa gării, numeroşi cetăţeni produc zilnic circa 500 tone
rului belgian. Călătoria în salută pe preşedintele Nicolae de pastă chimică, care se fo­
ttSt>itn32
două din provinciile belgiene, Ceauşescu, pe tovarăşa Elena loseşte la fabricarea hirtiei
care, pe lîngă frumuseţile na­ Ceauşescu, fiuturînd steguleţe de tipărit. Materia primă în­
ANUL XXIV Nr. 5 535 JOI 26 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
turale, şi-au pus în valoare româneşti. Pe o mare pancartă, trebuinţată este lemnul de fo­
potenţialul economic şi uman, aşezată pe frontispiciul unei ioase, respectiv deşeurile de
a prilejuit întîlnirî cu munci­ clădiri, se află înscrisă urarea fag, carpen, mesteacăn şi ste­
tori şi specialişti, cu numeroşi de bun venit oaspetelui de o- jar, care nu-şi găsesc între­
cetăţeni. noare al oraşului. De-a lungul buinţare în producţia de che­
Atît în provincia Luxem­ străzilor, locuitorii fac semne restea. Este vorba, aşadar, de
burg, cît şi în Hainaut, şeful prieteneşti, aplaudă. folosirea ingenioasă, cu efi­
statului român a fost întîmpi- Drumul continuă cu maşini­ cientă ridicată, a resurselor
nat cu sentimente de stimă şi le spre Harnoncourt. Străba­ forestiere. „La Cellulose des
preţuire, caracteristice primi­ tem ţinuturi de un deosebit Ardennes" realizează 80 la
rii pe care poporul belgian o ■ pitoresc, aflate la cea mai ma­ sută din producţia naţională
face conducătorului României re altitudine a tării. Deodată, de pastă chimică.
socialiste. peisajul natural se schimbă. P r e ş e d i n t e l e Nicolae
La plecarea de la reşedinţa La orizont se profilează silue­ Ceauşescu vizitează, în con­
rezervată la Palatul regal, tele marilor instalaţii ale în­ tinuare, cîteva sectoare de ba­
preşedintele Consiliului de treprinderii „La Cellulose des ză ale întreprinderii. Totul
Stat, tovarăşul Nicolae Ard en nes". poartă pecetea hărniciei, so­
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena La porţile acestei moderne brietăţii şi exigentei în mun­
Ceauşescu au fost însoţiţi de unităţi industriale, şeful statu­ că, factori de seamă, care,
Alteţa Sa Regală Prinţul Al- lui român este întîmpinat de împreună cu nivelul tehnic şi
bert, de Ch. Hanin, ministrul P. Burkhardt, preşedintele so­ organizarea producţiei, stau la
culturii franceze, de membrii cietăţii „La Cellulose des Ar- baza rezultatelor obţinute.
suitei de onoare alaşati pe dennes", A. Beausir, director In cîteva locuri de muncă,
lingă oaspeţii români. In călă­ general, care-i adresează cu­ în semn de stimă şi preţuire,
toria în provincie au plecat, vinte cordiale de bun venit. am întîlnit portretul tovarăşu­
de asemenea, tovarăşii Ilie P r e ş e d i n t e l e Nicolae lui Nicolae Ceauşescu, înca­
Verdet, George Macovescu, Ceauşescu este invitat, la în­
Ioan Avram, precum şi Ale­ ceput, în sala Consiliului de drat de tricolorul românesc.
xandru Lăzăreanu, ambasado­ administraţie, unde gazdele
SE „RIDICA“ VOI r\ (Continuare in pag. a 4-a)
rul ţării noastre la Bruxelles.
prezintă cîteva date semnifi-
începerea convorbirilor româno-belgiene
înfăptuirea obiectivelor pe construcţii în ceea ce priveş­ mătatea lunii noiembrie. Spre
care Congresul al X-lea şi te organizarea temeinică a exemplu, la C.A.P. Ostrov lu- La Palatul Regal din Bru­ Mihail, director în Ministerul sul ambelor ţări şi popoare,
Conferinţa Naţională a parti­ muncii pe şantiere şi respec­ crări’e de construcţie a graj­ xelles au început, miercuri Afacerilor Externe. al cauzei păcii şi cooperării
dului lc-au pus în fata agri­ tarea graficelor de lucru în­ dului nu s-au realizat nici în după-amiază, convorbirile ofi­ în lume.
culturii este hotârîtor condi­ tocmite. Deşi se ştie bine că proporţie de 50 la sută, cu ciale româno-belgiene. Din partea belgiană : Gas-
ţionată de dezvoltarea conti­ orice tărăgănare în materiali­ toate că în contract se preve­ La convorbiri participă, din ton Eyskens, prim-ministru, Au fost abordate probleme
nuă şi folosirea cu maximă zarea investiţiilor afectează dea terminarea lor la 10 sep­ partea română : Nicolae ţ Andre Cools, viceprim-minis- actuale ale situaţiei interna­
eficientă a bazei tennico-ma- negativ soarta producţiei şi a tembrie!!). Serioase decalaje Ceauşescu, preşedintele Con­ tru, Pierre Harmel, ministrul ţionale, Îndeosebi ale confe­
teriale a acestei ramuri de veniturilor, sînt cooperative fată de datele stabilite pentru siliului de Stat, Ilie Verdet, afacerilor externe, Henri Fa- rinţei de securitate europea­
ba/ă a economiei noastre na­ agricole unde s-a ignoraf" asi­ terminarea construcţiilor zoo­ yat, secretar de stat la co­ nă. Cu acest prilej, s-a rele­
ţionale. In contextul acestor gurarea unor condiţii optime tehnice se întilnesc de ase- prim-vicepreşedinte al Consi­ merţul exterior, Jan A- vat colaborarea fructuoasă
preocupări, prezintă o impor­ pentru aprovizionarea cu ma­ AUREL STRAJAN liului de Miniştri, George Ma­ driaenssen, ambasadorul Bel­ româno-belgiană pentru sta­
tantă covîrşitoare finalizarea terialele necesare şi desfăşu­ covescu, ministrul afacerilor giei la Bucureşti; participă, tornicirea unui sistem de re­
Fabrica
de
Rad,
Gheorghc
hidrau­
de
la
stîlpi
Comunistul
exemplară a programului de rarea ritmică, încă din prime­ directorul Sucursalei judeţene lici Vulcan — strungar la secţia mecanică — este un exemplu în externe, Ioan Avram, minis­ de asMnenea, Rensens, direc­ laţii Interstatale noi, a u-
a Băncii pentru agricultură
investiţii, realizarea la timp a le luni ale anului, a lucrări­ şi industrie alimentară Deva hărniciei trul industriei construcţiilor tor în M.A.E., Jacques Graeffe, nui climat de pace, prietenie
noilor capacităţi de producţie lor la construcţiile agrozoo­ muncă. Rezultatele obţinute in producţie sînt dovada de maşini, Alexandru Lăză­ ambasador in M.A.E., J. Her- şi cooperare între toate ţări­
şi atingerea înainte de termen tehnice. Astfel este pusă din şi priceperii de care acesta dă dovadă. reanu, ambasadorul României pin, director în M.A.E. le continentului nostru. De a-
a parametrilor proiectaţi. nou în evidentă practica gre­ (Continuare in pag. a 2-a) la Bruxelles; participă, de a- In cadrul convorbirilor, cele semenea, au fost subliniate
Pentru valorificarea cit mai şită de a da asaltul doar în semenea. Gheorghe Oprea, două părţi au subliniat cu sa­ colaborarea româno-belgiană
deplină a potenţialului pro­ ultimele luni ale anului, a- consilier al preşedintelui Con­ tisfacţie evoluţia pozitivă a In cadrul O.N.U., necesitatea
ductiv, urmărind creşterea tunci cînd în mod normal siliului de Stat, Vasile Volo- relaţiilor româno-belgiene, ex- întăririi rolului acestei orga­
producţiei agricole şi a pro­ şansele de recuperare a res­ şeniuc, preşedintele Băncii de primînd dorinţa reciprocă de nizaţii Internaţionale.
ductivităţii muncii, în acest tantelor sînt minime, ceea re Pagina a lil-a Comerţ Exterior, Constantin
an unităţilor agricole de stat periclitează îndeplinirea indi­ icia şi eficienţa muncii Stanciu, adjunct al ministrului a le dezvolta în continuare, Convorbirile s-au desfăşurat
şi cooperatiste din judetul_ catorilor ele plan îndeosebi în comerţului exterior, Dumitru pe multiple planuri, în intere­ într-o atmosferă cordială.
nostru, în afara fondurilor sectorul zootehnic.
proprii, li s-au acordat credi­ In structura investiţiilor pla­ BARZA. Destoinicia minerilor din echipa lui Solo- CURIER
te pentru investiţii care în­ nificate a se realiza în anul mon Dărăbanţ de la sectorul Musariu al I. M. Barza
sumează peste 150 milioane curent, ponderea o deţin fon­ este măsurată în aceste zile premergătoare celei de-a Dineu oferit de guvernul belgian
lei, orientîndu-se folosirea a- durile destinate înfăptuirii 25-a aniversări a Republicii prin cantitatea de mine­ © Invitaţi ai redacţiei răs­
ceslora cu precădere spre sarcinilor reieşite din progra­ reu de bună editate dată peste prevederile de plan. pund la sesizările ce­
dezvoltarea 'fondurilor fixe mul naţional de dezvoltare a Numai in luna octombrie, norma pe fiecare schimb a tăţenilor In saloanele Palatului Eg- zentanţilor, A. Cools, viceprim- re îl însoţesc pe preşedintele
productive. Fireşte, aflindu-ne zootehniei, respectiv construc­ fost depăşită cu 10 la sută. niont, guvernul Belgiei a ofe­ ministru, P. Harmel, ministrul Nicolae Ceauşescu în vizita sa
aproape de sfîrşitul anului, se ţiei de adăposturi pentru ani­ © Informaţii, note, repor­ rit un dineu în cinstea preşe­ afacerilor externe, miniştri, ge­ în Belgia.
pune întrebarea : cum se ma­ male. Pentru majoritatea o- De asemenea, trebuie amintit faptul că aceeaşi bri­ taje de la corespon­ dintelui Consiliului de Stat al nerali şi ofiţeri superiori, per­ In timpul dineului, care s-a
terializează programul de in­ biectivelor prevăzute în coo­ gadă, hotărilă să facă munca tot mai eficientă, a rea­ Republicii Socialiste România, sonalităţi ale vieţii politice, desfăşurat într-o atmosferă
vestiţii stabilit ? perativele agricole, termenul lizat numai pe luna în curs o economie de 10 mc ma­ denţii noştri voluntari Nicolae Ceauşescu, şi a tova­ ştiinţifice şi culturale din ca­ cordială, prinţul ministru al
Din analizele efectuate re­ de dare în folosinţă a expirat terial lemnos. răşei Elena Ceauşescu. pitala Belgiei. Belgiei, Gaston Eyskens, şi
iese că fată de termenele pla- la 1 octombrie a.c. Contrar Rezultatele înregistrate de minerii din echipa con­ © Făcătorul de „minuni" Au participat A. Van Acker, Au luat parte, de asemenea, preşedintele Nicolae Ceauşescu
• nificate iniţial pentru punerea oricăror previziuni optimiste dusă de Solomon Dărăbanţ atestă liotărîrea fermă a preşedintele Camerei Repre- persoanele oficiale române ca­ tu rostit toasturi.
în funcţiune a unor obiective însă, deşi o parte din con­ acestui destoinic colectiv de muncă de a înscrie suc­
s-au înregistrat o serie de strucţii (grajduri) s-au înce­ cese de prestigiu în bilanţul activităţii desfăşurate
restante inadmisibile, stadiile put încă din anul trecut, la în cel de-al doilea an al actualului cincinal, de a-şi
fizice do execuţie întîrziate data actuală ele se găsesc în îndeplini exemplar angajamentul asumat în între­
evidenţiind o preocupare ne­ stadii de execuţie departe de cere. •
satisfăcătoare a unor condu­ a putea oferi certitudinea pu­ Fiecare zi, fiecare oră de muncă să fie
ceri de unităţi agricole şi da nerii in funcţiune pînă la ju­
folosite cu maximum de randament la
Aglomerat
feros IN CINSTEA CELEI DE-Â 25-A
RECOLTAREA ÎNSĂMÎNŢAREA
peste p!an ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII
HUNEDOARA. Colec­
tivele de muncă ale ce­
lor două fabrici de a- CULTURILOR GRÎULUI
glomerare a minereului Angajamentul—cuvînt de
de fier din Combinatul
siderurgic Hunedoara
raportează îndeplinirea Inzecindu-şi eforturile pen­ rilor de toamnă şi însăminţa- Pregătirea unei baze traini­ semănatul pe 120 ha, ceea ce
planului pe 10 luni. colectivului! Cum este respectat ? tru strîngerea cît mai grabni­ rea păioaselor. ce recoltei anului viitor este reprezintă 60 la sută din pre­
Dînd dovadă de o că a recoltei, transportul şi Pentru finalizarea cu suc­ una din acţiunile care în a- vederile planului. Pe consilii
înaltă competenţă şi La U.E.L. Haţeg depozitarea întregii producţii, ces a acestor sarcini de im­ ceste zile polarizează atenţia intercooperatiste, realizări mai
conştiinciozitate profe­ pentru eliberarea terenului, e- portanţă majoră se impune organelor şi organizaţiilor de bune s-au înregistrat în uni­
sională, mobilizaţi în xecutarea arăturilor, pregăti­ ca, parâlel cu recoltarea cul­ partid, a consiliilor populare tăţile agricole cooperatiste din
permanenţă de organi­ rea corespunzătoare a patului turilor, să se lucreze — aşa şi conducerilor unităţilor agri­ raza de activitate a S.M.A.
zaţiile de partid, har­ germinativ şi însămînţarea cum se procedează in alte u- cole. Din analiza stadiului în- Ostrov, Simeria, Baia de Criş
nicii aglomeratorişti au Restanţele la plan«! sortimental păioaselor, ţăranii cooperatori, nităţi — chiar şi noaptea la sămînţării griului, reiese că şi Deva, unde s-a acordat o
realizat de la începutul mecanizatorii, cadrele de spe­ tăiatul şi transportul cocenilor. sînt necesare măsuri susţinu­ atenţie sporită amplasării şi
anului şi pînă in pre­ cialişti — mobilizaţi de or­ De asemenea, la pregătirea te pentru a înregistra un reamplasării culturilor ce se
zent, peste prevederi, o ganele locale de partid şi de terenului şi semănat trebuie ritm mai alert la executarea însămînţează în toamnă pe te­
cantitate de aglomerat să fie recuperate integral stat — răspund cu noi fapte să se folosească toate mijloa­ lucrării respective. renuri mai zvîntate şi folo­
feros din care se pot de muncă chemărilor din me­ cele mecanice şi atelajele. Pe Intr-o serie de cooperati­ sirii tractoarelor în schimburi
produce circa 60 000 to­ sajul tovarăşului Nicolae terenurile unde nu se poate ve agricole unde inginerii prelungite.
ne fontă. Deşi în 1971 activitatea de 200 000 lei. Pe sortimente, tunci, realizat şi depăşit cu Ceauşescu, secretarul general lucra cu tractoarele, să fie şefi s-au preocupat îndea­ Deoarece timpul este mult
Este o ilustrare .fap­ U.E.L. Haţeg nu înregistra va­ în angajamente figurează rea­ 153 000 lei. Dar, toamna se nu­ al partidului nostru, adresat folosite plugurile şi semănă- proape de organizarea temei­ înaintat, imperativul esenţial
tică a modului angajant lori prea ridicate, în cel de-al lizarea în plus a următoarelor mără... rezultatele muncii 1 cu prilejul „Zilei recoltei", torile cu tracţiune animală. nică a activităţii mecanizato­ cu care sînt confruntaţi coo­
cu care este întîmpina- doilea an al cincinalului a- cantităţi : buşteni gater fag După nouă luni de activitate, tuturor lucrătorilor din agri­ Numai folosind din plin fieca­ rilor, de pregătirea din timp peratorii şi mecanizatorii îl
tă cea de-a 25-a aniver­ cest colectiv de muncă a păşit — 1 000 mc, buşteni gater ră- producţia globală înregistra cultură. re zi calendaristică, utilizînd a terenurilor eliberate de constituie, acum cînd s-a lăr­
sare a proclamării Re­ cu dreptul. Succesele înregis­ şinoase — 500 mc, mangal de un minus de 5 500 000 lei, iar Stringerea cît mai grabnică toate mijloacele şi forţele de plantele premergătoare şi în- git considerabil frontul de lu­
publicii, în vederea fi­ trate în primele luni erau bocşă — 100 tone, lemn de producţia marfă era sub plan a recoltei impune o cît mai care dispunem în mod chib­ sămînţarea lor, s-a înregistrat cru pentru mecanizatori, ca
nalizării sarcinilor din promiţătoare. Ca urmare, co­ foc — 2 000 tone. cu 5 712 000 lei. Curm se pre­ temeinică organizare a muncii zuit, cît mai raţional şi lu- un procent cu mult peste me­ urmare a eliberării unor în­
acest an şi din cincinal lectivul de forestieri s-a an­ Prin măsurile luate de comi­ zintă, pe sortimente, situaţia şi o judicioasă folosire a for­ crînd în schimburi prelungite, dia existentă pe judeţ la se­ semnate suprafeţe de cultu­
înainte de termen. pe primele nouă luni ale anu­ ţelor. Toţi oamenii muncii de oamenii muncii din agricultu­ mănat. Situaţii favorabile în rile prăsitoare, grăbirea pre­
gajat să obţină suplimentar o tetul de partid al unităţii, lui ? Unitatea a rămas datoare pe ogoare-— ţărani coopera­ ră vor asigura strinsul, trans­ această privinţă se întilnesc,
producţie globală în valoare printr-o mai bună organizare tori, mecanizatori, lucrători portul şi depozitarea întregii printre altele, la C.A.P, Hă- gătirii terenului şi a semăna­
a muncii din fiecare parchet faţă de plan cu 6 407 mc buş­ din I.A.S., specialişti — sînt recolte în condiţii cît mai bu­ tului. Pentru zvintarea rapidă
s-au obţinut rezultate pozitive teni gater fag, 1 120 mc buş­ chemaţi să depună eforturi ne, accelerarea ritmului de rău, Zdrapţi, Clopotiva, Ha­ a suprafeţelor unde apa se
ţeg, Toteşti, Geoagiu etc. Pî-
la aproape toţi indicatorii de teni gater răşinoase, 574 tone deosebite, stăruitoare pentru muncă Ia arături şi pregătirea găseşte în exces, este nece­
plan. La sfîrşitul lunii mai, de mangal de bocşă, 4 691 tone ca fiecare zi, fiecare oră de terenului, încheierea în . cel nâ la începutul acestei săplă- sar să se treacă la săparea
pildă, existau în plus o pro­ lemn de foc etc. Firesc, se muncă, indiferent de starea mai scurt timp a insăminţă- mîni, cooperatorii din Zdrapţi canalelor de scurgere, iar or­
ducţie globală în valoare de naşte o aită întrebare: ce s-a vremii, să fie folosite cu ma­ rilor pe întreaga suprafaţă. şi mecanizatorii permanenti­
353 000 lei şi o producţie mar­ întîmplat cu plusurile obtinu- ximum de randament la în­ zaţi la unitatea amintită, au ganizarea activităţii mecani-
fă de 363 000 lei. Cu alte cu­ MARIN NEGOIŢA făptuirea cît mai grabnică a N. BADIU însămînţat griul pe 75 la sută N. TIRCOB
Depuneri d vinte, angajamentul asumat de celor mai actuale sarcini din din suprafaţa planificată, iar
forestieri
privind
producţia
globală fusese, încă de pe a- (Continuare în pag. a 2-a) agricultură : recoltarea cultu­ (Continuare in pag. a 2-a) la C.A.P. Clopotiva s-a făcut (Continuare in pag. a 2-a)
Ieri, cu prilejul Zilei Forţe­ formaţiile de pregătire pen­ ----- --------- -------------------
lor Armate ale Republicii So­ tru apărarea patriei, repre­
cialiste România, a avut loc zentanţi ai unor întreprinderi „ZILELE MUNCII crările de construcţie a u- COMPLEX nică care le dă posibili­ ei lucrează la amenajarea VREMEA
de
legătură
directă
tatea
asfal­
cu
drumului
universal
la Deva solemnitatea depu­ şi instituţii din municipiu, un VOLUNTAR-PATRIOTICE" nui magazin satul Lăpuşnic DE DESERVIRE şi rapidă cu celelalte loca­ tării in in vederea comunei,
în
interiorul
bufet
nerii de coroane la cimitirul mare număr de cetăţeni, pio­ (Dobra). După zugrăvire AL COOPERAŢIEI lităţi ale judeţului. canalizarea şi îndiguirea Pentru 24 ore
Tinerii mineri de Ia E.M.
La
eroilor români şi sovietici. nieri. Uricani sînt hotârîţi să-şi — operaţie ce ¿se execută MEŞTEŞUGĂREŞTI acţiuni, materializarea acestei văii care trece prin aceas­ se Vreme în general fru­
o
contribuţie
În­
viilor,
localitate.
In
tă
în prezent — obiectivul va
La solemnitate au luat par­ După intonarea Imnului de sporească în aceste zile fi predat beneficiarului, In oraşul C&lan a înce­ semnată şi-au adus cetă­ va continua asfaltarea moasă, dar rece noaptea
dimineaţa.
şi
Cerul
fi
va
săpat
care
gro­
te tovarăşii Aurel Bulgărea, stat al Republicii Socialiste eforturile pentru a da pe­ I.J.E.Coop. put şi se desfăşoară In­ ţenii, pentru au stilpi, şanţuri­ drumului spre satele Bo- variabil. Vin tul va sufla
ste prevederile de plan cit
pile
bilna şi Foit.
secretar al Comitetului jude­ România, asistenta a păstrat mai mult cărbune. După STAŢIE PENTRU tr-un ritm susţinut şi con­ le pentru traversări. S-au slab pină la potrivit din
nou
strucţia
unui
mo­
şi
ţean Hunedoara al P.C.R., A- un moment de reculegere în cum ne spunea Nicolae dem complex de deservi­ remarcat Todor Bota (Stă­ nord-v.est minimă vest. Tempe­
cu­
va
ratura
fi
organi­
secretarul
ron Colcer, prim-secretar al memoria ostaşilor care au că­ Popescu, U.T.C., tot aici se ÎNTREŢINERE AUTO re al cooperaţiei meşteşu­ nija), Viorel Vulturaru, To­ PESTE 35 000 OUA prinsă intre 0 şi 4 grade,
(Dupăpiatră)
Brădeanu
dor
zaţiei
Comitetului municipal de par­ zut eroic în lupta pentru li­ desfăşoară „Zilele muncii Colectivul întreprinderii găreşti. Noul complex va ş.a. VÎNDUTE ZILNIC iar cea maximă între 13
asigura o mai bună satis­
tid Deva, primarul municipiu­ bertatea patriei. voluntar-patriolice“ în ca­ de construcţii transporturi facere a cerinţelor locuito­ S-A TERMINAT întreprinderea avicolă de şi 16 grade.
contribuie
din
re
tinerii
înalţă
din
ora­
la
Ieşirea
In acordurile emoţionante plin la descongestionarea rilor acestui oraş în plină stat Deva are în prezent
lui, Petru Bota, vicepreşedinte şul Haţeg, spre Caran­ dezvoltare. ASFALTAREA DRUMULUI
ale Imnului eroilor, ca un o- de materiale a unor kilo­ sebeş, o staţie de întreţi­ 18 unităţi proprii pentru Pentru următoarele
al Comitetului executiv al Con­ metri întregi de galerii din nere auto pentru autoba­ DINTRE SIMERIA desfacerea producţiei de
magiu adus ostaşilor căzuţi subteran, care nu mai sînt O NOUĂ LINIE ouă şi carne de pasăre. doua zile
siliului popular judeţean, ac­ pe cîmpul de luptă, se depun necesare, îmbunătăţindu-se za din localitate. Dintre o- TELEFONICĂ Şl RAPOLTU MARE Prin aceste magazine, si­ Vremea se va încălzi u-
ce
compun
o
biectivele
tivişti cu munci de răspunde­ coroane iar pionierii din Deva astfel fluxul de transport. au fost terminate platfor­ Lucrătorii Direcţiei ju­ tuate în municipiile Deva, şor. Cerul va fi variabil,
mele de beton, staţia de Una dintre dorinţele ce­ deţene de drumuri şi po­ Hunedoara, Petroşani şi în temporar acoperit la sfîr­
re la comitetul municipal de aşează buchete şi jerbe de MAGAZIN UNIVERSAL alimentare cu carburanţi tăţenilor din satele După- duri, muncind cu hărnicie, alte oraşe, se oferă şi se şitul intervalului, cînd vor
partid şi comitetul municipal flori la mormintele eroilor. şi dormitorul pentru şo­ piatră şi Stănija (comuna au reuşit să termine lu­ vind zilnic populaţiei pe­ fi posibile ploi slabe. Vînt
ste 35 000 ouă şi însemnate
Şantierul de construcţii feri, în prezent executîn- Buccş), a fost îndeplinită. crările de asfaltare a dru­ potrivit din nord-vest.
al U.T.C., la consiliul popular Solemnitatea de la cimitirul Deva, aparţinînd de I.C.P. du-se finisările interioare Zilele trecute a fost dată mului dintre Simeria şi cantităţi de carne de pa­ Temperatura in creştere u-
Timişoara, a terminat lu­ la liala staţiei. In folosinţă o linie telefo­ Rapoltu Mare. In prezent, săre. şoară.
municipal, militari, membri ai eroilor s-a încheiat cu defila­
gărzilor patriotice, tineri din rea unei companii de onoare. V J