Page 86 - Drumul_socialismului_1972_10

5RUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 535 © JOI 26 OCTOMBRIE 1972

A
In munca politica de mosa-** La 1 noiembrie a.c. intră in vigoare majorarea pensiilor de

sâ se acţioneze prin întreaga asigurări sociale de stat, pensiilor I.O.V.R., ajutoarelor sociale

şi îmbunătăţirea unor prevederi aie legislaţiei pensiilor
gamâ de forme şi mijloace

Peste cîteva zile, mai precis la 1 noiem­ Comunicatul publicat ieri a stîrnit un larg
„Colectivul de oameni ai conduitei profesionale şi mo­ rit, fată de prevederi, cu U.T.C. din fabrică „Tineretul brie a.c., vor intra In vigoare noile măsuri ecou In judeţul nostru, îndeosebi în rîn-
muncii de la Fabrica chimică rale. In secţia sculărle, hala 3 130 lei pe salariat, fapt ce a şi producţia" are cîteva ru­ privind majorarea pensiilor de asigurări so­
Orăştie, conştient de aportul mare primeşte muncitorii la contribuit la realizarea unui brici meritorii printre care se durîle celor peste 50 000 de pensionari.
pe care îl aduce la creşterea lucru cu îndemnuri care nu-i volum de produse mai mare detaşează şi articolul : „Mun­ ciale de stat, pensiilor I.O.V.R., ajutoare­ Mulţi dintre aceştia ne-au scris. Dăm curs
avuţiei naţionale, s-a anga­ pot lăsa nepăsători : „Tovarăşi, cu 6,1 la sută fată de plan. A- că, onoare, hărnicie, un titlu lor sociale şi îmbunătăţirea unor preve­
jat să realizeze prevederile staţionarea unui utilaj în- cest procent încorporează su­ la care aderă întreaga masă deri ale legislaţiei pensiilor. astăzi gindurilor a doi pensionari din judeţ.
actualului cincinal în patru tr-un singur schimb generea­ plimentar peste 130 tone pro­ de tineret de la Fabrica chi­ cescu, de la sectorul XIX Mu-
Maistrul principal Io an Den-
ani şi jumătate". Panoul, ca­ ză o pierdere în valoare de duse de mase plastice, însem­ mică Orăştie". Dar iată ce ne saTlu al I.M. Barza, este cu­
re relevă angajamentul de 950 lei", nate cantităţi de pigmenţi me­ oferă gazeta tinerilor la ru­ noscut ca un om de mare Soţul meu mal lucrează. Eu bine şl cu pensia de 1 300 iei.
muncă şi întrecere al chimiş- „O matriţă de mărime şi talici şi alte produse ale sec­ brica „Vă informăm" : „In competenţă profesională şl Gîndur! de mulţumire mă voi sfătui cu el, ne vom Dar partidul nostru n-a scăpat
hărnicie.
tilor -de la Orăştie, e aşezat complexitate medie, terminată torului metalurgic. perioada 17-22 aprilie (!) 1972, Foto: GH. ÎMPĂRAT împărtăşi bucuriile şi sînt si­ nici o clipă din vedere să se
la intersecţia şoselei naţio­ şi dată în exploatare cu o zi E un fapt meritoriu că în brigada de muncă patriotică gură că el va munci mai bi­ gîndească şi la noi, cei în eta­
nale cu aleea ce duce la fa­ condusă de..." şi informaţia Un adine şi profund gînd de ne şi cu mai multă dăruire te.
brică, în „ochiul" trecătoru­ „informează" despre activita­ mulţumire doresc să aduc pentru a răsplăti şi în locul
lui. E un mijloc de a face tea desfăşurată în urmă cu... conducerii noastre de partid meu această imensă grijă ce Desigur, această creştere a
cunoschtă oamenilor hotărî- 6 luni de o brigadă de muncă Atenţie însemna' şi de stat. Eu sînt pensionară ne-o poartă partidul şi gu­ pensiilor va aduce în casele
rea urnii colectiv şi, în ace­ patriotică ! ! ! de invaliditate. Am muncit 17 vernul, asigurîndu-ne de la o noastre un spor de bucurii,
laşi timp, şi obligaţia aces­ Printre formele şi mijloace­ tâ cercurilor cu ani. Pentru aceşti ani de mun­ zi la alta o viată mai fericită ! concretizate într-o viată mai
tuia de a transpune în via­ mai devreme, generează un secţii, sectoare, ateliere, agi­ le muncii politice de masă, e- că mi s-a stabilit o pensie de bună, în asigurarea cplor mai
tă cuvîntul dat. In fabrică, venit în valoare de 25 000 lei taţia vizuală merge în pas cu misiunile staţiei de radiofica- caracter aplicativ care am fost mulţumită. Dar, IRINA GPRE5CU bune condiţii de viată pentru
la fiecare loc de muncă, chi- pe zi". Şi nu este hală sau a- sarcinile politico-economice re a fabricii s-au bucurat de incepînd de la 1 noiembrie pensionară, Simeria noi.
miştii sînt îndemnaţi la o telier al fabricii în care să cerute de actuala etapă a în­ o largă audienţă. „S-au bucu­ HUNEDOARA. — La a.c., voi primi în fiecare lună Astăzi puterile nu mă mai
activitate spornică prin che­ fie uitate îndemnurile la mun­ trecerii, că prin diversitatea rat" spunem, pentru că, în cercurile Casei pionie­ cu 153 de lei mai mult. Ce în­ ajută să fac o muncă grea,
mări care îi mobilizează, le sti­ că şi conduită ireproşabilă formelor şi mijloacelor de ca­ prezent, ele se rezumă la rilor din Hunedoara sînt seamnă aceasta pentru mine, 0 nouă dovadă să muncesc aşa cum am fă­
mulează gîndirea şi partici­ pentru a se scurta drumul re dispun organizaţiile de transmiterea ,,pe bucăţi" a u- înscrişi peste 1 000 de pentru familia mea ? O masă cut în anii tinereţii. Dar aca­
parea la înfăptuirea sarcini­ spre împlinirea acelui dezide­ partid, comitetele şi grupele nor legi. Şi doar se ştie cită purtători ai cravatelor mai bună în fiecare zi, o a umanismului să nu pot sta. Vin aici la Ca­
lor de producţie şi a anga­ rat, născut aici, acum un an, sindicale desfăşoară o activi­ eficientă aveau, în urmă cu roşii. Munca ce se des­ îmbrăcăminte mai frumoasă, sa de Ajutor Reciproc a pen­
jamentelor asumate. ca răspuns faptic, organizat, la tate intensă în munca politi­ cîtva timp, cînd, în pauza de făşoară în cadrul lor a un trai mai fericit. politicii partidului sionarilor şi fac o muncă du­
In halele mari ale secţiei programul educaţional al par­ că de masă. Mai puţin se con­ masă, mulţi chimişti îşi au­ fost diferenţiată de ac­ N-am făcut încă o socotea­ pă puterile mele.
mase plastice — colectiv ca­ tidului : iniţiativa „In mun­ stată această activitate pe an­ zeau numele printre ale acelo­ tivitatea didactică, evi- lă cît voi primi în plus în­ nostru Gîndul meu de bucurie
că, familie, societate — con­
re a chemat la întrecere toa­ samblul întreprinderii. E ade­ ra care se întreceau cu timpul, tîndu-se orientarea ei tr-un an. Dar ceea ce soco­ vreau să se cheme o angaja­
te secţiile fabricii, onorîn- ştiinţă socialistă, demnitate, vărat că pe aleile principale audiau melodia preferată, dă­ după programe tip, ca­ tesc eu, ca pensionară, ca re că îmi voi face munca a-
du-şi cu maturitate angaja­ onoare". Se simte, mai cu sea­ există cîteva panouri, grafice, ruită pentru munca depusă, re ar putea uniformiza membră de partid, este că par­ Ani 74 do ani, din care mai ceasta obştească de zi cu zi
mentul luat — panouri şi lo­ mă la locurile de muncă, pre­ gazete de perete care oglin­ ori asistau la „procese" des­ conţinutul şi formele de tidul nostru se gîndeşte la bine de 30 am muncit în mi­
lucru.
zinci sugestive îndeamnă sa­ ocuparea organelor şi organi­ desc — într-un fel sau altul chise pe tema calităţii, a lu­ fiecare om, şi la noi, chiar da­ nă, în subteran. Am o pensie şi raai bine. Este gîndul pe ca­
zaţiilor de partid, a grupelor
lariaţii la o muncă plină de sindicale şi a organizaţiilor de -— activitatea fabricii. In fata crului iresponsabil. Accentul s-a pus în bună, de aproape 1 300 lei. re îmi iau răspunderea minuna­
răspundere. In hala de in­ tineret pentru ca agitaţia vi­ halelor mari ale secţiilor ma­ Munca politică de masă pre­ principal pe cercurile că astăzi sîntem pensionari şi Incepînd cu ziua de 1 noiem­ tă de a-1 pronunţa răspicat în
jecţie, operatorilor li se a- se plastice şi metalurgică, pa­ supune folosirea întregii ga­ tehnico-aplicative, în fe­ nu mai producem în clmpul brie a.c., pensia mea va creşte numele pensionarilor din Deva,
trage atenţia că printr-o zuală să răspundă sarcinilor nouri impunătoare fac cunos­ me de forme şi mijloace — lul acesta creîndu-se muncii. la peste 1 600 de Iei, deci va
gospodărire mai judicioasă de producţie, cerinţelor des­ cute angajamentele colective­ nu numai a agitaţiei vizuale premisele pentru o mal Aceasta este adevărata uma­ fi ridicată cu un procent de din întregul judeţ.
intensă apropiere a co­
consumurile specifice pot fi prinse din politica economică lor, de la intrarea în fabrică într-un loc sau altul, La Fa­ piilor de munca produc­ nitate socialistă de care este majorare de 25 la sută.
reduse, anual, cu 0,1 la su­ a partidului. Şi nu numai să vizitatorul e avizat despre ini­ brica chimică Orăştie există tivă. Amintim cîteva Ca membru al Partidului IOAN TEUŞAN
tă, ceea ce reprezintă o eco­ răspundă, ci să fie îndemn, să ţiativa chimiştilor de a-şi în­ un colectiv de muncă inimos, din aceste cercuri: tur­ pătrunsă politica Partidului Comunist Român din anul pensionar, Deva
nomie de 4 800 kg materie cheme, să antreneze la muncă, suşi ca atribut al muncii şi harnic, care şi-a asumat o nătorie, oţelărle, radio, Comunist Român, a partidului
primă, în valoare de circa la responsabilitatea profesio­ conduitei înalta conştiinţă so­ mare răspundere — dar care electrotehnică, teleco­ pe care ne este drag să-l nu­ 1944, ca fost miner, spun cu
toată sinceritatea şi căldura
62 400 lei. Nu sînt uitaţi nală şi morală pe fiecare sa­ cialistă, pe o alee un alt pa­ trebuie ajutat, stimulat pentru municaţii, aeromodele, mim al nostru şi care luptă inimii mele că nu m-nr* aştep­
nici cei ce se ocupă de revi­ lariat. nou vorbeşte despre „Cinste a-şi îndeplini cu cinste idea­ tat in o asemenea creştere a
zia maşinilor : „Executînd re­ Rezultatele pe care colecti­ şi ruşine". Există şi gazete de lul propus. Azi el se numără artizanat ş.a. să ne facă viaţa mai fericită, A aparul
vizii de bună calitate vom vul fabricii chimice le-a obţi­ perete, şi gazete satirice, dar printre colectivele de frunte mai plină. pensiilor noastre. Puteam trăi
putea obţine o reducere a nut în acest an — îndeplini­ ele tin mai puţin pasul cu ale judeţului care s-au anga­ noul număr
staţionării utilajelor cu 2 000 rea ritmică a tuturor indica­ realitatea cotidiană. La gaze­ jat să îndeplinească înainte
ore, realizîndu-se astfel o torilor de plan, depăşirea lor ta de perete (centrală) un ar­ de termen sarcinile actualului
producţie suplimentară de — dovedesc eficienta muncii ticol vorbeşte despre „Cunoaş­ cincinal. Comitetul de .'partid al revistei
pe fabrică are datoria să orien­
600 000 lei pe an". In aceeaşi politice desfăşurate de organe­ terea şi înţelegerea legislaţiei teze întreaga muncă politică, Intelectualii participă activ
hală, panouri mari vorbesc le şi organizaţiile de partid penale a României socialiste". „Lumea“
salariaţilor despre valorile i- din secţii şi sectoare, exemplul Nu e rău să fie cunoscută a- să îndrume comitetul sindica­
nestimabile ale muncii, altele pe care comuniştii — dina­ ceasta, dar articolul cu prici­ tului, organizaţia de tineret la activităţile cultural-educative
se adresează tinerilor, che- mizatorii întrecerii — l-au dat. na e singurul care tronează pentru a-şi îmbunătăţi formele
mîndu-i să se alăture cu entu­ îndemnurile pe care agitaţia gazeta. Să nu existe în întrea­ şi mijloacele activităţii de sti-_ Astăzi, joi, 26 octombrie,
ziasmul vîrstei la Înfăptuirea vizuală le are la locurile de ga fabrică, cu peste 1 800 de mulare a întrecerii, de mobi­ In lumina programului e- ce. Astfel în corul căminului cum Ia repetiţii muncesc cu a apărut noul număr (44) al
obiectivelor propuse. Un pa­ muncă n-au rămas fără ecou. salariaţi, probleme ce ar tre­ lizare a tuturor salariaţilor la ducaţional al partidului, in­ cultural din Ilia, care şi-a re­ multă sîrguinţă în montarea săptămînalului de politică
nou intitulat simplu, dar su­ Ca urmare a folosirii judi­ bui cunoscute mai amplu ? o muncă dezinteresată, pentru telectualităţii îi revin sar­ luat deja activitatea, acti­ altor suite de dansuri. externă „Lumea“.
gestiv, „Cinste lor", arată co­ cioase a utilajelor, a forţei de Sau se crede că activitatea ga­ îndeplinirea cu răspundere a cini de mare răspundere, ca­ vează în majoritate învăţă­ O muncă corespunzătoare Vizita preşedintelui Con­
lectivului, prin fotografii, în­ muncă şi a timpului de lucru, zetei poate fi rezumată la un sarcinilor economice majore re pretind o angajare totală tori, profesori, medici, per­ siliului de Stat, Nicoiae
soţite de scurte explicaţii, ci­ în cele nouă luni care au tre­ articol general şi trei micrn- ce le revin. şi devotată. In comuna noas­ sonal medico-sanitar şi din desfăşoară şi membrii tara­ Ceauşescu, în Belgia, atmo­
ne sînt oamenii care se află cut de la Începutul acestui an, portrete ale unor fruntaşi ai tră, intelectualitatea este unităţile noastre socialiste. fului. Acordeonistul Horică sfera deosebit de cordială în
în coloana întii a muncii, a productivitatea muncii a spo- întrecerii ? Gazeta organizaţiei L. LiCIU conştientă de rolul activ, Putem evidenţia pe tov. Vio­ Băţălan, împreună cu saxafo- care este tntîmpinat condu­
nislul David Rădulescu, tara-
creator, instructiv şi formativ rica Grecu, Victoria Solo- gotiştii Miclăuş Virgil şi cătorul României socialiste
pe care trebuie să-l aibă în Damian ş.a. se străduiesc să fac obiectul unor corespon­
permanenţă. De aceea, se pregătească suite de muzică denţe speciale din Bruxel­
străduieşte să abordeze pro­ populară mult gustate de pu­ les. „Lumea" publică, de a-
Pe ce noile construcţii zootehnice blemele cullural-educative de Căminul blic, să asigure un acompania­ semenea, declaraţii ale pre­
masă, de pe poziţiile activis­
mierului Gaston Eyskens
ment de calitate al soliştilor
tului şi educatorului comu­ vocali şi instrumentişti, for­ despre dezvoltarea poziti-
1
• -■> J . • :i 1 D ti O LT
nist, să satisfacă nevoile spi­ cultural în maţiei de dansuri. La cămi­ vă a raporturilor dintre ce­
se „ridică" anevoios din planuri 1 rituale ale fiecărui cetăţean viaţa satului nul cultural din Ilia se află le două ţări.
în parte.
în pregătire programul bri­
învăţătorii, profesorii, me­
romăno-siriene
Relaţiile
dicii, specialiştii din agricul­ găzii artistice de agitaţie, constituie tema interviului i
sub îndrumarea prof. Zoita
tură, economiştii iau parte
(Urmare din pag. 1) tarea cu apă şi, în mod ne­ Bogdan, şi piesa de teatru acordat revistei de Emil j
mijlocit, producţia animalieră. într-o măsură mai mare şi se mon, Lia Fodor, Cornel To- (prof. Macarie Rozalia). Pa­
Tot la unitatea amintită se simt mai angajaţi ca oricînd ralel cu activităţile desfăşu­ Drăgănescu, vicepreşedinte ;
menea şi la cooperativele a- în desfăşurarea întregii ac­ muta, Gheorghe Işfan, Ioan al Consiliului de Miniştri. :
gricole din Rîu de Mori şi constată rămîneri în urmă la ţiuni cultural-educative atît Mihăilescu, Hajlonka Dia- rate la centrul de comună
Bretea Română, vina pentru construcţia adăposturilor noi la centrul de comună cît şi novschi, Maria Papuc, Rodi- şi-au reluat activitatea şi Dintre subiectele actuali- j
întîrziere purtînd-o îndeosebi pentru vaci. Semne de între­ în satele aparţinătoare. Ast­ ca Beanga, Silvia Dut, Şte- sînt în curs do pregătire şi tăţii internaţionale comen- ;
bare în legătură cu finaliza­
constructorul — unitatea de rea investiţiilor se ridică şi fel, rele 2 brigăzi ştiinţifice, fania Bîrsan, Stela Josan şi formaţiile artislice din. satele tate în acest număr al re- ;
prestări servicii Agrocoop Ha­ la I.S.C.I.P. Orăştie, unde de­ caravana medicală, consti­ alţii care depun multă stră­ aparţinătoare. vistei mai menţionăm : e- i
ţeg —, care a organizat slab sele schimbări de soluţii în tuite la nivelul comunei, se duinţă, participă cu regula­ Putem spune deci că în
activitatea pe şantiere, nu proiecte frînea/ă ritmul de e- deplasează în această pe­ ritate la repetiţiile formaţiei comuna noastră intelectualii voluţiile politico-diplomati- j
şi-a asigurat din timp forţa xecuţie a lucrărilor. Totodată, rioadă conform graficului corale. răspund la majoritatea acti- ce ale problemei vietname- •
de muncă necesară şi a aban­ la Staţiunea agricolă din stabilit in satele aparţină­ La căminul cultural din . vitătilor şi că sînt buni or­ ze ; reuniunea la nivel înalt j
donat deseori lucrările înce­ Geoagiu se semnalează res­ toare pentru a da răspunsuri Ilia activează cu rezultate ganizatori ai unor cicluri de a reprezentanţilor Pieţei i
pute în C.A.P. Probleme pri­ tante apreciabile la construc­ bune o formaţie de dansuri expuneri, dezbateri, seri de
vind adăpostirea animalelor ţia halei de uscat seminţe şi la înirebările adresate de populare din 12 perechi şi calcul, jurnale vorbite, sim­ comune lărgite ; acordurile !
care nu şi-au găsit încă so­ a staţiei de alimentare cu oamenii muncii. Prolesorii un taraf de muzică populară pozioane, informări politice economice sovieto-america- :
luţionarea se ridică şi la coo­ Silviu Cercea, Traian Crişan, din 9 persoane, care şi-au re­ operative etc. Fiecare profe­ ne. La rubrica „Din activi-!
perativele agricole din Brîz- carburanţi. Gheorghe Cîndea. Viorica luat din plin activitatea pre- sor, inginer, medic, învăţă­
nic şi Ţebea, la prima unitate In timpul scurt care a mai Zasloti, medicii umani Lu- qătindn-se de 2 ori pe săp- tor simte la noi în comună tatea partidelor comuniste i
amintită nefiind ridicată nici rămas pînă la sfîrşitul anului cretia Hurdea, Viorica Con­ t.ămînă. Dansatori ca Pavel valoarea forţei mobilizatoare şi muncitoreşti", „Lumea" j
măcar zidăria. Conducerile a- este necesar ca toti benefici­ stantin, inginerii agronomi a îndemnului adresat de to­ publică textul integral al :
cestor cooperative au uitat arii de investiţii agricole şi Valentin Ciobanii, Petru Pu­ Gotiu, Mihai Jurca, Cornel varăşul Nirolne Ceauşescu scrisorii adresate de preşe- j
Mânasie, Alexandru Moraru,
oare că investiţiile constituie constructorii să mobilizeze ia, Eugen Irimie, Sergiu Bo- intelectualităţii de a-şi înde­
un important capitol al pla­ neîntîrziat rezervele existente netchi, precum şi medicul Eugen Alba, Eugenia Josan, plini datoria fată de popor, dintele Tito tutnror organi- !
nului la care nu se admit res­ la intensificarea ritmului de veterinar Domiţian Popovici Angela Neată, Dorina Suba, de a ridica nivelul general zaţiilor şi membrilor U.C.I., ;
tanţe ? lucru pe şantiere, să urmă­ au răspuns ia toate deplasă­ Angeia Tonită, Otilia Mun- de cultură al satelor noastre. precum şi al Rezoluţiei j
Intr-o situaţie Inexplicabilă rească îndeaproape şi cu în­ Muncitoarele Maria Boea şl Marla Szobotlas, clin cadrul sec­ rile pe care Ie-a efectuai leanu ş.a. sînt doar cîtiva Congresului al VlII-Ioa al j
se găseşte şi alimentarea cu treaga răspundere darea grab­ ţiei tlmplărie a T.I.I.. Haţeg, con Inimic tlin plin la realizarea sar­ brigada ştiinţifică. dintre aceia cărora publicul
apă a fermelor zootehnice, nică în folosinţă a obiective­ cinilor de plan ale unităţii, sînt permanent fruntaşe in produc­ Intelectualii din comuna spectator ie-a adresat în BUJOREL MARCU Partidului Comunist din I
ţie. Vi le prezentăm Ungă maşina de turnat adeziv, la care lu­
impunîndu-se atenţiei aspec­ lor planificate şi folosirea a- crează. noastră răspund prezent si timpul spectacolelor căl­ directorul căminului Spania.
tele negative întîlnite la cestora la parametrii proiec­ Foto: V. ONOIU în cadrul formaţiilor artişti - duroase aplauze şi care a- cultural Ilia
C.A.P. Dîncu Mic, Cigmău, taţi.
Teiu, Ocolişu Mic şi Boşorod,
unde lucrările se puteau ter­
mina mai din vreme. Consilii­
le de conducere au lăsat insă Restantele la planei sortimental
la periferia preocupărilor fi­ Fiecare zi.fiecare oră de muncă — folosite cu maximum de randament la
nalizarea la timp a investiţii­
lor.
Deşi în I.A.S. s-a înregis­ să fie recuperate integral
trat un ritm mai alert de exe­
cuţie a Investiţiilor, îndeo­ INSĂMINTAREÂ
sebi în al doilea semestru, (Urmare din pag. 1) pe parchete. Cum se va ac­
nici în aceste unităţi nu s-au ţiona, în perioada ce urmea­
asigurat condiţii pentru res­ te pe luna mai î Răspunsul ză, pentru redresare? R E C O L T A R E A
pectarea întocmai a termene- este simplu : au fost irosite pe — La adunările de dări de GRIULUI
lor de punere în funcţiune a parcurs, mai ales în unele seamă şi alegeri, comuniştii
x
obiectivelor prevăzute. De luni cînd activitatea unităţii a au analizat cu discernămînt si­
pildă, la ferma din Călan a slăbit mult. tuaţia economică a unităţii (Urmare din pag. 1) tă cu 10—15 Ia sută pentru a
asigura o densitate corespun­
I.A.S. Haţeg nu s-a procurat — Cauzele acestor insucce­ — arăta Stelian Voicu, secre­ zătoare de plante la hectar.
încă utilajul principal (hidro­ se —■ ne declara ing. Cornel tarul comitetului de partid al zaţurilor pe schimburi prelun­ In scopul evitării pierderi­ C U L T U R I L O R
sfera), afectînd astfel alimen- Adămoni, şeful serviciului • U.E.L. Haţeg. Dispersarea mun­ gite să se generalizeze în toa­ lor din săminţă, o cerinţă im­
plan-salari/.are — sînt multiple, cii pe 47 guri de exploatare te cooperativele agricole. De perioasă este acoperirea aces­
cea mai importantă dintre ele ne-a făcut sâ luăm măsura re­ maximă importanţă este ca tora prin folosirea grapelor (Urmare din pag. 1) sînt de recoltat doar 13 ha. Azi — 25 octom­
specialiştii să controleze zil­
fiind slaba folosire a mecanis­ partizării comuniştilor în toa­ trase de tractor sau animale, brie — lucrează alături de cooperatori 600
melor şi utilajelor din sec­ te colectivele de forestieri nic terenurile arate şl pregă­ sau chiar prin discuirea tere­ In cooperativele agricole din comuna Bre­ de elevi şi 230 salariaţi. Elevii de la liceul
Deşeuri toarele de exploatare. Ca ur­ pentru impulsionarea activită­ tite în scopul identificării tar­ nului după semănat. Purtînd tea Română, ţăranii cooperatori, în frunte cu din localitate şi Liceul industrial din Deva
lalelor pe care se poate lucra.
mare a unor defecţiuni teh­ ţii. De asemenea, am început Dacă nu sînt create condiţii întreaga răspundere pentru comuniştii, muncesc cu sîrguinţă pentru re­ au sortat aproape 20 tone cartofi şi nu aju­
nice şi reparaţii necorespun­ reorganizarea atelierelor me­ realizarea planului de însă- coltarea cît mai grabnică a cartofilor, la cu­ tat la recoltarea rădăcinoaselor de pe 2 ha.
din meîaS zătoare, utilajele au stagnat canice ale unităţii, locuri în ca semănatul să se iacă nor­ minţări in condiţii cit mai lesul porumbului şi eliberarea terenului. La In această zi, ţăranii cooperatori, ajutaţi de
mal cu maşina, este indicat
zile în şir, fapt ce a dus la care s-a lucrat fără grafice, să se lucreze cu semănători- bune, specialiştii din unităţile cooperativele din Bretea Română şi Vîlcele salariaţi, au strîns recolta de pe 5 ha cartoL
şi 20 ha porumb.
folosite efidenî scăderea productivităţii mun­ fără o evidentă categorică. le fără brăzdare sau semăna­ agricole au obligaţia de că­ — ne spunea tovarăşul Titus Marinoiu, secre­
cii şi, implicit, la nerealizarea Recent, am început exploata­ tul să fie făcut cu mina. Foar­ petenie să fie permanent pre­ tarul comitetului comunal de partid, s-au ter­ Ţăranii cooperatori şi mecanizatorii din
planului sortimental. rea unor parchete noi, unde te important este însă ca nor­ zenţi în cîmp, unde să supra­ minat de recoltat cartofii de pe întreaga su­ cooperativele agricole din comuna noastră
PETROŞANI. — Maiştrii Pe luna iulie s-a observat randamentul este sporit şi sînt ma de sămînjă să fie majora­ vegheze ralitalea lucrărilor prafaţă — 20 şi respectiv 15 ha. Ţăranii coo­ — ne reiata tovarăşul Ioan Zaharie, secreta
rul Comitetului comunal de partid Dobra -
principali Vasile Roman şl un oarecare reviriment, insă mai accesibile pentru trans­ executate de mecanizatori. peratori din Gînţaga, Bretea Streiului şi Ruşi au cules porumbul de pe 323 ha din cele
losii Ţibula, de la U.U.M. în august Insuccesele s-au port. Se va organiza mai ju­ lucrează la recoltarea cartofilor de pe ulti­ 427 cultivate şi au terminat recoltarea carto­
Petroşani, au conceput o dublat. Producţia globală era dicios munca în sensul folosi­ mele hectare. Paralel se desfăşoară o muncă filor. Mecanizatorii au însămînţat 133 ha cu
intensă şi* la recoltarea porumbului. Ţăranii
matriţă destinată confecţio­ sub plan în august cu rii muncitorilor la activităţile Io sprijinul cooperatorilor grîu şl 62 ha cu orz. Cele mai mari suprafeţe
nării prin presare a bilelor 1 807 000 lei, Iar cea marfă cu de bază — doborît, corhănit cooperatori din Bretea Streiului au recoltat au fost însămîntate la C.A.P. Dobra — 85 ha
pentru morile de preparare, 2 868 000 lei. şi apropiat. Sperăm că, înfăp­ 88 din cele 90 ha cultivate cu porumb, iar şi C.A.P. Lăpuşnic — 81 ha.
din deşeuriie rezultate la Desigur, nu putem omite şi tuind aceste măsuri, vom reuşi DEVA. In ultimele 1 rei zile un număr însemnat de cei din Gînţaga 118 din 135 ha. La C.A.P.
decuparea semiarticnlaţiiior existenţa unor cauze obiecti­ să recuperăm rămînerile în ur­ salariaţi de la întreprinderile şi instituţiile din Deva Ruşi, Vîlcele şi Bretea Română s-a cules po­ In ziua de 25 octombrie, 60 de cooperatori
de la grinzile de susţinere ve care au avut urmări asu­ mă pentru a ne prezenta la fi­ au venit in sprijinul cooperativelor agricole, ai fer­ rumbul de pe aproape jumătate din suprafa­ şi 120 de elevi de la Liceul minier Deva au
fabricate în uzină. Se rea­ pra activităţii generale. Unele nele anului cu un bilanţ pozi­ melor I.A.S., pentru a se termina grabnic cu recol­ ţă. La ferma I.A.S. din Bretea Streiului, par­ lucrat la recoltarea rădăcinoaselor. De ase­
lizează astfel o folosire mai parchete au o structură a ma­ tiv. Pentru anul forestier tatul culturilor tîrzii. Duminică, mai mult de 300 de ticipă zilnic ia recoltarea porumbului 100 de menea, sute de ţărani cooperatori au muncit
judicioasă a deşeurilor din sei lemnoase necorespunză- 1973 avem în vedere reduce­ angajaţi şi 400 de elevi de Ia liceul pedagogic, liceul studenţi de la Institutul de subingineri din la culesul porumbului şi tăiatul cocenilor.
metal, care pînă nu de tnaro (arborete degradate, rău rea efectivelor de atelaje par­ industrial de construcţii şi de la grupul şcolar de Hunedoara şi 70 de salariaţi. In numai cîteva Toate cooperativele din comuna noastră —
zile de muncă ei au strîns recolta de pe mai
mult nu aveau nici o intre- conformate etc.), iar inundaţi­ ticulare şi înlocuirea lor cu materiale de construcţii au transportat din cîmp cu ne spunea tovarăşul Gheorghe Toma, socre
i mijloace auto de transport, bine de 50 ha, tarul Comitetului comunal de partid Baia de
buinţare. ile au provocat degradarea extinzînd, în mod corespunză­ 12 camioane aproximativ 100 tone de porumb la Fa­ Activitatea pentru strîngerea recoltei — ne Criş — au terminat culesul porumbului de
Din datele furnizate de j unor instalaţii de scos-apro- tor, reţeaua de drumuri fo­ brica de nutreţuri combinate din Orăştie. spunea tovarăşul Teodor Vasiu, primarul co­ pe întreaga suprafaţă, au tăiat şi transportai
Luni, 30 de salariaţi de ia C.L.F. Deva au transpor­
serviciul tehnic ai uzinei, i piat si transport (linii C.F.F., restiere. tat din gară 50 000 kg cartoii. In aceeaşi zi, alţi 200 munei Ilia — a crescut în intensitate şi pe cocenii de pe mai bine de 160 ha. Avînd front
drumuri auto etc.) care nu an
!
rezultă că econom i!e obti- j putut fi repuse în funcţiune Măsurile preconizate pot a- de salariaţi de Ia I.C.R.T.I., O.C.L. produse industriale, ogoarele cooperativelor din comuna noastră. de lucru, mecanizatorii şi-au intensificat <=■-
fort.urile la pregătirea terenului şi însămîn-
nule pînă în prezent se r' pînă la /sfîvşitui lui august. voa o eficientă sporită, dar. banca de investiţii au recoltat şi transportat de pe Din cele 452 ha cultivate cu P‘ rumb s-au re­ tări. Pînă în prezent ei au însămînţat 155 ha
ogoarele cooperativei agricole din Deva 15 000 kg
dică ia peste 150 000 Iei. T >tusi. principalul motiv al vor trebui înfăptuite fără nici porumb, au depozitat în pătulele bazei de recepţie coltat 338, Iar din cele 85 ha cartofi, mai din cele 307 ha planificate.
rămîneriior în urmă constă în o abatere, cu o înaltă răspun­ peste 200 tone de porumb ştiuleţi.
slaba organizare a activităţii dere.