Page 89 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 89
VIZITA PREŞEDIN
Proletari din toate fsrîle uniji-vă t
NICOLAE CEAUŞESCU
aftv
IN BELGIA
In cea de-a treia zi a vizi In numele lor, guvernatorul lui Consiliului de Stat al Ro
tei în Belgia, tovarăşul Nicolae provinciei Anvers, A. Kinsber- mâniei, primarul L. Craeybeckx
Ceauşescu, preşedintele Consi gen, şi primarul oraşului a spus: In numele populaţiei
liului de Stat al Republicii So L. Craeybeckx, urează preşe oraşului nostru, am onoarea
v.^î; : y> cialiste România, şi tovarăşa dintelui Nicolae Ceauşescu un şi bucuria de a vă ura un bun
n n oi ti o Elena Ceauşescu au fost oas călduros bun venit. sosit. Vă exprimăm prietenia
peţii importantului centru eco Oficialităţile locale îi invi
nomic Anvers. tă, apoi, pe preşedintele noastră, înalta consideraţie şi
respectul pe care îl nutrim
Grand-Place din Anvers Nicolae Ceauşescu, pe tova faţă de strălucitul om de
are un aer sărbătoresc. Pe răşa Elena Ceauşescu, în se stat căruia poporul român i-a
fronstispiciile clădirilor pati diul primăriei, o clădire con încredinţat conducerea desti
ANUL XXIV Nr. 5 536 VINERI 27 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI nate de vreme — adevărate struită cu mai bine de patru nelor sale. Să ne fie îngăduit
bijuterii arhitectonice — flu secole în urmă.
tură drapelul României. Marea In sala de onoare a primă să exprimăm gratitudinea şi
emoţia noastră de a putea sa
piaţă trăieşte, în aceste prime riei — decorată cu fresce ilus- luta în mod respectuos pe
ore ale dimineţii, o vie ani trînd momente din istoria doamna Elena Ceauşescu. Pre
r\ maţie. Pot fi întîlniţi nume Anversului — şefului statului zenţa dumneavoastră aici ne
In sectorul V la E.M. Lupeni roşi cetăţeni ai oraşului, vîrst- român îi sînt prezentaţi mem reaminteşte rît de frumoasă
brii Colegiului consilierilor
nici şi tineri. Pe toţi i-a re
este România, cît de apropiat
Siderurgiştii hunedoreni Planul anual cordialitate şi profundă stimă comunali.
unit dorinţa de a saluta cu
Adresîndu-se cu prilejul a-
pe şeful statului nostru. cestei solemnităţi preşedinte (Continuare in pag. a 4-a)
Prin depăşirea planului îşi onorează exemplar de export
sarcinile asumate prin depăşit Ceremonia semnării Declaraţiei solemne comune
a Republicii Socialiste România şi Regatului Belgiei
zilnic de extracţie, contractele economice cu preocuparea pentru Joi, 26 octombrie, la Pala ge Macovescu, iar din partea Au fost prezenţi, de aseme
BÎRCEA. In paralel
HUNEDOARA. Siderurgiştii hunedoreni sporirea producţiei şi tul Regal din Bruxelles,"a a- belgiană de Gaston Eyskens, nea, André Cools, viceprim-
calităţii
îmbunătăţirea
prim-ministru, şi Pierre Har-
înscriu în palmaresul realizărilor lor nu acesteia, colectivul de vut loc ceremonia semnării mel, ministrul afacerilor ex ministru, H. Fayat, secretar
de stat la comerţul exterior,
Declaraţiei solemne comune
însemnate sporuri numai rezultate cantitative şi de eficien la I.M.C. Bîrcea depu nia şi Regatului Belgiei. terne. şi alte persoane oficiale bel
a Republicii Socialiste Româ
ţă, ci şi realizarea exemplară a tuturor
ne strădanii pentru Su
giene.
contractelor economice faţă de beneficia
La solemnitate au participat
rii din ţară şi la export. Deşi în acest an plimentarea livrărilor la Declaraţia a fost semnată, Ilie Verdeţ, loan Avram şi ce După semnare, primul mi
export. ■
au avut de realizat mai bine de 2 800 de Ca urmare a acestui din partea română, de pre lelalte persoane oficiale româ nistru al Belgiei şi preşedin
contracte, reprezentînd sute de mii de to fapt, întreprinderea a şedintele Consiliului de Stat, ne care îl însoţesc pe pre tele Consiliului de Stat al Re
de cărbune ne de metal, siderurgiştii le-au onorat la expediat beneficiarilor Nicolae Ceauşescu, şi minis şedintele Consiliului de Stat publicii Socialiste România au
termen sau în devans, în condiţii de cali
tate superioară. externi cu 46 la sută trul' afacerilor externe, .Geor- în vizita sa în Belgia. rostit alocuţiuni.
mai multe produse de-
Această importantă realizare se expri
După prima jumătate ...Una din cele mai taj frontal. Am înţeles mă, între altele, prin depăşirea planului cît prevederile. Prin a-
a acestei luni, colectivul bune brigăzi este cea că, grăbind darea în ex la, producţia marfă vîndută şi încasată cu ceasta, colectivul rapor
de mineri al sectorului V condusă de losif Ţurcaş, ploatare a unei noi ca peste 113 milioane lei, iar a planului la tează îndeplinirea pla Declaraţie solemnă comună
Lupeni se prezenta cu care de 7 ani lucrează pacităţi de producţie, a- export cu 14,7 la sută.
peste 252 tone de cărbu numai la pregătiri, des- ducem un substanţial nului anual de export
ne extrase peste sarcina cu un trimestru înainte a Republicii Socialiste România
planificată. Succesul, ca de termen.
re a continuat să se ma Este un succes de
joreze în zilele următoa şi Regatului Belgiei
re, exprimă hotărîrea ne prestigiu care dovedeşte
abătută a harnicului co IN CINSTEA CELEI DE-A 25-A hotărîrea colectivului
lectiv mineresc de a de a contribui la spori Republica Socialistă Româ Reafirmînd ataşamentul lor stingherit la cuceririle ştiinţei
transpune în fapte indi rea resurselor valutare nia şi Regalul Belgiei, faţă de scopurile şi principiile şi tehnicii moderne,
caţiile şi îndemnurile de ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII In dorinţa de a răspunde Cartei Naţiunilor Unite, Exprimînd profunda lor con
mare preţ pe care mine ale ţării, la creşterea aspiraţiilor comune de pace, Conştiente de răspunderea vingere că pacea şi securita
rii le-au primit din par eficienţei economice. de prietenie, şi înţelegere ale care incumbă tuturor statelor, tea internaţională trebuie să
tea tovarăşului Nicolae popoarelor român şi belgian, mari sau mici, pentru instau se bazeze pe respectarea drep
Ceauşescu, cu ocazia vi de a dezvolta în continuare rarea unui climat de securita tului fiecărui stat la existen
zitei întreprinse în Valea te şi cooperare în lume.şi ţă, libertate, suveranitate şi
Jiului. chizînd noi capacităţi de sprijin in realizarea şi relaţiile tradiţionale de priete
producţie. Pe prima ju nie, stimă reciprocă, bună- pentru dezvoltarea relaţiilor independentă, la pace şi la
Am vrut să cunoaştem depăşirea sarcinilor de prieteneşti între toate ţările,
mătate a lunii octombrie, plan la cărbune. vecinătate şi cooperare care securitate, pe dreptul fiecărui
o parte din semnatarii Indicatorii de plan există între cele două state şi indiferent de sistemul lor po popor de a dispune în mod
proaspătului succes care, minerii Iul Ţurcaş au ob — Acest schimb este Volum sporit de a face din aceasta un fac litic, economic şi social sau liber de soarta sa, fără nici
în fapt, reprezintă o con ţinut 62 ml de avansare cel mal bun din briga tor fundamental al raporturi de nivelul lor de dezvoltare, un amestec din afară, fără
tinuare a evoluţiei pozi şi un randament de 2,59 dă ? realizaţi integral de piese de schimb lor lor mutuale. Reamintind că toate statele, nici un fel de constrîngere
tive de mai înainte — pe mc pe post. Aceasta în — Nu se poate spune ! Hotărîte să-şi unească efor oricare ar fi mărimea lor, au sau presiune, conform dispo
primele trei trimestre co seamnă 15 ml peste plan Aş vrea să vă spun că dreptul de a participa la solu
lectivul sectorului V al şi majorarea productivi noi, toată brigada, am DEVA. La fel ca alle colective in turile în vederea promovării ziţiilor Cartei Naţiunilor U-
CRIŞCIOR. Sarcina de a se rea
minei Lupeni realizînd tăţii muncii cu 0,45 mc preluat iniţiativa Iul loan dustriale din judeţ, muncitorii între liza în fiecare unitate un volum condiţiilor de pace şi securita ţionarea problemelor interna nite,
ţionale care le privesc.
peste 4 000 tone de căr pe post. * Cojocaru, de la mina Lo- prinderii poligrafice Deva s-au an sporit şi diversificat de piese de te în Europa şi în lume, în I. Proclamă voinţa lor co
bune în plus faţă de - Minerul Constantin nea : „Brigada de pro gajat in întrecere pentru a obţine schimb, maşini şi utilaje de concep special prin respectarea rigu Reamintind, de asemenea, mună :
plan. Să cunoaştem o Grădinaru, de la E.M. U- ducţie şi educaţie". Fie realizări frumoase în cinstea celei ţie proprie se materializează cu roasă a principiilor dreptului necesitatea eforturilor pe plan 1. — Să dezvolte şi să ex
parte din activitatea şi ricanl — ne-a spus şeful care schimb are, înce- de-a 25-a aniversări a Republicii. succes în cadrul Atelierelor centra internaţional, prin dezvolta internaţional pentru ca toate tindă relaţiile lor prieteneşti
preocupările lor. Şi am brigăzii - a lansat ini pînd cu această lună, le Crişcior. Numai în acest an, aici rea cooperării între-toate sta statele să se bucure de drep
cules cîteva secvenţe... ţiativa ,,100 ml de a- un vagonetar tînăr - al Făcînd bilanţul pe trei trimestre, tele şi prin dezarmarea gene tul la dezvoltare economică
vansare lunar". Noi colectivul de tipografi raportează că s-au asimilat aproape 30 noi repere şi socială şi să aibă acces ne (Continuare în pag. a 4-a)
...O întrunire de lucru ne-am hotărît să realizăm nostru îl are pe Ion Vă- au îndeplinit şi depăşit totalitatea de piese pentru utilajele miniere rală şi regională,
obişnuită. Şeful de sec în această lună 120 ml, lean - pe care îl iniţia indicatorilor stabiliţi prin plan. S-a .necesare exploatărilor şi uzinelor
tor, inginerul Nicolae Prin ceea ce am făcut ză în tainele meseriei; realizat suplimentar un volum de de preparare din cadrul Centralei
Răspopa, îi convocase pînă acum se pare că dar în acelaşi timp îl producţie mai mare qu 2 la sulă de- minereurilor neferoase Deva.
între două şuturi pe bri vom reuşi,,. , • pregăteşte pentru viaţă cît prevederile, iar la producţia mar Constituie un fapt remarcabil că,
gadierii formaţiilor de lu ...In mină, schimbul şi societate. Aceşti tineri fă vîndută şi încasată depăşirea este în acelaşi timp, volumul producţiei ŢĂRANII CIOPLRĂTORI, KtMIUTM,
cru din subteran şi pe condus de Vasile Pop în au toate calităţile să de 9,5 la sută. Sporul de producţie atelierelor a crescut faţă de plan cu
maiştrii sectorului - pri cheia şutul cu următoa preia munca şi respon s-a obţinut în cea mai mare parte 2,2 milioane lei, iar economiile la
lej de analiză a activită sabilităţile, să se afle în preţul de cost, obţinute ca urmare
rele rezultate: 2,40 ml de fruntea viitoarelor forma pe seama creşterii productivităţii
ţii schimbului precedent a reducerii cheltuielilor materiale
avansare şi 3 armături muncii cu 2,5 la sută peste plan, ca
şi de concepţie pentru ţii de lucru. de producţie, se ridică la aproape mmw si mm si-au unit (furturile
montate. Ca şi în schim urmare a organizării superioare a
cel următor. ...Cîteva secvenţe din 400 000 lei.
burile conduse de Eugen procesului de producţie. Demn de
Erau prezenţi mineri Bleosz şi Teodor Morar, activitatea oamenilor din remarcat că în întreprindere s-au Succesul colectivului de la Criş
cunoscuţi ai Văii Jiului : operaţiile din ciclu au adîncuri. Pulsul alert de cior, închinat apropiatei aniversări
Vasile Rusu, Vasile Ga- fost accelerate. muncă face loc şi unor redus cu aproape 7 lei cheltuielile a Republicii, se datorează muncito $1 RECOLTEI
vra, loan Tibil, losif Ţur- — Avem ca sarcină să gîndurl care dau vieţii la 1 000 lei producţie marfă, fapt ce rilor cu înaltă calificare, competen
caş... Fiecare dintre ei asigurăm în cursul aces lor un veşmînt mult mai a contribuit la depăşirea planului de ţei cadrelor tehnice, dăruirii colec
conduce cîte o brigadă tor zile intrarea în pro bogat în sensuri şi con beneficii cu peste 8 la sută. tive.
care extrage' în plus mii ducţie la capacitatea ţinut. 9 Ieri şi azi, în unităţile Ţăranii cooperatori, mecani tăiat cocenii de pe aceeaşi
de tone de cărbune. normală a unui nou abâ- HORIA ANTONIU agricole din cadrul consiliului zatorii au muncit însă eroic. suprafaţă, au strîns rădăcinoa-
intercooperatist Hunedoara, la Cîte fapte demne de muncă, sele şi varza de pe 2 ha. La
fermele I.A.S. din Hăşdat, Că- de eforturi stăruitoare nu s-au C.A.P. Buituri, lîngâ membrii
-A lan, Sîntâmăria-Orlea şi Uni consumat în această toamnă cooperatori au muncit şi 100
rea au lucrat, alături de ţăra pe tarlale! Marţi, am văzut la de salariaţi de la Oficiul
nii cooperatori şi lucrătorii C.A.P. Peştişu Mare patru P.T.T.R., ADAS, I.C.R.A.,
din I.A.S.,- 3 000 de salariaţi şi tractoare tractînd o remorcă. I.R.V.A., recoltînd împreună
Creşte producţia elevi din municipiul Hune Mecanizatorii cu hainele ude, varza şi rădăcinoasele de pe
doara. poleite de' noroi, zîmbeau în 2 ha. De menţionat este că a-
să. Aveau de ce! In fiecare
pentru export 9 S-a recoltat porumbul remorcă adusă din cîmp erau ceastS unitate şi-a recoltat cu
forţele proprii întreaga supra
de pe aproape 100 ha şi o 5 tone de sfeclă de zahăr. Din faţă cultivată cu porumb şi
mare cantitate de legume şi
In urma prospectării pieţei de covoare va crqşte cu această cultură au transportat •şi-a predat toate obligaţiile
externe, cooperativei „Drum 1 000 metri patraţi, cantita zarzavaturi. la rampa de încărcare 75 000 contractuale. Au terminat cu
nou", din Hunedoara, i-aiţ te ce va fi destinată tot ex • Cooperativele agricole kg. „Mecanizatorii noştri — lesul porumbului şi coopera
fost solicitate suplimentări portului. din Hăşdat, Răcăştie, Mînerău, afirma inginerul Gheorghe torii din Hăşdat, Răcăştie, Mî
la unele articole, modele şi Pentru îndeplinirea exem Izvoarele, Zlaşti şi Boş au ter Viţă, directorul S.M.A. Hune nerău, Izvoarele şi Zlaşti.
produse. Astfel, începînd cu plară a acestor cerinţe spo minat recoltatul porumbului şi doara — îşi fac cu cinste da La cooperativa agricolă din
prima lună a anului viitor, rite la export, secţia maro şi-au achitat toate obligaţiile toria. Dintre ei aş aminti pe: Boş au lucrat în ultimele două
vor fi exportate în plus chinărie va fi încadrată cu Ene Jarcu, Sabin Crăciunea- zile aproape 200 de salariaţi
28 000 bucăţi din trei tipuri 20 de lucrătoare noi, la sec faţă de stat. nu, Ion Sălăjan, Ilie Coraş, de la I.G.C.L., I.I.L. şi I.C.M.
de sacoşe şi poşete, alte ar ţia covoare se vor califica Vasile Cîslaru, Petru Costea, Şi aici bilanţul muncii a fost
ticole de marochinărie, care 60 de femei, se va pune un Cornel Lăzăroni şi alţii , care bogat. S-a cules porumbul şi
au fost apreciate în mod acent deosebit pe ridicarea De mulţi ani nu am fost aşa nu precupeţesc nici timpul şi s-au transportat cocenii de pe
deosebit cu ocazia expoziţi nivelului profesional, pe spe de îngrijoraţi pentru soarta nici eforturile pentru îndepli 10 ha, au fost recoltate rădă
ilor recent organizate. cializarea tuturor - salariaţi recoltei ca în această toamnă nirea exemplară a sarcinilor". cinoasele de pe 50 de ari şi
De asemenea, producţia lor. Dar, care dintre membrii varza de pe 2 ha.
cenuşie. Ploile au înmuiat pă- cooperatori, mecanizatori din Ziua de ieri a fost bogată
mintul, au inundat culturile. cadrul consiliului intercoope- în realizări şi pentru coope
ratist Hunedoara nu au depus ratorii din Peştişu Mic. La
suflet, nu s-au dăruit pentru Almaşu Mic, singura briga
strîngerea grabnică a culturi dă unde mai esle de recoltat
lor ? Văzîndu-le bărbăţia, te
P A G I N A A 1 1 - A nacitatea, salariaţii din între porumb, salariaţii Depozitului
laminoare Peştiş şi plevij din
prind,eri şi instituţii, elevii din clasele mari de la şcoala qe-
municipiul Hunedoara şi-au nerală din Peştişu Mare i-au
Investiţiile în timp optim, la parametrii proiectaţi îmbrăcat haine de lucru şi ajutat pe cooperatori să re
s-au alăturat membrilor coo
peratori în marea bătălie pen colteze porumbul de pe 10 ha.
La C.A.P. Cincîs-Cerna 300 de
tru strîngerea grabnică a cul mineri de la f.M.H. au cules
Pe toate şantierele, Ia toate obiectivele să se acţioneze energic în ve turilor realizate cu trudă. .şi transportat din cîmp cu au
derea îndeplinirii planului de investiţii şi de punere în funcţiune pe acest an, La C.A.P. Peştişu Mare au tocamioanele întreprinderii po
pregătirea tuturor condiţiilor necesare desfăşurării normale a lucrărilor în lucrat, ieri, aproximativ 300 rumbul de pe 15 ha şj au eli
anul viitor. de salariaţi de la Autobaza berat şi terenul de coceni.
I.T.A., T.A.P.L., O.C.L., Produ
Pornind de la această sarcină de maximă urgenţă şi răspundere în do Salariaţii de la întreprinde
se industriale, O.C.L. Alimen
meniul investiţiilor, redacţia ziarului nostru, cu sprijinul comisiei economice a tara, de la cooperativele meş rile din munitipiul Hunedoara
Vedere exterioară a noului
A fost dat în folosinţă şi modernului hotel turistic Comitetului judeţean de partid, a întreprins o amplă analiză la beneficiarii teşugăreşti „Prestarea" şi N. PANAITESCU
„Drum nou", de la Spitalul u-
„Sarmis“.
şi constructorii din judeţ.
nificat. Ei au recoltat ştiuleţii
de porumb de pe 10 ha şi au (Continuare în pag. a 3-a)
IU
r
lei,
este
CURSURI din str. Bogdan Vodă, nr. PĂSĂRI... PE BATERII mente pentru anul 1973 la gatorie cafenea de oferă 25 con , VREMEA
toate
publicaţiile
cuprin
noua
meşteşu
POSTUNIVERSITARE 5, a cooperativei nou“, din se in catalogul presei ro sumatorilor cunoscuta „ca Pentru 24 ore
găreşti
„Drum
Ieri după-amiază, Sntr-un ai comitetului executiv al In perioada 20 octombrie Hunedoara, una dintre lă La de întreprinderea se avico mâne. Totodată, se con la fea la nisip“ şi alte spe călduro,.
stat
fac
Deva
băuturi
vi
fine,
abonamente
tractează
cialităţi:
Vreme
mult
de
cadru festiv, a fost tăiată pan consiliului popular municipal, — 20 decembrie, la Insti secţiile populaţie, solicitate ex pregătiri intense in vede periodice şi cotidiene de nuri din soiuri pure, ţi ziua, dar relativ noap
răcoroasă
fi
către
va
rea trecerii la
din
Petro
fluxul teh
mine
glica inaugurală a noului proiectanţi, constructori, re tutul de desfăşoară o nouă tinsă în aceste zile. Extin nologic de creştere a pă informare generală, pre gări ş.a. tea şi dimineaţa. Cerul va
şani se
Viului
su
complex hotelier ,,Sarmis" din prezentanţi ai beneficiarului. ediţie a cursurilor post derea se face din fonduri sărilor pe baterii. In acest cum şi la publicaţiile teli- REUNIUNEA BOBOCILOR fi variabil. piuă la va potrivii
în
aflate
nico-ştiinţifice
slab
fla
Sînt
Deva — obiectiv de mare în Cu acest prilej, proiectanţii şi universitare. mineri, specializaţi le de mică mecanizare. scop se lucrează la închi catalogul presei externe. din sud-est. Temperatura
prezenţi
ingineri
geamurilor,
face
semnătate pentru turismul hu- constructorii acestui modern in mecanizarea lucrărilor derea ventilatoarelor şi monta Bineînţeles, se pot ziarul După ce zile in şir ele minimă va fi cuprinsă in
să
rea
abonamente
şi
la
de
şcolar
nederean. complex hotelier şi de alimen miniere şi în preparare. REVELIONUL parea canalelor. Trecerea „Drumul socialismului“. vii grupului construcţii au tre minus 1 şi 4 grade, iar
maxima intre 14 şi 18 gra
materiale
de
în
La festivitate au participat taţie publică au fost felicitaţi Spre deosebire de anul IN STRĂINĂTATE la noul flux tehnologic a- participat la acţiuni de de. Dimineaţa, local, ceaţă.
an
acest
prezintă
sînt
călduros pentru frumoasa loi
hale
în
trecut,
12
cele
tovarăşii Ioachim Moga, prim- realizare. antrenaţi la pregătirea lor vantajul că va permite „ADA-KALEH“ muncă patriotică sprijinind
din
agricolă
Înce
trecute,
secretar al Comitetului jude mai mulţi specialişti din put la Oficiul judeţean de mărirea de 2,5 ori a nu DUPĂ RENOVARE cooperativa recoltarea porum Pentru următoarele
au
Zilele
Deva
la
crescute
de
mărului
producţie.
păsări
ţean Hunedoara al P.C.R., Construind acest obiec Tot în cursul acestui an pentru în aceleaşi spaţii de adă- S-a redeschis cafeneaua bului, comitetul U.T.C. a două zile
preşedintele Comitetului exe tiv, constructorii — munci universitar vor funcţiona turism înscrierile în postire. „Ada-Kaleh“ din Deva. organizat o reuniune de Vremea se menţine căi
petrecerea
revelionului
renovată,
cutiv a;l Consiliului popular tori, maiştri, tehnicieni şi alte trei serii ale cursu străinătate. Se organizează Complet un spaţiu mai ocu- dicată bobocilor; Vor fi or duroasă ziua şi răcoroasă
pînd
larg
judeţean, loan Cosma, minis ingineri de la şantierele rilor postuniversitare. excursii de cîte 4—6 zile ABONAMENTE — trei saloane —, mobila ganizate şi în viitor astfel noaptea. Cerul va fi va
trul turismului, membri ai Co T. C. H., de la „Marmu SE EXTINDE BLĂNĂRIA pe diferite itinerare, In LA PUBLICAŢII tă modern, elegant, cu de reuniuni, cate, pe lin riabil la început şi se va
treptat
către
sfir-
acoperi
mitetului judeţean de partid, ra" Simeria sau de la U.R.S.S., R.D.G., R.S. Ce PENTRU ANUL 1973 mochete pe jos şi cu un gă petrecerea recreativă a şitul intervalului. Vîntul
ai Comitetului executiv al ION CIOCLEI Pentru a satisface nece Polonă, De curînd au început care timpului liber, vor avea va sufla slab piuă la po
Consiliului popular judeţean, sităţile mult sporite in se hoslovacă, R. P. contractările de abona- salon intimizat, în şi un pronunţat caracter trivit din sud-vest şi vest.
membri ai biroului Comitetu zonul rece, secţia blănărie R.P. Bulgaria ş.a. —-r consumaţia minimă obli educativ. Dimineaţa, ceaţă.
lui municipal Deva al P.C.R., (Continuare in pag. a 3-a)