Page 91 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 91
W
\
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 536 9 VINERI 27 OCTOMBRIE 1972
Semnificaţii ale unui Cum vă onorafi mandatul de deputat ?
’ . ' /
prim examen al muncii Munca rodnică-rezultat al con
Integrarea învătămîntului minieră s-au pus bazele unei la prototipuri ca : aparat pen
superior minier cu producţia activităţi continue de micro- tru determinarea rezistentei
şi cercetarea a cunoscut, la producţie. Răspunzînd unui la tăiere a cărbunelui în sub sultării permanente a cetăţenilor
Institutul de mine din Petro contract prin centrală, aici teran, aparat pentru telemăsu-
şani, în prima parte a acestei s-au executat lanţuri Gali rarea presiunii pe reţeaua de
luni, forme concrete de reali pentru exploatările miniere. aer comprimat, sistem de pis Toamna este anotimpul în le terminate sau în curs de cetăţenilor nu s-au rezumai
zare. La toate unităţile de Folosind utilajele atelierului ton şi lanţ pentru avansul care gospodarii îşi contabili finalizare au fost propuse de însă numai la lucrări de în
profil minier din Valea Jiu central al institutului, studen mecanic al perforatoarelor zează succesele obţinute de-a cetăţeni. frumuseţare. Ei ne-au sugerat
lui, la I.M. Barza, C.M.N. De ţii au lucrat şi după-masa, ş.a. lungul anului. Tot acum se îmi amintesc că în primă ide.ea de a dezvolta şi sec
va, Moldova Nouă, Cîmpulung noaptea, duminica, reuşind Ceea ce dă un plus de efi tace şi bilanţul activităţilor vara anului 1971 a venit la torul de prestări servicii.
Muscel, îndrumaţi de cadre să-şi îndeplinească în termen cientă muncii studenţilor din patriotice depuse pentru în poarta casei unde stau un Pentru a răspunde cerinţelor
didactice, de muncitori, stu şi la cotele maxime ale cali acest început de an universi frumuseţarea satelor. De cîle cetăţean mai vîrstnic şi mi-a justificate ale cetăţenilor au
denţii au participat efectiv, tăţii sarcinile contractuale. tar e traseul finalizării ei, spus că în satele comunelor fost înfiinţate mai multe u-
timp de două săptămîni, la ac 'Zece — a fost calificativul a- prevăzut în cele mai multe ori facem astfel de „inven vecine s-au turnat trotuare. nitâţi prestatoare de servicii
tivitatea de producţie, cerce cordat întregii grupe de stu cazuri. De mai multi ani pro tare" constatăm cu justifica Vroia să ştie de ce nu fa şi anume : frizerie, cizmărie,
tă mîndrie că şi comuna
tare, proiectare. După cum ne denţi cuprinşi în microproduc- iectele de an şi de diplomă noastră îşi sporeşte an de an cem şi în circumscripţia o secţie de debitat material
sînt legate direct de cerin zestrea ds frumuseţe. Aspec noastră aşa ceva. In timp ce lemnos — în cadrul coope
ţele industriei miniere extrac tul î/igrijit al străzilor con stăm de vorbă cu el, în jurul rativei de consum -, secţii de
UNIVERSITARĂ tive, dar nu s-au valorificat In asigurarea unei calităţi superioare a produselor şi condu firmă că în aceste aşezări nostru s-au strîns şi alţi ce tîmplari, zidari şi zugravi
în suficientă măsură. Acum
competentă
Călan,
la
proceselor
se urmăreşte ca temele de cerea laboratorului a central, din de care producţie, parte U.V. laboranta colec trăiesc şi muncesc oameni tăţeni. Dintr-o vorbă în alta — în cadrul C.A.P. S-a con
struit, cu sprijin de la stat
în
acolo pe loc am hotărît ca
tivul
face
şi
cercetare efectuate în cursul via Săvulescu, aduce un însemnat aport. harnici. Ca deputată comu şi prin munca oamenilor, un
informa tovarăşul conferen ţie, la aceasta adăugîndu-se practicii să fie dezvoltate în nală în circumscripţia electo într-un timp cît se poate de
ţiar dr. ing. Nicolae Iliaş, de şi aprecierea tovarăşului lec lucrări de an şi de diplomă, rală nr. 2 Sarmizegetusa pot scurt să turnăm şi noi tro magazin universal cu bufet,
canul facultăţii de electrome tor Vasile Zamfir: „Toţi sînt iar acestea din urmă să se spune că oamenii noştri sînt tuare. Pînă acum în comu a fost înfiinţat un magazin
canică minieră, integrarea cu de evidenţiat pentru pricepe susţină într-un cadru mai larg, permanent animaţi de dorin nă s-au turnat în decurs de de prezentare şi desfacere a
producţia şi cercetarea a cu re, dăruire, elan. In mod deo cu prezenta specialiştilor din ţa de a face din aşezările în doi ani mai mult de 3000 m mobilei, un chioşc de legu
noscut, în această perioadă, sebit s-au remarcat studenţii producţie interesaţi, sesiunea Excursii la sfirşit de săptămînă care trăiesc şi muncesc nişte de trotuare. Acţiunea conti me şi fructe etc.
patru forme principale de rea Ion Lamotă (anul III) şi Va •transformîndu-se astfel în localităţi model care să nu nuă. Demn de menţionat es Evident, toate aceste în
lizare : integrarea prin anga sile Omania (anul I)". Activi tr-un veritabil colocviu cu Pionierii şcolilor din Hărău şi Cristur au făcut se deosebească prin nimic te că lucrarea respectivă, făptuiri mă bucură. Dar nici
jare, antrenarea studenţilor tatea productivă începută în producţia. La fel, apropiatul de curînd o excursie pe ruta Orâştie — Alba Iulia de cele urbane. deşi grea, a fost executată odată nu voi putea spune că
pe lîngă colective de cadre acest an va fi continuată în jubileu — 25 de ani de la în — Turda — Cluj. Cu această ocazie — ne informea Aceste dorinţe le-am se numai de către femei. O altă ele reprezintă numai onora
didactice la rezolvarea unor cadrul orelor aplicative la dis fiinţarea institutului — va fi ză pioniera comandant de unitate, Liliana Anghel — sizat în urma deselor întîl- propunere făcută de cetăţenii rea mandatului meu de de
teme pe bază de contracte, ciplinele cu profil tehnologic, marcat şi de o sesiune ştiin au fost vizitate obiective deosebit de interesante. La niri pe care le-am organizat din circumscripţie a fost as putat. înfăptuirile reprezintă
executarea de materiale în ca şi în cadrul activităţilor ţifică cu lucrări avînd aplica Orăştie, Muzeul etnografic a cucerit pe toţi vizita cu cetăţenii pentru a ne con faltarea străzii ce trece prin mai degrabă rodul muncii ce
microproductie şi munca în practice din semestrul II. bilitate directă în producţie. torii, secţiile muzeului de istorie, cetatea, statuia lui sulta asupra unor lucrări de fata muzeului de arheologie tăţenilor, al intensei colabo
atelierele de prototipuri. Ma Convenţiile încheiate cu u- Aceeaşi eficienţă se scontea Mihai Viteazul din Alba Iulia s-au bucurat de ace interes general ce trebuia să din comună. Cu sprijinul rări şi consultări dintre cel
rea majoritate au fost cuprinşi nităţi ale Ministerului Mine ză prin iniţiativa susţinerii u- laşi interes din partea micilor vizitatori. Turda şi-a le facem. De fiecare dată consiliului popular care ne-a ales şi alegători, deziderate
în forma principală de prac lor, Petrolului şi Geologiei vi nor lucrări ştiinţifice studen prezentat ca punct de atracţie specific vîrstei grădi cînd ne-am întîlnit, chiar şi asigurat materialele necesa pe care trebuie să Ie aibă în
tică — cea prin angajare. zează, alături de utilizarea in ţeşti în fata consiliilor ştiinţi na zoologică, iar Clu jul şi-a dezvăluit de astă în mod neorganizat — la re, prin contribuţia directă a atenţie fiecare deputat dacă
Prinşi în planul de producţie tegrală a potenţialului produc fice ale unităţilor beneficiare. dată frumuseţile autum nale ale Grădinii botanice, poarta unei case de pildă oamenilor, am reuşit să re doreşte ca mandatul încre
al brigăzilor, al echipelor de tiv al studenţilor, rezolvarea, Acum, cînd examenul mun tradiţia muzeului etno grafic, de Ia a cărui în — am văzut că oamenii nu zolvăm şi această dorinţă a dinţat de mase să fie rodnic,
muncitori, ei s-au Integrat din prin temele de cercetare, a u- cii a fost trecut cu succes şi numai că ne asigură că vor locuitorilor. eficient, îndeplinit exemplar.
prima zi în colectiv, în rigo nor probleme solicitate de cînd viaţa universitară şi-a fiinţare se împlinesc 50 de ani — prilej de vizionare participa la acţiunile ce le In acest an s-au construit
rile muncii. nevoile imediate ale produc reluat făgaşul traditional al şi a unui spectacol folcloric alături de excepţionalele iniţiem, dar vin şi cu pro în comună 17 podeţe din be VICTORIA ZGIRCEA
„I-am urmărit zilnic, la toa ţiei. De exemplu, studenţii cursurilor, seminariilor, labo mostre cuprinse în expoziţie. A. fost vizitată secţia puneri interesante care me ton, s-nu executat lucrări de deputată comunală
te exploatările din Valea Jiu care au efectuat practica la ratoarelor, lecţia muncii nu de zoologie a Muzeului de ştiinţe naturale, copiilor rită să fie luate în seamă. îndiguire pe o lungime de a- în circumscripţia nr. 2
lui — ne relata tovarăşul Moldova Nouă au urmărit u- s-a uitat. Bine însuşită, ea le-au fost prezentate noile obiective ale acestui vechi De fapt multe din obiective proape 200 m. Propunerile Sarmizegetusa
conf. dr. ing. Dumitru Fodor, zura unor piese componente are în continuare modalităţi centru cultural, transilvănean.
prodecanul facultăţii de mine ale perforatorului Tampella: numeroase de perfecţionare şi
— şi niciunde nu am avut viteza de perforare, durata de dezvoltare, asigurînd, la I.M.
vreo reclamatie, vreo nemul funcţionare, consum de aer Petroşani, o armonioasă inte
ţumire a celor cu care mun comprimat, defecţiuni curente grare a învăţămîntului cu pro Ţăranii cooperatori, mecanizatorii,
cesc. Lucrînd, ei învaţă şi dis în exploatare. La I.M. Barza ducţia şi cercetarea. Răspunderea lor este ma
ciplina muncii, fiind obligaţi s-au studiat noi tehnologii de re, orice greşeală privind
să se integreze efectiv. A fost executare a suitorilor, în ve „gata la urmă", formulă fo
cea mai bună şi serioasă prac derea reducerii preţului de Prof. ILEANA LASCU salariaţii şi elevii şi-au unit eforturile losită pentru prevenirea şo
tică. Reluată semestrial, cîle cost. ferului că poate pleca, con
două săptămîni, iar vara cîle De remarcat faptul că, prin stituind una din cauzele ac
6 săptămîni, ea va reuşi să aparatura concepută în lucră ia strînsu! şi înmâgazinarea recoltei cidentelor de circulaţie.
creeze acea familiarizare ab rile ştiinţifice ale catedrelor, Dar iată un caz. La statia
solut necesară cu producţia. se va lucra în atelierul de Nu e prea de pe strada V. I. Lenin din
Tot în această perioadă, la întreţinere al institutului şi (Urmare din pag. 1) şi Unirea. Alţi 400 de elevi de muncit cu abnegaţie şi răspun Deva, pe traseul nr. 8, de
facultatea de electromecanică pe lîngă cele ale catedrelor la şcolile generale din muni dere. Salariaţii, studenţii şi e- servit ia data de 17 octom
puţin ? şi elevii au venit şi în spri cipiu au sortat o mare canti levii din municipiu dau un a- Data brie 1972 de autobuzul 31-
jutor substanţial la strîngerea
jinul lucrătorilor de la fer tate de cartofi la depozitele recoltei cooperativelor agricole HD 3 051, s-au urcat cîteva
C.L.F. din localitate.
persoane. O mamă tocmai
Oraşul Călan este un impor
A fost dat în folosinţă tant centru mult modernizat si în mele I.A.S. Astfel, la ferma din municipiul Hunedoara s-a şi fermelor I.A.S. din alte lo încerca să urce scara auto
In toate unităţile agricole
muncitoresc
şi
din Hăşdat au lucrat în ulti
calităţi ale judeţului.
derurgic,
\ ultimii ani. Ca şi celelalte o- mele două zile 200 de con buzului fiind cu un copil în
| rase ale judeţului, întinereşte, structori hunedoreni, care au la urmă!? braţe, cînd taxatoarea Lucia
îşi schimbă impozantelor înfăţişarea. cules porumbul de pe 20 ha, Salariaţii — prezenţa activa
mereu
In
faţa
instala
Complexul ţii alt uzinei metalurgice şi Acelaşi lucru l-au făcut şi cei la munca pe ogoare Pastor strigă de pe scaunul
pe care se instalase comod
a vechii aşezări, se înalţă ora
300 de siderurgişti de la
şul nou, cu străzi largi, spa
ţioase... C.S.H. la ferma I.A.S. din Că In ultimul timp transpor „hai grăbeşte-te că plecăm...
In această ambianţă, s-ar lan. Elevii Grupului şcolar Alături de cooperatori, me ha. La magazia cooperativei, tul în comun, asigurat în mu gala la urmă". Şi autobuzul
hotelier „Sarmis“ putea de crede că şi a posibilită siderurgic din Hunedoara, de canizatori şi lucrători de la acolo unde srau depozitat cul nicipiul Deva de către porni cu femela, care urca
timpului
petrecere
ţile
spre care inginerul Gheorghe
turile strînse de pe cîmp, i-am
fermele I.A.S., participă în
liber aflate la dispoziţia locui
torilor din Călan ar fi multi Ranta, preşedintele consiliului aceste zile la strînsul sfeclei, întîlnit pe Nicolae Muntoiu, I.G.C.L. din localitate, a luat mai greu. pe scara autovehi
ple. Aşa ar fi logic, aşa ar fi intercooperatist, avea numai Pavel Demea, Cornelia Hotă- amploare tot mai mare prin culului, la un pas de a-şi
(Urmare din pag. 1) Pentru cochetăria feminină bine. Numai că... cartofilor, porumbului şi un
la subsol va funcţiona o uni Clubul muncitoresc este în cuvinte de laudă, afirma că număr însemnat de salariaţi. rău, d'e‘"la ’ Ditectia de gospo înmulţirea traseelor şi auto pierde echilibrul. Cum era
I.f.M.A. Bucureşti — s-au tate de coafură. Şi pentru ca reparaţie (se ştie : cind vin prjn aportul lor s-a încărcat La C.A.P. Veţel au muncit în dărire comunală şi locativă, buzelor. Se observă multă de aşteptat, pentru astfel de
întrecut pe ei. Căci în peisa . nici bărbaţii să nu fie mai ploile şi săpăturile), încep biblioteca în pătule, de la începutul cam ultimele două zile peste 100 de pe profesorii Oprita Crengă- răspundere din partea celor atitudini, taxatoarei i s-a a-
repa
bruma,
raţiile,
jul urbanistic actual şi cel vi puţin arătoşi, va funcţiona şi e închisă din motive de in paniei şi pînă acum, mai mult lucrători din aparatul Consi niş, Elena Blaj, Victor Ştef, de
itor al municipiului capitală pentru ci în hotel o frizerie. ventar, şi ceea ce-i rămîne de de 600 tone de porumb. Zil liului popular judeţean şl direc la Şcoala generală din Veţel, care dirijează autobuzele do tras atenţia de către un că
de judeţ, complexul hotelier Intre dotări consemnăm: făcut locuitorului din Călan nic, cîte 30 de elevi au fost ţiile subordonate, de la Con care împreună cu 50 de elevi trasee, de cele mal multe lător asupra pericolului pe
este ori să vadă un film (în
„Sarmis" se înscrie ca un e- centrală proprie de termofi- reluare). Ia aşa-zisul cinema prezenţi în baza de recepţie. siliul judeţean al sindicatelor. au sortat 40 000 kg de cartofi. ori dublîndu-se rutele pentru care-1 crease.
lement de prestanţă, căruia în care şi pentru producerea a- tograf din Streisîngeorgiu, ori Ieri, 600 de elevi de la Gru „Ne-au fost de mare folos Fără nici o excepţie, toti satisfacerea cerinţelor de Dar, vai, ce repede s-a
drăzneala ideii, ştiinţa arhi burului tehnologic necesar Ia să ia autobuzul spre Deva, pul Şcolar siderurgic, precum tovarăşii care au venit în spri cei care au fost prezenţi ieri transport. aprins tovarăşa de la bilete,
Simeria, ori să meargă la Bă-
tecturii şi tenacitatea con bucătărie, centrală telefonică cia, unde orchestra „Orfeu" şi de la celelalte şcoli din lo jinul unităţilor agricole — re în cooperativa agricolă de
producţie din Ve[el au muncit
structorilor i-au dat elegantă, proprie şi centrală de venti cintă la un mare bal mare. lata preşedintele consiliului cu responsabilitate. Datorită Şi abaterile de Ia regulile că mai bine îşi vedea de
rămîne
robusteţe, sobrietate şi o ma laţie, bucătăria — utilată cu Cine se scapă autobuzul, televizorul. calitate au recoltat porumb intercooperatist Ilia, Adrian sprijinului eficient primit la de circulaţie sînt tot mai pu treabă insul 1 Biata mamă tă
să
consoleze
cu
re utilitate. Reţeaua de obiec aparatură şi mecanisme mo Nu e prea puţin ? la C.A.P. Boşorod şi la ferme Haida. Repartizaţi în echipe recoltarea produselor şi elibe ţine, şoferii întreprinderii a- cea, fie că era îngrozită de
tive de interes turistic a ju derne care permit prepararea le I.A.S. din SîntămSria-Orlea de muncă, ei au recoltat, rarea terenului, mecanizatorii vînd şi o comportare de ce ceea ce se putea întîmpla
deţului nostru s-a completat rapidă a oricăror comenzi — transportat şi sortat sfeclă şi vor ara şi însămînta astăzi în
11
prin el cu o „piesă de înaltă roboţi, aparate refrigeratoare cartofi. De faptul că s-a mun locul culturilor recoltate 6 ha le mai multe ori civilizată dacă angaja vreo discuţie,
tinută. de preparat cuburi de gheaţă cit cu seriozitate ne-am con cu grîu. fată de călători. fie mulţumită că scăpase de
Nu-i vom dezvălui în aceste pentru fraparea băuturilor etc. vins şi noi. Arhitectul Livlu Nu la fel putem vorbi însă la un accident.
rînduri turistului decît elemen Si tot între dotări notăm exis S-a pierdut o... taxatoare! Oros, Ioan Avram, Bule Pascu, despre unele taxatoare care Copilaşul a adresat un
tele care satisfac dezideratul tenta unui soatiu propriu pen Ludovic Lazin, Gheorghe Mă- Bilanţ de prestigiu însoţesc mijloacele de trans mulţumesc aşa cum putea el
optimei utilităţi. tru parcarea automobilelor tu După cum se ştie, autobuzul Ajungînd la intrarea în De gureanu, Alexandru lenciu,
Hotelul are o capacitate de riştilor. 31-CS-2196 face ciirsa Deva— va, şoferul o zăreşte pe dis Nicolae Irimie, Ştefan Budai, 500 de elevi de la Liceul e- port în comun. să vorbească, dar pentru că
părută într-un autobuz ce ve
222 locuri în garsoniere şi a- Accesul pe verticală e asi Reşiţa şi pleacă din autogară nea din sens contrar. Cele Ionică David, de lâ Consi nergetic din Deva care în Acestora le revine sarcina i se eliberase bilet, nu pen
exact la orele 14.
partamente de categoria I şi gurat în hotel prin trei ascen Aşa s-a întîmplat şi în ziua două vehicule opresc, se con liul popular judeţean, au re aceste zile s-au alăturat coope să atenţioneze şoferii cînd tru modul cum a fost tratat.
a Il-a. Camerele de categoria soare pentru persoane şi unul de 20 octombrie a.c. Dar cînd sumă o emoţionantă întîlnire coltat şi încărcat în remorci ratorilor, celorlalţi salariaţi u- toţi călătorii au urcat pen Poate că întreprinderea ar
1 se află la etajele I—V, iar pentru materiale. a ajuns la Simeria, şoferul şi în osanalele călătorilor retur- 30 000 kg de sfeclă. Un alt niti în marea bătălie pentru
Anton Bot (aşa scria pe tablă)
cele de a Il-a la etajele VI- In holurile hotelului, mese văzu că-i lipseşte... taxatoa naţi autobuzul condus de An grup format din lucrători de strîngerea recoltei, au obţinut tru a porni maşina din loc, de avea acum un motiv de dis
VII. Dotarea, arhitectura inte riaşi de la „Marmura" Sime- rea. întoarce rapid autobuzul ton Bot îşi începe cursa tri la Consiliul popular judeţean: rezultate de prestigiu. Numai multe ori avînd posibilitatea cuţie cu taxatoarea respec
umfală spre Reşiţa.
rioarelor şi tot ce t>ne de ria, de o calificare care înve şi, împreună cu toţi cei 25 de ...Şi piuă la Batiz, unde au Gh. Toma, Ion Trifon, Alexe într-o singură zi ei au recol de a comanda chiar închide tivă, şi cu toate celelalte
porneşte spre De
pasageri,
spaţiul de cazare e în măsu cinează meseria-cu arta, au va. (La o întoarcere însă auto tobuzul a avut parte de pana Marlş, Marin Lupescu şi de tat, sortat şi transportat'215 000 rea şi deschiderea uşilor din despre tlnuta şi atitudinea
la Consiliul judeţean al sin
ră să satisfacă cele mai exi îmbinat măiestrit marmura buzul loveşte cu spatele un regulamentară de 30 de minu dicatelor : Ioan Scurtu, Dezi- kg cartofi, 70 000 kg porumb spale.
gente pretenţii. neagră, marmura albă şi tra- copac. Ştiţi dv. cum e cu ma te, taxatoarea s-a întreţinut şi 10 000 kg morcovi la ferme civilizată fată de călători.
Parterul şi mezaninul hote vertinul, astfel încît aceste nevrele astea de întoarcere...). cordial cu cei 25 de călători... deriu Dul, Ştefan Laszlo au le I.A.S. Deva, Mintia şl Lă-
lului sînt rezervate unor func interioare impun respect şi recoltat ieri cartofii de pe 3 puşnic.
ţionalităţi nelipsite din marile admiraţie. Dar nu numai ceea
hoteluri. Parterul găzduieşte ce au lucrat cei de la „Mar
N
un restaurant modern cu 130 mura" impune admiraţie. Demn
de locuri, o terasă acoperită, de admirat e întregul edifi
cu 32 de locuri, un restaurant ciu — operă a unor oameni unii profesori de educaţie fi necesar pentru predarea ore
cu autoservire de 100 locuri care nu şi-au precupeţit timp Secţia de educaţie fizică - rampă de lansare a sportivilor zică nu au autoritate? Despre lor? Unde este simţul gospo
şi pricepere.
şi un bar de zi cu 36 de locuri. ce autoritate poate fi vorba dăresc al profesorului de edu
Ne oprim aici cu descrierea.
Mezaninul clădirii se compu Pentru satisfacerea totală a cînd se petrec lucruri ca cele caţie fizică? La întrebările de
ne, între alte funcţionalităţi, curiozităţii — poftiţi la „Sar- cluburile şi asociaţiile sporti şcolilor, care, ce să vezi, per semnalate mai sus sau cînd mal sus pot răspunde şi di
dintr-un intim salon de ban mis". Este invitaţia p care In scopul îmbunătăţirii con ve Jiul, Ştiinţa şi Minerul secută pe acei profesori ca catie fizică nu au autoritatea nu există colaborare între ei? rectorii şcolilor respective, ca
chete, de 32 locuri şi o terasă v-o face începînd chiar de as tinue a activităţii de educa Lupenl. re se ocupă de activităţile cuvenită în şcoală. Şl se pare Mulţi directori au lăsat ca re nu depun Interes în reali
e
descoperită de 116 locuri. De tăzi personalul complexului, ţie fizică şi sport în şcolile de Atît pentru un municipiu sportive. De muncit se mun că aşa stau lucrurile. Dar cine activitatea de educaţie fizică zarea acestor sarcini. Nici In
toate gradele, biroul Consiliu
altfel, nota de intim şi cochet gata să pună la dispoziţia lui judeţean pentru educaţie cu 6 oraşe, cu o masă de e- ceşte dar...“. „Nu avem auto e de vină că s-a ajuns la ase din şcoli să se desfăşoare la spectoratul şcolar judeţean şi
menea situaţie? Să ne relerim
se întinde pe toate nivelurile dumneavoastră un serviciu fizică şi sport a analizat re levl care cuprinde peste 25 200 ritate în fata celorlalte cadre doar la fapte ca acelea pe ca întîmplare, manifestînd dezin Consiliul municipal pentru e-
„Sarmisului". prompt şi civilizat. cent felul cum s-au . aplicat tineri, cu 7 stadioane, dintre didactice". Dar munca lor ? re le-am văzut în scurtul ră teres pentru buna organizare ducatie fizică şi sport Petro
instrucţiunile comune ale Mi care 3 cu piste de atletism, Aici au fost mai „zgîrcîti" în gaz de timp, cînd am trecut a activităţilor sportive în şani nu pot fi absolvite do
critică, fiindcă nu au luat toa
nisterului Educaţiei şi Invă- cu 3 săli de gimnastică bine explicaţii şi a trebuit să le prin unele şcoli. Orele de ac-, şcoală şi participarea la cam te măsurile pentru lichidarea
IA E tamînlului şi C.N.E.F.S. pri întreţinute. Şi să nu uităm: căutăm în altă parte. tivităţi sportive de la Şcoala pionatele şcolare. Din analiza unor lipsuri ce s-au manifes
Mulţi dintre profesorii de
cu 44 de-profesori. Da, 44 de
vind desfăşurarea activităţii
generală nr. 4 Vulcan nu se
făcută recent a reieşit că în
tat în activitatea sportivă din
de educaţie fizică şi sport in
rîndul elevilor. profesori de educaţie fizică, educaţie fizică nu dau ajuto- fac fiindcă profesoara Irina multe asociaţii sportive şco- multe şcoli.
Emilian Petraşcu — Deva. pot fi asigurate cadrele soli Din materialele prezentate, Nici nu mai este de mirare
Conducerea întreprinderii dv. citate. cît şi din discuţiile purtate, a că activitatea sportivă de per
ne informează că situaţia s-a Iosif Paşca — Deva. Consi rezultat că Inspectoratul şco formanţă în şcolile din muni
rezolvat. Comunicarea hotărî- liul popular ăl municipiului lar judeţean, precum şi consi Mulţi profesori cipiul Petroşani este pe cale
rii s-a făcut la data de 1 oc Deva a atras atenţia vecinului liile locale pentru educaţie fi de specialitate de dispariţie, cu toate efor
tombrie a.c. dv. să nu mai gareze moto zică şi sport au manifestat o turile organelor noastre, dacă
A. Popescu — Hunedoara. reta în bloc. Dacă nu se va mai mare preocupare în dez cele mai calificate cadre şi
mai ales cele care lucrează
Dv. cereţi multe relaţii, dar conforma indicaţiilor primite, voltarea sportului, înregişlrîn- au rămas datori acestui deziderat nemijlocit cu tineretul se
du-se unele rezultate mai bu
nu vă daţi adresa, De aceea vor fi luate măsuri în conse comportă în felul acesta. Dar
nu v-au putut răspunde nici cinţă. ne atît în conţinutul orelor în Valea Jiului există şi pro
tovarăşii de la Inspectoratul de educaţie fizică, cît şi în ac fesori de educaţie fizică (T.
judeţean de interne. Constantin Sas — Brad. Fa tivităţile sportive, la care au Gurtavenco, V. Peterfi, Gh.
fost atraşi mai mulţi elevi.
Marian Sima — Călan. Co miliile sau gospodăriile care Dar, cu toate aprecierile fă dintre care mai mult de jumă rul pe care au datoria să-l a- Sabău lipseşte de la ore, lare problema dezvoltării a- Pop, Dan Cocor, G. Ghedeon)
mitetul de partid al Uzinei au în cadrul lor salariaţi sau cute, în şcolile din municipiul tate au terminat I.E.F.S., cu corde activităţii sportive de prof. Aldo Dănetiu şi Elena tletismului este neglijată. De rare muncesc cu avînf, cu
pensionari cu un salariu tari
„Victoria" Călan ne infor far lunar mai mare de 1 200 Petroşani rezultatele nu ne specializare în handbal, volei, performantă din asociaţiile Drăghici, de la Şcoala gene asemenea, campionatul asocia dragoste la ridicarea elemen
mează că situaţia dv. s-a re pot încă mulţumi. Dealtfel, fotbal, schi, atletism. In plus, sportive. Un exemplu este rală nr. 5 Vulcan intră la ore ţiei sportive şcolare nu a de telor tinere, în îndeplinirea
zolvat deja. ’lei sau pensie lunară mai ma în municipiu este o şcoală concludent în această privin în ţinută de stradă şi, în loc venit un sistem competitional sarcinilor lor de educatori ai
re de 800 lei nu au dreptul dacă . analizăm situaţia parti
Carolina Dărăştean — Vata la tichet de lemne (conform cipării la etapele municipale, sportivă cu 7 secţii: atletism, ţă. S-a discutat şl s-a hotărît să facă exerciţii fizice, stau de bază pentru elevi, In pro generaţiei de mâine.
de Sus. Neavind calitatea de Precizărilor nr. 1 323/6 VI. în comparaţie cu numărul schi, rugbi, lupte, tenis de în cadrul consfătuirii cu pro de poveşti cu elevii. Sala de blema asigurării bazei mate Deoarece nu ne-am propus
masă, fotbal şl handbal — ca
fesorii de educaţie fizică din
angajată la data ivirii invali 1970 ale Ministerului Comer şcolilor existente în munici re au la dispoziţie o sală de februarie a.c. ca aceştia să gimnastică a Liceului din Lu- riale strict necesare bunei în mod special o analiză a
dităţii, nu puteti beneficia de ţului Interior). piu (peste 33), situaţia este gimnastică, terenuri sportive meargă în asociaţiile sportive peni este goală în timp ce desfăşurări a activităţii spor activităţii cadrelor didactice
pensie de asigurări sociale Ioan Stoian — Valea Dîljii. necorespunzătoare. Să întoar şi două săli pentru tenis de şi să contribuie, prin cunoştin profesorul Victor Şandru, în tive a elevilor mai sînt încă (poate ar fi timpul ca Inspec
sau ajutor social. cem, de pildă, împreună filele tinută de stradă, tine ore teo lipsuri, Există în municipiul toratul şcolar judeţean să rea
Aşa după cum v-a informat şi masă, material şi echipament ţele şi priceperea lor, la for retice în sala de curs. Alt e- Petroşani şcoli care nu şi-au
Ştefănica Mestecănean — Filiala casei de pensii a unei colecţii a ziarului nos sportiv în cantităţi suficiente. marea de noi secţii pe ramu xemplu. Echipele de handbal, lizeze un control eficient în
Deva. Ati primit răspuns din U.J.C.A.P, conform noilor re tru. Iată, ne reamintim de Cu toate acestea, rezultatele ră de sport, la selecţionarea atletism şi fotbal ale aceluiaşi amenajat nici pînă în prezent această direcţie), socotim su
baze sportive, săli de gimnas
partea Consiliului popular al glementări, soţia dv. nu mai zeci de campionate şl con sînt, după cum se vede, slabe şi pregătirea elementelor va liceu trebuiau să plece la Pe tică simple, atît de necesare ficient ceea ce am arătat în
cursuri, ştiri, cronici, rezulta
municipiului Deva. Vi s-au poate beneficia de pensie în- şi departe de a se ridica la loroase, de perspectivă, la ri troşani la ..Spartachiada fete desfăşurării, în primul rînd, a acest material, sperînd că
te la atletism, volei, lupte, tir,
explicat pe larg motivele pen trucît nu a realizat volumul fotbal, handbal etc., din ora nivelul acestor posibilităţi (ex dicarea pe o treaptă superioa lor". Profesorul • de educaţie orelor de curs. Aşa stau lu astfel vom scoate din pasivi
tru care copilul dv. nu a pu de mgncă stabilit de aduna şe mari şi mici, de la sate şi cepţie făcînd unele ramuri ră a calităţii muncii de in fizică a făcut tot ce i-a stat crurile la Şcoala generală nr. tate acest mănunchi de spe
tut fi primit anul acesta la rea generală în cel puţin 5 din şcoli. Este o oglindă vie sportive). struire. Doar sînt calificaţi în putinţă pentru a nu parti 4 Petroşani, nr. 5 Petrila, şcoa cialişti în domeniul educaţiei
cămin. ani. a unei rodnice activităţi ce se Cauzele unei asemenea si pentru aşa ceva. Rezultatul ? cipa cu elevele la întrecere, la comercială, şcoala nr. 1 şi fizice şi sportului. Credem că
Simina Luca — Cărăstău. Nedel Miruţ — Chlşcădaqa. desfăşoară pe întreg cuprinsul tuaţii le-am descifrat greu din Nu s-a realizat nimic, pentru a găsit tot felul de justificări 5 Vulcan, Şcoala generală nr. 5 este timpul ca aceştia să ur
Pentru a vl se plăti în conti Pe timpul detaşării de la sta judeţului. Dar despre munici suita de „motive" pe care ni simplul motiv că profesorii şi a plecat din localitate. Spre Lupeni şi altele. Se pun în meze exemplul bun al colegi
nuare abonamentul e nevoie ţia Stoineasa la statia Deva piul Petroşani nu putem men le-au oferit în discuţii unii de educaţie fizică nu s-au dus „qhinionul" lui, însă, au ve mod firesc cîteva întrebări : lor lor despre care scriam
de o negaţie din partea punc veţi fi salarizat potrivit func ţiona prea mult. Doar în fie în asociaţiile sportive. nit două eleve la competiţie unde îşi desfăşoară orele de mai sus.
tului de recrutare a forţelor ţiei şi gradului staţiei Deva. care marţi, în noianul de re profesori de educaţie fizică de Am retinut din discuţiile şl au cerut să participe, pen educaţie fizică elevii acestor
de muncă Brad din care să deci cu un salariu mai mare. zultate ale diviziilor A şi C la şcolile de bază. „Nu sîn- purtate cu unele cadre dida< tru că s-au pregătit. şcoli ? Care este conţinutul o- Prof. DOREL VLAD1SLAV
rezulte că pe plan local nu DOINA COJOCARU de fotbal şi rugbi, apar şi tem sprijiniţi de conducerile tice că unii profesori de edu- Să ne mai mirăm atunci că relor dacă nu exista minimul preşedintele C.M.E.F.S.
Petroşani